Mureșenii „babani” devin solidari forțați

Mureșenii „babani” devin solidari forțați

Screen Shot 2013-04-15 at 7.47.45 AMGuvernul, prin vocea premierului Victor Ponta, ar dori introducerea unei noi taxe pe salariu, de această dată doar la angajații Statului cu lefuri mai mari de 1.000 de euro. Aceștia, ar urma să plătească așa-numita „taxă de solidaritate”, care s-ar aplica, de asemenea, și la pensionarii cu pensii de la Stat, care trec de acest plafon de 1.000 de euro. Primul-ministru Victor Ponta și-a anunțat clar intenția deși a observat opoziția categorică a partenerilor de guvernare liberali: „Taxa aceea de 10% aplicată asupra tuturor, nu asupra celor din aparatul central, ci asupra tuturor celor care primesc salarii și pensii de la buget. Sunt cam 6.000 de pensii peste 1.000 de euro. Era vorba de toate veniturile bugetare, pensiile din bugetul de stat. Neexistând acordul în coaliție, cel puțin pentru moment, nu putem face acest lucru și trebuie să găsim o altă sursă bugetară”.

De cealaltă parte, co-președintele USL Crin Antonescu spune că PNL nu va susține o astfel de măsură, întrucât s-a angajat să nu crească taxele și impozitele: „PNL se opune categoric oricărei supraimpozitări sau creşteri de fiscalitate şi datorită ataşamentului său la principiul cotei unice şi mai ales pentru că unul din angajamentele majore ale USL, la care ţinem toţi în aceeaşi măsură, liberali sau social-democraţi, este acela că nu vor creşte taxele şi impozitele. Poziţiile sunt clare şi soluţiile nu pot veni nici pentru rectificarea bugetară, nici pentru toate celelalte nevoi publice, nu foarte mari ce-i drept, nu pot veni din sume care nu sunt semnificative şi care s-ar obţine dintr-o taxare a veniturilor mai mari de 1.000 de euro şi aşa mai departe”.

Mureșenii vizați a fi taxați cu 10%

Am analizat în continuare cine e în cauză și aproximativ câți angajați ar urma să se supună acestei noi taxe. Astfel, la Primăria Tîrgu-Mureș, câștigă un salariul anual de 66.347 lei (puțin peste 5.500 de lei/lună) secretarul CL Maria Ciobanu. Directorul economic Kiss Imola are un salariu de 75.095 lei pe an, adică o leafă lunară 6.257 de lei. Arhitectul-șef al orașului Dana Miheț are și ea un salariu anual de 64.324 de lei, adică un venit lunar de 5.360 lei. Sub aceste trei salarii, nici măcar primarul Dorin Florea nu ajunge să câștige un venit lunar 1.000 de euro, pentru că primarul încasează anual din salariul de la Primărie doar 37.694 lei, adică 3.141 de lei/lună.

La Consiliul Județean încasează salarii mari directorul Direcției Economice, Bartha Iosif, care potrivit declarației de avere are un venit anual de 51.823, adică un salariu lunar de 4.318 lei, așadar e la limita impozitării. În schimb, Paul Cosma, secretarul CJ, are un venit de 71.979 lei/an, adică aproximativ 6.000 de lei/lună. Tot undeva la limita impozitării este și directorul Direcției Integrare Europeană din CJ Valer Bățagă, cel care are un venit anual de 53.133 de lei, care corespunde unui salariu de 4.427 lei/lună.

Nu intră la impozitare nici arhitectul-șef al județului și nici președintele CJ. Ciprian Dobre care are în declarația de avere veniturile din vremea când era deputat, însă fostul președinte CJ Lokodi Edita încasa un salariu anual de 47.988 lei, adică lunar câte aproximativ 4.000 de lei.

La Prefectură câștigă salarii de peste 1.000 de euro prefectul, subprefectul și câțiva șefi de servicii. Prefectul, de pildă, are un salariu de aproape 80.000 de lei/an, adică peste 6.500 de lei/lună.

Rămânem tot în administrație, unde foarte bine remunerați sunt parlamentarii, 12 la număr. Salariile în aceste cazuri pot ajunge până la 6.000 de lei/lună, însă aici este greu de evaluat câți bani încasează efectiv un ales, pentru că mai are dreptul și la cheltuieli pentru cabinet, pentru deconturile deplasărilor și pentru cazări. Așadar, dacă jonglează bine cu deconturile, un ales poate să treacă bine de 6.000 de lei/lună.

Companiile de stat…

Salariile cu adevărat mari nu sunt însă neapărat la instituțiile din administrația publică, ci companiile cu capital de stat și în anumite regii cu un buget autonom. De exemplu la societatea SNGN Romgaz SA, salariile de peste 1.000 de euro merg jos pe organigramă până la un maistru care câștigă anual peste 58.000 de lei, adică un salariu lunar de peste 4.800 de lei… în județul Mureș, Romgaz are sute de angajați.

Dacă mergem la Electrica, Ovidiu Georgescu directorul Sucursalei de Distribuție a Energiei Electrice Tîrgu-Mureș are un venit anual de 80.314 lei, adică un salariu de aproximativ 6.700 de lei/lună. Dar sunt și alți directori cu salarii chiar mai mari, cum e Sorin Vărzaru, director Electrica Furnizare AFEE Mureș, care încasează aproximativ 87.000 de lei/an, adică peste 7.200 de lei/lună.

O regie unde conducerea câștigă salarii foarte mari este și Aeroportul Transilvania Tîrgu-Mureș. Aici, consilierii județeni au votat de curând ca managerul să câștige minim 1.500 de euro pe lună, însă retribuția lui poate urca până la 3.500 de euro/lună. Deocamdată instituția are o conducere interimară, pentru că se află în derulare procedura de selecție a unui nou manager, după plecarea lui Mihail Poruțiu.

În conducerea Romsilva de la Mureș se poate câștiga, de asemenea, bani frumoși. De pildă, directorul tehnic Anton Dogaru a încasat anul trecut 60.000 de la Romsilva și aproape 70.000 din salariul de profesor universitar la „Petru Maior”. Directorul economic al aceleiași instituții încasează anual peste 67.000 de lei. Mai jos pe organigramă, declarațiile de avere nu mai apar. La fel, o situație ciudată este și la Administrația Bazinală de Apă Mureș, unde sunt salarii peste medie, însă doar directorul Apelor Române de la centrul este obligat să-și publice declarația de avere.

Universitarii

În mediul universitar se poate câștiga de asemenea foarte bine. De pildă, în declarația de avere pe anul 2012 (în care încă nu apare salariul de rector) a rectorului UMF Leonard Azamfirei, apar venituri din nu mai puțin de 10 surse. Adunate toate, rezultă că Azamfirei a câștigat anul trecut nu mai puțin de 19.300 de lei/lună, adică peste 4.300 de euro. În general dascălii de la UMF care ajung la titlul de profesor universitar câștigă bine, întrucât salariul de la UMF ajunge undeva la 70.000 de lei/an, la care se adaugă banii obținuți la spital sau clinicile private unde profesează. La aceștia se mai adaugă directorii din administrație.

Dacă mergem la Universitatea „Petru Maior”, actualul rector încasa anul trecut din salariul de prorector 72.876 lei/an (aproximativ 6.000 de lei/lună), la care, în acest caz, se adaugă și veniturile substanțiale obținute din mediul privat. Fostul rector Liviu Marian a încasat anul trecut de la universitate un venit total de 175.650 de lei, adică lunar câte 14.600 de lei. Pe lângă profesorii din conducere, mai sunt și câțiva directori din administrație, cum ar fi de exemplu un director de departament, care încasează anual până la 68.000 de lei.

La UAT, rectorul Sorin Ion Crișan, și-a trecut în declarația de avere de anul trecut un venit anual de 131.879 lei, adică aproape 11.000 de lei/lună.

În justiție…

… sunt câteva zeci de angajați cu salarii care intră în grila pe care Guvernul dorește să o impoziteze. Ne referim aici la procurori și judecători, unde cele mai mari salarii pot trece de 100.000 de lei/an, adică peste 8.300 de lei/lună. La fel stă situația și la DIICOT și DNA, unde salariile încep de la relativ aceleași sume, adică tot peste 100.000 de lei anual.

Și șeful SRI Simion Cecan are un salariu mare, care trece de 62.000 de lei anual, adică peste 5.000 de lei/lunar.

La Camera de Conturi Mureș, directorul Florea Nuț nu și-a trecut salariul în declarația de avere, însă adjunctul său câștigă 81.000 de lei anual, adică peste 6.700 lei/lună. Pe lângă aceștia, sunt însă auditori publici externi, adică cei care fac controalele, care de asemenea au salarii de peste 1.000 de euro/lună.

Scurte concluzii

Înainte să tragem linie mai adăugați salarii de peste 1.000 de euro la câțiva șefi de instituții deconcentrate (nu toți însă, de pildă la Mediu, în ciuda vechimii considerabile inclusiv pe post de conducere, Dănuț Ștefănescu directorul APM Mureș câștigă sub 1.000 de euro lunar). De asemenea, sunt instituții cum e Administrația Bazinală de Apă Mureș, unde sunt mai multe salarii de peste 1.000 de euro/lună, dar unde legea prost făcută nu-I obligă pe angajați să-și publice declarațiile de avere.

La alte instituții deconcentrate, din păcate, deși declarațiile lor de avere oficial sub publice, în practică foarte multe site-uri ale acestor instituții sunt mizerabil construite, iar la unele fie trebuie să cauți în rândul tuturor funcționarilor din țară, fie pur și simplu nu funcționează oricum ai căuta.

Un alt contra-exemplu de bună-practică sunt funcționarii a căror aroganță merge într-atât de departe încât la secțiunea venituri din declarația de avere formulează fraze de tipul „salariul conform fișei fiscale” sau nu trec pur și simplu nimic. Asta în condițiile în care avem o instituție (Agenția Națională de Integritate) care, la fel de teoretic, verifică tocmai aceste declarații.

Oricum am lua-o, la nivelul județului Mureș sunt sute de angajați de la stat, poate chiar peste 1.000, care s-ar încadra lejer la impozitarea de 10% propusă de premier. Despre oportunitatea unei astfel de măsuri de impozitare care numai munca n-o încurajează, este de discutat. Cu atât mai mult cu cât impozitare salariilor este oricum la un nivel exagerat în România. Pe de altă parte, la fel de interesant ar fi un exercițiu în care acești domni și doamne ar încerca să-și găsească slujbe în mediul privat, unde munca să le fie retribuită similar.

Cătălin Hegheș

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.