Mureșul devine un județ cu populație bătrână

batrani pe bancaLa sfârșitul lunii august au fost date publicității datele actualizate ale recensământului realizat anul trecut. Cum a evoluat populația județului Mureș în ultimii ani și care sunt concluziile pe care le putem trage din analiza datelor recensământului puteți citi în rândurile care urmează.

Mai puțini

După cum se știa, din datele preliminare ale recensământului, populația județului Mureș a scăzut din 2002, de la ultimul recensământ. Astfel, în prezent, județul are o populație stabilă de 531.380 de persoane, cu aproape 50.000 de locuitori mai puțin decât în urmă cu 10 ani. Precum era de așteptat, populația feminină este superioară numeric celei masculine (51,2%). În privința repartiției în mediul rural, respectiv urban, cifrele arată o egalitate sensibilă.

Populația a scăzut la nivelul fiecărui oraș mureșean, cu excepția orașului Ungheni, care are mai mult cu aproximativ 100 de locuitori față de anul 2002. Astfel, tîrgumureșeni sunt în prezent în număr de 127.849, iar în urmă cu 10 ani erau aproximativ 150.000; în Reghin locuiau 36.000 de oameni, iar acum doar 31.000; Sighișoara are 26.000 de locuitori, în trecut având 32.000; Tîrnăveniul a scăzut la 20.000 de locuitori, de la aproximativ 26.000 în 2002; Ludușul a pierdut aproximativ 3.000 de locuitori în zece ani, ajungând în prezent la aproximativ 14.000 de locuitori ș.a.m.d.

În privința localităților rurale, precizăm că cea mai populată este Sângeorgiu de Mureș, cu o creștere de aproximativ 1.500 de locuitori în ultimii 10 ani, iar cea mai puțin populată este Cozma cu 554 de locuitori (în scădere cu peste 100 de locuitori în ultimii 10 ani).

Etnie și religie

Structura populaţiei stabile după etnie în judeţul Mureş se prezintă astfel: români – 298.204 (56,1%); maghiari – 206.550 (38,9%); țigani – 23.035 (4,3%); germani – 1.202 (0,2%).

Structura populaţiei stabile după religia declarată la recensământ arată că 282.000 (53,1%) dintre persoanele din judeţul Mureş sunt de religie ortodoxă; 137.764 (25,9%) s-au declarat de religie reformată, 48.454 (9,1%) de religie romano-catolică, 12.097 (2,3%) de religie unitariană, 11.409 (2,1%) de religie greco-catolică, 9.354 (1,8%) penticostală,
9.060 (1,7%) adventistă de ziua a şaptea, iar 7.012 (1,3%) martorii lui Iehova. S-au declarat „fără religie” 2.698 persoane, care reprezintă 0,5 % din total; ateii deţin o pondere de 0,1 % în totalul populaţiei stabile preliminare (numărul acestora fiind de 546 persoane).

Locuințe

bucatarie dotataLa recensământul din anul 2011 au fost înregistrate 144,6 mii clădiri, în care se află 223,2 mii de locuinţe convenţionale, având 553,4 mii camere de locuit. Chiar dacă numărul clădirilor cu locuinţe din mediul urban reprezintă numai 29,8 % din totalul înregistrat la nivelul judeţului, acestea sunt formate dintr-un număr mai mare de locuinţe, astfel încât ponderea locuinţelor convenţionale din mediul urban (52,1%) o depăşeşte pe cea din mediul rural. Structura fondului de locuinţe pe forme de proprietate evidenţiază menţinerea proprietăţii private particulare ca preponderentă: 98,2 % din totalul locuinţelor (97,7 % în municipii şi oraşe, respectiv 98,8 % în comune), urmată de proprietatea de stat 1,4 % (2,0 % în municipii şi oraşe, respectiv 0,7 % în comune); celelalte forme de proprietate deţin împreună restul de 0,4 %.

Din totalul locuinţelor convenţionale din judeţ, 69,2 % au alimentare cu apă în locuinţă (90,9% în municipii şi oraşe şi 45,5 % în comune). Cele mai mari ponderi ale locuinţelor care au alimentare cu apă sunt înregistrate în municipiul Tîrgu-Mureş (99,0 %) şi în următoarele localităţi: municipiul Sighişoara (94,3%), municipiul Reghin (91,0%), municipiul Târnăveni (87,8%), oraşul Luduş (87,1%), oraşul Sovata (84,9%), oraşul Ungheni (66,1%). La nivelul judeţului Mureş, 89,7 % din locuinţele convenţionale sunt dotate cu bucătărie în interiorul locuinţei (95,3 % în municipii şi oraşe şi 83,6 % în comune). În Municipiul Tîrgu-Mureş, 97,2 % din totalul locuinţelor convenţionale dispun de bucătărie în interiorul locuinţei.

În 87 localităţi se înregistrează ponderi ridicate (peste 70,0%) ale dotării locuinţelor cu bucătărie. Dotarea locuinţelor cu baie este mai redusă, numai 66,0% din totalul acestora deţinând o baie în interiorul locuinţei. Discrepanţa dintre categoriile de localităţi este mare, 88,6% dintre locuinţele înregistrate în municipii şi oraşe şi doar 41,5% dintre cele aflate în comune dispunând de baie în interiorul locuinţei. În Municipiul Târgu Mureş, 98,1% din totalul locuinţelor convenţionale dispun de baie în interiorul locuinţei.

Atenţie! Risc demografic

După cum se observă din datele statistice, populația județului a scăzut și a îmbătrânit constant în ultimii ani. Acest lucru are mai multe cauze: mortalitatea, migrația și avorturile. În privința avorturilor putem preciza că România ocupă locul I în UE (în Europa la fiecare 11 secunde are loc un avort) în privinţa numărului de avorturi şi a mortalităţii cauzate de întreruperile de sarcină. Numărul avorturilor în ultimii 20 de ani, în judeţul Mureş este, conform statisticilor primite de la Direcţia de Sănătate Publică a judeţului Mureş, de peste192.000. Recordul de avorturi, în judeţ, a fost în anul 1990: 16.254. Astfel, nu este de mirare că studiile realizate de Organizaţia Naţiunilor Unite şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare arată că populaţia României ar putea ajunge, în 2050, la 15 milioane de oameni. Cum se explică acest lucru? Simplu, prin sporul demografic negativ, constant în ultimii ani. În prezent, în România natalitatea este de 10 nou-născuţi la mia de locuitori, în timp ce mortalitatea este de 12 la mia de locuitori. Datele arată că, după 2025, vor fi 7 nou-născuţi la mia de locuitori, în timp ce mortalitatea va creşte la 14 la mie. Acest lucru se va întâmpla în ciuda creşterii speranţei de viaţă, datorându-se îmbătrânirii populaţiei. Depopularea masivă a ţării va fi inexorabilă – ea este deja bine instalată şi studii pertinente publicate sub egida Consiliului Europei plasează România în rândul ţărilor europene cu cel mai rapid proces de depopulare.

Referitor la judeţul Mureş, putem preconiza că în 2050 vom avea aproximativ 435.000 de locuitori (faţă de cei 531.000, cât sunt în prezent), iar în Tîrgu-Mureş vor locui 112.000 de oameni (în prezent există 127.000 de tîrgumureşeni).

Cine va plăti?

Banca Mondială avertizează că România este unul dintre statele cu cel mai mare risc demografic din lume, iar consecinţele vor fi de 10 ori mai grave decât cele ale crizei financiare. De ce? Pentru că dacă fertilitatea va stagna la nivelul actual (1,3 copii la o femeie), în aproximativ 50 de ani populaţia aptă de muncă (20-64 de ani) va scădea drastic, astfel încât mai mult de jumătate din populaţia României va fi formată din pensionari, ca efect al procesului accelerat de îmbătrânire a populaţiei. La 100 de persoane adulte (active economic în cea mai mare parte) revin astăzi 24 de persoane în vârstă de 65 de ani şi peste (preponderent inactive economic). Dacă nu intervine o redresare a natalităţii, în anul 2050 la 100 de persoane adulte vor reveni 54 de persoane vârstnice. Astfel, se pun întrebările:

Cum vor putea beneficia de fondul de pensii actualii salariaţi având în vedere că în perioada în care aceştia vor ajunge la pensie, fiecărui angajat îi va corespunde un pensionar (astăzi trei angajaţi susţin un pensionar)?; cum va arăta bugetul României în 2050 când mai puţin de jumătate din populaţia matură va fi aptă de muncă, deci de a plăti taxe şi impozite?

Cine e pe locul 2?

Conform ultimului recensământ, populaţia stabilă recenzată din România a scăzut cu peste 2,6 milioane de persoane în ultimul deceniu, ajungând la 19.043.767 de persoane şi atingând astfel cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 35 de ani. Peste 17,2 milioane de persoane au ca limbă maternă româna, mai exact 90,6% din total, în scădere faţă de anul 2002 când numărul lor depăşea actuala populaţie stabilă recenzată, fiind de peste 19,7 milioane de persoane.

O scădere importantă s-a înregistrat şi în rândul persoanelor care au drept limbă maternă maghiara, numărul acestora scăzând cu 175.526 în ultimii 10 ani, dar şi în cazul persoanelor a căror limbă maternă este germana, numărul lor scăzând cu aproape 17.900 de persoane.

Singura limbă maternă al cărei număr de vorbitori a crescut în ultimul deceniu este romani. Astfel, în 2012, există 9.488 de noi vorbitori de romani în ţară faţă de anul 2002 când numărul lor total nu depăşea 237.570 de persoane. Structura populaţiei României se prezintă astfel: români: 17.263.561 (90,6%), maghiari: 1.270.000 (6,7%), rromi: 247.058 (1,3%). Însă, Agenţia Naţională a Rromilor, precum şi multe ONG-uri au precizat că numărul acestora (al țiganilor) s-ar situa undeva între 2,5 și 3 milioane. Ştiind că foarte mulţi ţigani nu doresc să declare apartenenţa la acest grup etnic, nici la recensământ şi nici la oficiile de stare civilă când se înregistrează etnia născutului şi a persoanei decedate, mai aproape de adevăr sunt statisticile ONG-urilor. Totuşi, ,,cel mai corect” număr ar fi o medie între cele două cifre, ceea ce înseamnă că în România există 1,5 – 2 milioane de ţigani. Deci, s-ar impune o nouă clasificare pe etnii, în care ţiganii să ocupe, deja, locul al doilea, după români, iar maghiarii să fie declasaţi, până pe locul al treilea. Dacă păstrăm proporţiile statisticilor neoficiale, am realiza că astăzi avem aproximativ 70.000 de ţigani mureşeni.

Vasile Dancea

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.