Mii de cazuri de violență domestică… nemediatizate

Mii de cazuri de violență domestică… nemediatizate

Două cazuri de violență domestică, tragice, au făcut ocolul județului și al țării în ultima perioadă punând grave semne de întrebare asupra modului în care autoritățile și cei competenți își fac treaba când vine vorba de violența domestică.
La începutul anului 2017, Emese, o tânără de 28 de ani a fost împușcată mortal de către fostul iubit, într-un bar din cartierul târgumureșean Unirii, după ce fusese victima agresiunilor acestuia de mai multe ori. La începutul lunii mai 2017, o femeie din satul Archita (comuna Vânători, Mureș) a murit din cauza loviturilor aplicate de concubin la nivelul capului, gâtului și toracelui.

Săptămânalul Punctul a făcut o analiză referitoare la cauzele violenței domestice și despre ajutorul de care pot beneficia femeile agresate; cazul femeii din Unirii, Emese, care apelase la autorităţile competente pentru a obţine un ordin de restricţie pentru bărbatul agresiv și totuși a fost ucisă…

În județul Mureș, din 2011 până în prezent, s-au înregistrat peste 1.300 de cazuri de violență în familie. Iar cifra poartă o tristă realitate: numărul victimelor este mult mai mare, având în vedere că doar o mică parte dintre femei apelează la ajutorul autorităților, în general doar când situația este extrem de gravă sau de periculoasă.

Mii de victime, în Mureș

Din 2011 și până la finalul primului trimestru al anului 2017, au fost acordate servicii de asistență pentru  1.362  de cazuri de violență în familie din județul Mureș (dintre acestea, aproximativ 65% provin din Tîrgu Mureș), după cum urmează: 1.017 cazuri asistate de către IEESR (Institutul Est-European de Sănătate a Reproducerii); 320 victime asistate de Fundația Veritas Sighișoara; 25 cazuri informate și referite către fundații de DGASPC Mureș, plus Salvați Copiii și SIRU, organizații care se ocupă doar de copii.

Dar, din păcate, „numărul cazurilor de violenţă în familie înregistrate şi centralizate la nivel județean nu reprezintă dimensiunea reală a fenomenului, ele reprezentând în fapt doar numărul de cazuri care s-au adresat unităților specializate de asistență socială”, au precizat cei de la DGASPC Mureș.

Cauzele violenței domestice

Referitor la cauzele care provoacă violența în familiei, Doru Gabriel Constantin ne-a transmis următoarea explicație:

„Anumiţi factori pot scădea sau favoriza violenţa, iar asupra lor se poate acţiona în diferite stadii ale dezvoltării personale. Factorii de risc sunt elementele care influenţează desfăşurarea unui proces, spre deosebire de cauze care au influenţă directă. Alcoolul, şomajul, sărăcia NU sunt cauze ale violenţei în familie, dar sunt factori de risc ce pot accentua un comportament.

Factori de risc: istoric personal al victimei sau agresorului încărcat de abuz, calitatea de martor la violenţă în familia de origine, cutume culturale, gradul educaţional scăzut, consum de alcool şi/sau droguri, şomaj, lipsa abilităţilor de comunicare, în special în situaţii de criză”.

Campanii pentru combaterea violenței domestice

Anual, se desfășoară Campania „16 zile de activism împotriva violenței”, în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie, având ca scop creşterea gradului de conştientizare asupra formelor de manifestare a violenţei ca o încălcare a drepturilor omului și a consecințelor ei dramatice.

„Săptămâna Prevenirii Criminalității” este o campanie importantă coordonată la nivel județean de Compartimentul de Analiză și Prevenire a Criminalității din cadrul IPJ Mureș; se desfășoară anual, o zi fiind dedicată prevenirii și combaterii violenței intrafamiliale, informării și conștientizării comunității.

La cine pot apela victimele violenței domestice?

„În judeţul Mureş este implementat un model de intervenţie integrată, ceea ce implică un mecanism inter-instituțional de referire și asistență a cazurilor, model ce se bazează pe parteneriatul dintre Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș, Inspectoratul de Poliție al Județului Mureș, Unitatea de Primiri Urgențe/ SMURD, Institutul de Medicină Legală, Serviciul Public de Asistență Socială din cadrul Primăriei municipiului Tîrgu Mureș, Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii, Fundația Veritas, Salvați Copiii – filiala Tîrgu Mureș și alte 14 instituții și organizații cu rol și atribuții în domeniu”, ne-a informat Doru Gabriel Constantin.

Serviciile sociale gratuite de asistență specializată disponibile în județul Mureș sunt oferite de:

Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Mureş, Str. Trebely nr. 7, Tîrgu Mureş. Telefon: 0265.213.512 / 0265.211.699 / 0265.211.561. Fax: 0265.211.012. E-mail: office@dgaspcmures.ro Site: www.dgaspcmures.ro

Institutul Est-European de Sănătate a Reproducerii – Centrul  de Prevenire, Monitorizare și Combatere a Violenţei în Familie. Telefon: 0265.255.532, 0265.255.931. Servicii oferite: asistență psihologică, asistență socială, consiliere juridică, sprijin achitarea taxei pentru obținerea certificatului medico-legal persoanelor cu resurse limitate, servicii specifice pentru evaluare gradului de risc și elaborarea unui plan de siguranță, la nevoie adăpost de urgență într-o locație secretă, potrivit legii.

Organizația Salvați Copiii – Filiala Mureș, Centrul de Consiliere pentru Copii și Familie. Telefon: 0265.250.121. Servicii: Consiliere, training parental.

Fundația Veritas Sighișoara. Telefon: 0265.777.844 / 0365.730.335. Servicii pentru victimele violenței în familie: consiliere juridică a victimelor violenţei în familie, consiliere psiho-socială specifică.

Centrele pentru victimele violenței domestice

În județul Mureș există un centru destinat victimelor violenţei domestice, precum și un centru de primire în regim de urgență: „În Tîrgu-Mureș, există Centrul de Prevenire şi Combatere a Violenţei în Familie, adresa fiind strada Moldovei nr. 1, telefon 0265 255931, iar la nivel județean există și un Adăpost – Centrul de primire în regim de urgenţă, cu adresa confidențială”, a precizat Doru Gabriel Constantin.

Totodată, cei de la DGASPC au menționat importanța deosebită a acestor centre: „centrele destinate asistenței victimelor reprezintă o necesitate în contextul programelor de asistenţă socială din comunitatea judeţului Mureş, dar şi regională, fiind principalul factor de sprijin pentru reabilitarea victimelor violenţei în familie”.

Conform Legii 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, „Centrele pentru prevenirea și combaterea violenței în familie sunt unități de asistență socială în regim de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură asistență socială, consiliere psihologică, juridică, precum și informarea și orientarea victimelor violenței în familie” (Art. 20). Iar referitor la Centrul de primire în regim de urgență, legea precizează, prin articolul 17: „(1) Centrele de primire în regim de urgență, denumite în continuare adăposturi, sunt unități de asistență socială, cu sau fără personalitate juridică, de tip rezidențial, care asigură protecție, găzduire, îngrijire și consiliere victimelor violenței în familie.

(2) Adăposturile asigură gratuit, pe o perioadă determinată, asistență familială atât victimei, cât și minorilor aflați în îngrijirea acesteia, protecție împotriva agresorului, asistență medicală și îngrijire, hrană, cazare, consiliere psihologică și consiliere juridică, potrivit instrucțiunilor de organizare și funcționare elaborate de autoritate.

(3) Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgență sau cu aprobarea scrisă a directorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecție. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele.

(4) Locația adăposturilor este secretă publicului larg.

(5) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimțământul acestora sau, după caz, al reprezentantului legal.

(6) Toate adăposturile trebuie să încheie o convenție de colaborare cu un spital sau cu altă unitate sanitară, care să asigure îngrijirea medicală și psihiatrică. Convenția se încheie de către consiliile locale, respectiv de către consiliile sectoarelor municipiului București sau, după caz, de către consiliile județene, precum și de organele de conducere ale furnizorilor de servicii sociale privați acreditați”.

După cum aminteam anterior, la începutul lunii mai 2017, o femeie din satul Archita, județul Mureș, a murit în urma unor lovituri aplicate de concubinul ei. Agresorul și-a recunoscut fapta în fața anchetatorilor.

În comunicatul emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș, semnat de Gheorghe Costea, procuror șef Secție Urmărire Penală, se arată: „Din concluziile provizorii ale IML, emise după efectuarea necropsiei cadavrului, rezultă că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat șocului hemoragic și traumatic […] Leziunile traumatice s-au putut produce prin mecanismul de comprimare între două planuri dure, lovire cu și de corp dur și au legătură de cauzalitatea directă, necondiționată cu decesul”.

În Mureș, este vorba despre a doua victimă a violenței domestice care a decedat anul acesta. La începutul anului, Emese, o tânără de 28 de ani a fost împușcată, într-un bar din cartierul Unirii din Tîrgu Mureș, de către fostul iubit, tatăl copilului ei, înarmat cu o pușcă de vânătoare cu alice, pe care o deținea ilegal. Cu câteva zile înainte, Emese apelase la autorităţile competente pentru a obţine un ordin de restricţie pentru bărbatul agresiv. Ea a fost victima agresiunilor sale de mai multe ori, până când, în cele din urmă, acesta a obținut în mod ilegal o armă și a tras asupra tinerei.

Ce spune legea?

Legea 217/2003 este cea destinată prevenirii și combateri violenței în familie. Prin lege, protejarea familiei este considerată o chestiune de interes național: „Ocrotirea și sprijinirea familiei, dezvoltarea și consolidarea solidarității familiale, bazată pe prietenie, afecțiune și întrajutorare morală și materială a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes național” (Art. 1).

Conform Art. 13 din această lege, autoritățile locale au obligația de a prevenii și combate violența domestică: „(1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să ia următoarele măsuri specifice:

a) să includă problematica prevenirii şi combaterii violenţei în familie în strategiile şi programele de dezvoltare regională, judeţeană şi locală;

b) să acorde sprijinul logistic, informaţional şi material compartimentelor cu atribuţii în prevenirea şi combaterea violenţei în familie;

c) să înfiinţeze, direct sau în parteneriat, unităţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie şi să susţină funcţionarea acestora;

d) să dezvolte programe de prevenire şi combatere a violenţei în familie;

e) să sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologică, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare şi dezalcoolizare;

f) să elaboreze şi să implementeze proiecte în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie;

g) să îşi prevadă în bugetul anual sume pentru susţinerea serviciilor sociale şi a altor măsuri de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie;

h) să suporte, din bugetul local, în cazurile sociale grave, cheltuielile cu întocmirea actelor juridice, precum şi pentru obţinerea certificatelor medico-legale pentru victimele violenţei în familie;

i) să colaboreze la implementarea unui sistem de înregistrare, raportare şi management al cazurilor de violenţă în familie.

(2) Autorităţile administraţiei publice locale desemnează personalul specializat să implementeze sistemul de înregistrare, raportare şi management al cazurilor de violenţă în familie.

(3) Primarii şi consiliile locale vor conlucra cu organizaţiile de cult, organizaţiile neguvernamentale, precum şi cu oricare alte persoane juridice şi fizice implicate în acţiuni caritabile, acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii obligaţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2).

(4) La nivelul judeţelor şi sectoarelor municipiului Bucureşti se înfiinţează, pe lângă direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene/ale sectoarelor municipiului Bucureşti, echipa intersectorială în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, cu rol consultativ.

(5) Echipa intersectorială are în componenţa sa câte un reprezentant al poliţiei, jandarmeriei, direcţiei de sănătate publică, al compartimentului violenţei în familie din cadrul direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, al unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, precum şi al organizaţiilor neguvernamentale active în domeniu.

(6) Din echipa intersectorială pot face parte, dar fără a se limita, şi reprezentanţii serviciilor de probaţiune, ai unităţilor de medicină legală, precum şi ai altor instituţii cu atribuţii în domeniu.

(7) Echipa intersectorială propune măsuri de îmbunătăţire a activităţii în domeniu, asigură cooperarea dintre instituţiile prevăzute la alin. (5) şi (6) şi evaluează anual activitatea în domeniu.

(8) Înfiinţarea şi modul de organizare şi funcţionare a acestora se aprobă prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti”.

O nouă propunere legislativă

Deputatul UDMR, Éva Andrea Csép, a prezentat la începutul lunii mai, într-o conferință de presă susținută la barul din Unirii în care, în ianuarie, tânăra Emese a fost împușcată mortal de fostul partener de viață, un pachet de propuneri al Uniunii privind combaterea violenței împotriva femeii, în care se prevede inclusiv introducerea ordinului de protecție de urgență.

„Statisticile arată că, în România, la fiecare 30 de secunde este bătută o femeie, avem statistici care arată că într-un an, în România, sunt victime ale violenței în familie soldate cu moartea, deci 200 de femei mor în urma agresiunii în familie. (…) Prin propunerile de modificare legislativă dorim introducerea de sancțiuni mai clare și mai aspre față de agresor și să protejăm femeia. Prima este protejarea imediată a victimei printr-un ordin de protecție de urgență. Ordinul de protecție există și acum, dar acesta trebuie emis în maximum 72 de ore. Acest ordin de protecție se face doar dacă victima anunță la poliție că a fost agresată, trebuie să aducă martori și se pierde timp foarte mult. Din această cauză, multe femei nu merg să sesizeze. Acele 72 de ore sunt critice pentru ele. Atunci am spus că introducerea ordinului de protecție de urgență ar fi o modalitate de salvare a femeii expuse în minutul respectiv. Poliția, în momentul în care este chemată la locul faptei, să poată înlătura agresorul din familie”, a arătat deputatul.

Potrivit acesteia, o altă propunere ar viza ca Poliția să se poată autosesiza la locul faptei, una ar prevedea posibilitatea ca ordinul de protecție să fie însoțit de brățări prin care autoritățile să fie alertate automat dacă agresorii încalcă ordinele de protecție, iar un alt aspect privește împăcarea părților.

„Împăcarea — legea spune că, din moment ce partenerii se împacă în fața instanței, se suspendă demersurile de cercetare. Atunci am spus că o dată se întâmplă, dar am modifica legea întrucât a doua oară să nu se mai poată suspenda cercetarea penală împotriva agresorului. Nu rămânem în faza în care ne-am împăcat, mergem acasă…  se întâmplă de multe ori după împăcare”, a precizat Éva Andrea Csép.

Aceasta a adăugat că studiile arată că, în România, una din trei femei este victima violenței în familie, dar nu știu cărei autorități să se adreseze, care sunt drepturile lor într-o astfel de situație și că, din acest motiv, Organizația de Femei a UDMR a decis inițierea unei campanii de informare și de conștientizare a fenomenului, dublată de măsuri concrete prin inițiative legislative.

Éva Andrea Csép a mai spus că legile din România trebuie armonizate conform Convenției de la Istanbul, întrucât țara noastră s-a angajat să ratifice măsurile privind prevenirea și combaterea violenței domestice și împotriva femeilor prevăzute în convenție.

„Noi am zis că nu mai putem să stăm fiindcă știm că fiecare oră, zi, săptămână contează pentru aceste femei care sunt expuse”, a subliniat deputatul.

Titi DĂLĂLĂU

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.