Mureșeni peste mări și țări. Vraja occidentului

Conform legii, absolvenţii, care nu reuşesc să se încadreze în muncă potrivit pregătirii lor profesionale într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire, beneficiază de indemnizaţie de şomaj, la cerere. Îndemnizaţia este 50 la sută din valoarea indicatorului social de referinţă, pe o perioadă de şase luni. Absolvenţii cu studii superioare pot debuta în profesie conform Legii 335/2013 în urma încheierii unui contract de stagiu cu angajatorul, beneficiind de o sumă egală cu valoarea indicatorului social de referinţă de 1,5 ori, timp de şase luni. Bursa locurilor de muncă, stagiul de 6 luni după absolvirea facultăţii, dar şi corelarea ofertelor universităţilor cu cererile de pe piaţa forţei de muncă sunt câteva din metodele de combatere a şomajului în rândul tinerilor din judeţul Mureş.
Anul acesta, doritorii au putut urma cursuri de calificare în meseriile cameristă, bucătar, inspector/referent resurse umane, cosmetician şi sudor. După cele şase luni de şomaj, dacă nu le-au fost de ajutor serviciile de informare şi consiliere profesională şi nu şi-au găsit un loc de muncă nici după absolvirea unui curs gratuit de formare profesională, se pune întrebarea: Ce rămâne de făcut?
Vraja occidentului
Cei care au avut spirit întreprinzător, imediat după Revoluţia din ’89 au început o afacere, fie cu televizoare color, fie cu aparatură electrocasnică de mâna a doua, fie cu costume sau haine second hand. Când a început apusul afacerilor în centrul comercial „Transilvania” din Târgu Mureş, au luat drumul Occidentului. Nu prea le place să vorbească despre greutăţile prin care au trecut, de umilinţele pe care le-au îndurat, rezumându-se la câteo glumă, dacă nu au cu ce să se laude. Dar nici nu vor să revină în ţară fără conturi serioase şi o maşină „bengoasă”. Indiferent despre ce ţară ar fi vorba, peste tot e mai bine decât la noi. E civilizaţie, e cultură. Oamenii nu se grăbesc, nu se calcă în picioare ca la noi. Nu sunt trişti! Cam asta ar fi pe scurt părerea celor întrebaţi despre viaţa în occident.
Limba străină e o piedică?
Majoritatea tinerilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă vorbesc cel puţin o limbă străină. Cei mai mulţi menţionează engleza, alţii franceza, spaniola, italiana ca limbă străină vorbită, cei cu vârsta de peste 55 de ani cunosc germana, dar sunt şi cunoscători de greacă, portugheză, turcă, rusă şi olandeză, deşi nu lipsesc nici cei vare menţionează limba chineză, cehă sau daneză ca limbă cunoscută în CV-ul depus pentru căutarea unui loc de muncă.
Cu toate acestea, „cei mai mulţi ar prefera un loc de muncă fără prea mari cerinţe de aptitudini lingvistice”, a declarat Csatlós Orsolya, purtătorul de cuvânt al portalului Tjobs, citat de szekelyhon.
Printre joburile căutate…
…figurează epuizanta muncă pe vapor, cea de magaziner în Anglia sau de şofer în Germania, munca în agricultură la italieni şi îngrijirea vârstnicilor la britanici. Străinii în schimb caută cel mai mult sudori!”. Dintre mureşeni, 9.000 de persoane sunt înregistrate pe pagina Tjobs, potrivit statisticii din iulie 2014.
Mureșeni peste mări și țări
Să vedem ce ne pot spune mureşenii plecaţi peste mări şi ţări pentru o viaţă mai bună. Lory din Spania, Andrei din Anglia, Soso din Statele Unite ale Americii, Claudiu de peste tot din lumea largă, Dragoş din Londra, prin Gabon până în Tunisia, au menţionat câte ceva despre traiul lor de dincolo de graniţă.
Lory
Lory la Stadion A plecat imediat după terminarea liceului la Madrid. A învăţat limba în pas alergător, având la bază bruma de spaniolă învăţată din telenovele şi finalizată la cursuri. „Locuim într-un apartament închiriat, spaţios, frumos, dotat cu de toate. Avem abonament la cablu, la telefoane. Madridul e imens, cu multe „comunidad”, cartiere, suburbii. Cumperi un bilet de transport în comun şi îl foloseşti la toate mijloacele de transport. Portocalii pe marginea drumului cresc precum merii pe lângă drum. Oamenii sunt amabili, calmi, fără stres, deşi sunt latini! Având liceul de specialitate, am urmat un curs de arbitri, câştigam binişor ca să-mi pot plăti cursurile la facultate apoi. Părinţii mei au avut o mică afacere, un magazin de cartier, acolo lucrez acum, urmează să termin facultatea Universidad Autonoma de Madrid…Dacă aş veni înapoi în ţară? Deocamdată nu. Momentan sunt în Irlanda, în concediu. Nu cred că mi-aş fi putut permite aşa ceva în ţară”, mi-a răspuns tânărul emigrant în Ţara lui Don Quijote.
Andrei
Și pe aici a trecut Andrei CliftonLucrează în domeniul IT şi vorbeşte foarte bine engleza. A urmat cursuri de limbă engleză, a încercat diferite locuri de muncă în ţară şi când s-a ivit ocazia a luat biletul de avion şi dus a fost! „Ce să-ţi spun? Că e o altă lume aici? Că nimic nu se compară cu ce e acasă? E civilizaţie, asta spune totul! Exemple? Dacă ai pornit pe o bandă cu maşina, mergi înainte, fără să claxonezi ca nebunul, fără să depăşeşti. Nimeni nu se enervează, cel puţin aici în sudul ţării, pe malul Oceanului Atlantic unde stau. La magazine nu te urmăresc ca pe hoţii de cai, dar dacă ţi-ai mâncat omenia, nu mai ai ce căuta acolo! Nu e atâta birocraţie ca la noi. Îţi trimite acasă prin poştă permisul de conducere. Blocul unde stau e înconjurat cu un gărduleţ cu poartă, la intrarea în bloc interfon, un lift pentru etajele cu număr cu soţ, un lift pentru etajele cu număr fără soţ, te atenţionează se închid uşile, se deschid uşile, la ce etaj eşti…apoi trenurile, ştii că îmi plac, nişte bijuterii! Apeşi pe buton se deschide uşa, te urci de la nivelul peronului, în cabină deasupra locurilor e afişat de unde până unde sunt libere locurile pe care le poţi ocupa. Se anunţă următoarea staţie, în câte minute ajungi, cum e vremea acolo… Am schimbat câteva locuri de muncă, dar acum am reuşit să mă stabilesc la un patron foarte cumsecade, la o firmă de renume. Se câştigă bine, vinerea patronul plăteşte business dinner, avem pauză de masă, condiţii civilizate şi respect reciproc. Dacă m-aş întoarce…nţ!”, a răspuns designerul, menţionând printre altele – „dar asta să nu-l scrii”: „dacă eşti cu paşaport românesc ai de stat la cozi la vamă, faţă de cei care au paşaport unguresc de pildă, au şi uitat că au fost pe acolo, pe când pe noi ne ţin la puricat! Au fost unii care ne-au făcut reclamă proastă…asta e!”, a mai adăugat.
Soso
Soso în HollywoodA plecat în urmă cu cinci ani în State, pentru că i-a fost dor de locurile pe care nu le mai văzuse demult. Spiritul de aventură a jurnalistei din Tîrgu-Mureş nu i-a dat pace şi în 2009 după ce a organizat prima ediţie a showului aviatic „Sky is not the limit”, la Aeroclubul „Elie Carafoli” din Tîrgu-Mureş, i-a predat ştafeta comandantului Aeroclubului, Ioan Szakacs, nimeni altul decât tatăl ei. Evenimentul a ajuns deja la cea de a cincea ediţie şi se bucură de mare succes de fiecare dată. „Eu am mai fost în State, aşa că nimic nu e diferit faţă de cum mă aşteptam să fie. Nu e uşor să fii departe de casă, departe de ai tăi, cu mai puţini prieteni cu mai puţin timp pentru viaţa socială, dar pot spune că sunt fericită, mă simt bine. Am un loc de muncă, sunt SEO şi content writer la o firmă, sunt un fel de scriitor! Locuiesc singură în Hollywood, la un minut de Bulevardul Stelelor, Walk of Fame, arată exact ca în filme. Pictez, am şi vândut majoritatea tablourilor mele. Nu am avut probleme că vin din România şi tocmai asta îmi place cel mai mult că există diversitate din toate punctele de vedere şi, din fericire, mai există vize! Nu aş putea să dau sfaturi pentru că nu există o reţetă aplicabilă oricui. Depinde de fiecare, de locul unde ajunge şi de modul cum se poate adapta departe de cei dragi. Dacă mi-e dor? De oameni, da. De ţară, nu!”, a răspuns în stil telegrafic, în drum spre birou, Soso.
Dragoş
Marea Mediteraneană,  locul de muncă al petrolistuluiA terminat facultatea de Petrol şi Gaze şi nici nu se uscase bine cerneala pe diplomă că deja era în Georgia, de acolo la Londra, într-o multinaţională de unde a început o călătorie în lumea largă. „Serviciul e foarte bine plătit. La costum, în centrul Londrei, pauză de masă, fără stres că nu-ţi ajung banii până la sfârşitul lunii dacă ai luat masa în oraş. Am ajuns în Dubai, e de nedescris, o lume de basm, am fost în Gabon, o altă lume incredibilă, totalmente opusă celei de unde veneam, a urmat Tunisia, deşert, piramide … asta ca să povestesc de partea mai frumoasă a lucrurilor. Nu sunt plecat tot timpul din ţară, mai lucrez şi de acasă, am vacanţe lungi şi dese, aşa e meseria, e bine plătită dacă ne uităm la alte joburi din ţară, chiar foarte bine plătită, dar e şi riscantă, mai riscantă decât alte joburi bine plătite din ţară. Dacă aş reveni în ţară? Nu se pune problema pentru că nu am emigrat, doar lucrez în afara ţării. Fac naveta, să spunem așa…!”, a conchis tânărul inginer petrolist.
Claudiu
Claudiu ]n vacanțăPlin de elan tineresc, amator de senzaţii tari, a ales să lucreze pe o croazieră. „Mulţi visează la joburi pe vapor, dar nu e chiar un vis de fată mare. Un astfel de vapor e cât un oraş plutitor, cu mii de oameni la bord. E epuizantă munca, oricât de bine ţi-ai face treaba, clientul poate să-ţi găsească ceva de reproşat în ultima zi şi-ţi taie tot ciubucul. Se câştigă binişor, dar banii aceia oricât de mulţi ar părea la prima vedere se pot strica foarte uşor! Un lucru de neplătit din toată afacerea e că ajungi în nişte locuri unde poate n-ai avea cum să ajungi în zece vieţi! E muncă de un sezon, de şase luni pe mare într-un oraş plutitor! Deocamdată mă bucur de vacanţă, mai vedem ce va urma!”, a fost de părere tânărul care străbate acum ţara pe două roţi.
Rata şomajului, în creştere
Potrivit datelor înregistrate la Agenţia Naţională pentru ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), în perioada 1 iunie -31 iulie s-au înregistrat 43.008 de absolvenţi, majoritatea în iulie, 39.038 la număr din care 35.728 sunt absolvenţi de liceu, iar 2.662 de învăţământ universitar. La sfârşitul lunii iunie, în judeţul nostru erau înregistraţi 13.309 de şomeri, reprezentând o rată a şomajului de 5,3%. Numărul românilor şi bulgarilor din Regatul Unit a ajuns la 153.000 în al doilea trimestru al anului 2014, în creştere cu 9% potrivit datelor publicate de Oficiul Naţional de Statistică (ONS). Creşterea survine după liberalizarea pieţei muncii pentru români şi bulgari de la începutul acestui an, dar survine pe fondul unei sporiri accentuate a migraţiei nete din statele Uniunii Europene. Ca un fapt divers, în statistici, românii şi bulgarii sunt calculaţi la grămadă!

Erika MÃRGINEAN

print
Share