Ne cumpără străinii?

Începând cu acest an, în România pot să cumpere teren şi cetățeni străini. Străinii cultivă terenul din ţara noastră, profitând de pământul roditor şi mâna de lucru ieftină, dar vând recolta în ţările de origine!

România este singura ţară din Europa care nu a făcut nicio notificare către UE pentru instituirea de restricţii la cumpărarea terenurilor de către străini. Rezultatul – 40% din suprafaţa arabilă a ţării de 10 milioane de hectare este acum deţinută de străini cu acte sau fără. […]

tractor teren agricolO întrebare îngrijorătoare: Având în vedere că momentan, 1/7 din suprafaţa agricolă a judeţului Mureș este deţinută de străini, care au cumpărat aceste terenuri prin intermediul unor societăţi mixte româno-străine, oare cât teren va rămâne în proprietatea românilor, odată ce străinii vor avea acces nelimitat la pământul patriei, putându-l cumpăra ca simple persoane fizice?

PUNCTUAL. JUDEŢUL MUREŞ

Începând cu acest an, în România pot să cumpere teren şi cetățeni străini. Până la această dată, legea nefiind promulgată de președintele ţării, nu s-a înregistrat un interes deosebit din partea străinilor pentru terenurile agricole de la nivelul județului Mureș, a afirmat Liviu Timar, directorul Direcţiei Agricole Mureş.

Pe de altă parte, săptămâna trecută, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul Legii terenurilor agricole. Cât teren este în prezent deţinut de străini la nivelul judeţului, precum o prospectare a viitorului din acest punct de vedere, citiţi în rândurile care urmează…

La nivelul județului Mureș, până la sfârșitul anului 2013, au fost cumpărate de către străini, în jur de 6.000 de hectare de teren agricol. Având în vedre faptul că suprafaţa agricolă a Judeţului Mureş este de 414.525 de hectare, reprezentând 61,7 % din suprafaţa totală a judeţului, străinii au cumpărat până acum 14,4% din suprafaţa agricolă a judeţului.

„Sunt cetățeni străini care au cumpărat teren și-l lucrează – avem olandezi, nemți, francezi, italieni. De exemplu, la Bărboși este un olandez care are animale: are 270 – 280 de capete de bovine”, a arătat ing. Liviu Timar, director executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) Mureș.

Apoi, „prin programul de reconversie a plantațiilor viticole unii investitori străini au plantat viță de vie în județul Mureș – francezi, italieni, nemți și austrieci: e zona Târnavelor, la Mica, Hărănglab, la Băgaciu și la Batoș”, a precizat Liviu Timar.
Cum au reuşit aceşti străini să cumpere teren agricol? Prin intermediul unor societăţi mixte româno-străine.

FONDURI DE INVESTIŢII

Totodată, Liviu Timar a menționat despre niște fonduri de investiții, cu proprietari necunoscuți, care au ca scop cumpărarea de teren în județul Mureș: „Sunt niște fonduri de investiții despre care nu se știe cine este în spatele lor, se pare că sunt fonduri de investiții străine, care cumpără la nivelul județului. Astfel, au fost cumpărate terenuri în zona Ludușului, în jur de 600 de hectare, sau la Fărăgău – 350 de hectare. Terenurile respective sunt cumpărate de aceste fonduri de investiții, iar o parte din aceste terenuri au fost date în arendă la fermieri români”, a declarat ing. Timar.

ŞANSE SLABE PENTRU ROMÂNI

Directorul DADR Mureș, Liviu Timar, consideră că, deși până la această dată nu s-a observat, începând cu 1 ianuarie 2014, o tendință de creștere a străinilor care să vină să cumpere teren în județul Mureș, numărul străinilor care vor cumpăra teren va crește după ce Legea terenurilor agricole va fi promulgată de către președintele țării.

Totodată, Liviu Timar consideră că cel mai bine ar fi ca pământul să rămână în proprietatea românilor, pentru un mai bun control asupra locului de desfacere a produselor recoltate de pe terenurile agricole mureșene, fiind vorba despre asigurarea securităţii alimentare a României: „Din punctul meu de vedere, ideal ar fi să cumpere fermierii români. Legat de acest lucru se încearcă să fie stimulați fermierii români să poată să cumpere teren. Valoarea terenului deja a crescut, făcând presiune străinii. Dar, fermierii noștri încă nu au puterea financiară să investească în teren. Fermierii noștri nu pot să concureze cu fermieri sau alte fonduri din străinătate care-și permit să dea 1.000, 2.000 sau 4.000 de euro pe hectar.

De aceea, se încearcă ca fermierii români să poate să acceseze niște credite, iar o parte din credite să fie garantate de fondul de garantare a creditului rural”.

Referitor la siguranţa alimentară, Preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, a spus că străinii cultivă terenul din ţara noastră, profitând de pământul roditor şi mâna de lucru ieftină, dar vând recolta în ţările de origine.

SĂPTĂMÂNA TRECUTĂ LEGEA A TRECUT CU 256 DE VOTURI PENTRU

Conform Tratatului de aderare la UE, România s-a angajat ca la 1 ianuarie 2014 să liberalizeze piaţa funciară, astfel încât cetăţenii străini, persoane fizice, din comunitatea europeană să poată cumpăra fără restricţii terenuri agricole.
Săptămâna trecută, Camera Deputaţilor a adoptat, cu 256 de voturi „pentru”, 51 de voturi „împotrivă” şi 20 de abţineri, proiectul Legii terenurilor agricole.

Potrivit proiectului adoptat de deputaţi, cetăţenii şi persoanele juridice aparţinând unui stat membru al Uniunii Europene sau statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European sau Confederaţiei Elveţiene pot achiziţiona teren agricol în România în condiţii de reciprocitate.

Singurele restricţii au fost impuse doar în cazurile evidente de siguranţă naţională: „Terenurile agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 de km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400 de metri faţă de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin structurile interne specializate menţionate la art. 6 alin.(1) din Legea nr.51/1991 privind siguranţa naţională a României, cu modificările ulterioare”, precizează proiectul de lege.

OBLIGATIVITATEA NEOBLIGATORIE

De ce trebuie ţara să accepte vânzarea către străini a terenurilor agricole? Răspunsul e simplu: pentru că aşa ne-a impus UE. Dar, se pare că nu toate statele membre au aceeaşi percepţie asupra cuvântului obligatoriu. Astfel, site-ul BadPolitics a arătat că „România este singura ţară din Europa care nu a făcut nicio notificare către UE pentru instituirea de restricţii la cumpărarea terenurilor de către străini. Rezultatul – 40% din suprafaţa arabilă a ţării de 10 milioane de hectare este acum deţinută de străini cu acte sau fără. […] De menţionat este faptul că românii nu deţin nici măcar un hectar de teren arabil în vreo ţară UE, potrivit datelor confederaţiilor de agricultori. Tratatele de aderare, încheiate de ţările UE lasă la latitudinea fiecărei ţări problematica vânzării terenurilor către străini, acesta fiind una care ţine de siguranţa alimentară a fiecărui stat. […] Ţările UE care au refuzat să-şi liberalizeze piaţa funciară şi au notificat UE în consecinţă nu au primit nicio sancţiune”.

Astfel, în Polonia trebuie să faci dovada că ai rezidenţă timp de 12 ani în ţară pentru a putea cumpăra teren arabil. În Bulgaria, Parlamentul a votat pentru extinderea până în 2020 a interdicţiei de vânzare de terenuri agricole către străini. De asemenea, Guvernul Estonian a făcut notificare către UE, iar acum a prezentat un proiect de lege care prevede că nu poți cumpăra teren în Estonia decât dacă eşti cetăţean estonian.

În Germania, nu poți cumpăra teren decât dacă faci parte din economia Germaniei, adică dacă faci dovada că plăteşti taxe în republica federală.

În Franţa legislaţia prevede că proprietarul nu poate face ce vrea pe terenul aflat în proprietatea sa, pentru că acesta face parte din patrimoniul naţional; nu mai puţin de cinci ministere trebuie să-şi dea acordul pentru încheierea unei tranzacţii funciare.

Titi DÃLÃLÃU

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.