(ne)Pregătiți pentru iarnă!

(ne)Pregătiți pentru iarnă!

zapada deszapezireLa vecinii din Harghita săptămâna trecută a nins, iar drumurile naționale spre Toplița și Praid au fost acoperite temporar cu zăpadă. S-a circulat în regim de iarnă, dar utilajele au intervenit prompt și n-au fost probleme. La nivel declarativ, în județul Mureș suntem pregătiți. S-au făcut stocuri, avem utilaje, iar dacă vom avea căderi de zăpadă, oricât de năprasnice ar fi, cel mai probabil ne-am descurca.

Dar…

… nu toate autoritățile din județ sunt la fel de bine pregătite. Iar asta e problema cea mică, pentru că problema mai mare este aceea că legislația românească nu obligă autoritățile să fie pregătite de iarnă înainte de 1 noiembrie. Deși, iată, săptămâna trecută ne-a dovedit că iarna poate veni în anumite zone cu aproape o lună mai devreme. Deocamdată însă, județul Mureș a scăpat basma curată.

Ce spune legislația?

În ultimii ani, miniștrii care s-au perindat pe la Transporturi au făcut o pasiune din a modifica Normativul privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice, adică legea care obligă autoritățile centrale sau locale să deszăpezească drumurile publice.
Ultima modificare a acestui act s-a produs în luna iunie 2013, după ce modificări s-au mai operat și-n 2012 sau 2011. Dacă e să dăm citire ultimei variante a acestui act, aflăm că autoritățile trebuie să se pregătească pentru sezonul rece astfel: „În vederea pregătirii pentru iarnă a unităţilor operative de acţiune pe timpul iernii se vor face din timp verificări pe teren referitoare la starea clădirilor, instalaţiilor electrice, de alimentare cu apă, sanitare şi canalizare, de încălzire, a mijloacelor de informare de radiotelefonie meteorologică, starea cazarmamentului, echipamentelor de PSI şi protecţie, a depozitelor de carburanţi, lubrifiant, materiale antiderapante sau chimice în urma cărora se vor stabili măsurile necesare în scopul creării unor condiţii corespunzătoare desfăşurării operative a activităţii unităţilor pe toată durata iernii”. Numai că termenele pentru realizarea acestor măsuri sunt, potrivit aceluiași document, 20 octombrie pentru zonele climaterice reci (deși aceste zone nu sunt definite în normativ) sau până la 1 noiembrie pentru celelalte zone climaterice. Așadar, indiferent dacă luăm de bun termenul de 20 octombrie sau 1 noiembrie, potrivit legislației românești, autoritățile n-ar fi greșit cu nimic dacă n-ar fi fost pregătite pentru căderile de zăpadă de săptămâna trecută, deci nimeni n-ar fi fost vinovat dacă utilajele n-ar fi intervenit nicăieri în țară. Iar asta, pentru simplul fapt că așa scrie în lege.

Ce spun autoritățile din Mureș

Primii care au reacționat săptămâna trecută după ce au tras cu ochii pe la județele vecine cu căderi de zăpadă au fost cei de la Consiliul Județean (CJ). Aici, situația e un pic altfel.

Dacă până mai anii trecuți contractele de deszăpezire se reînnoiau anual, după venirea la conducere a lui Ciprian Dobre s-a ales varianta unor contracte multianuale, care s-au încheiat în urma unor licitații efectuate în 2012, pe o perioadă de patru ani.

În baza acelor acte, s-a trecut deja la treabă, spun cei de la CJ într-un comunicat emis săptămâna trecută: „Stocurile de materiale existente la ora actuală sunt suficiente pentru a face față precipitațiilor sub formă de zăpadă (9.935 tone nisip şi 525 tone sare, care se vor completa în permanenţă). Totodată, toate utilajele corespunzătoare sunt pregătite (86 de utilaje din care 7 autofreze, 26 multifuncţionale dotate cu lamă pentru zăpadă, 12 autogredere, 7 încărcătoare, 13 autoturisme pentru revizia drumurilor, 14 autobasculante pentru aprovizionare cu material antiderapant şi sare, 7 utilaje speciale pentru tractat autotren), iar prestatorii vor suplimenta numărul de utilaje de intervenţie dacă situaţia o impune”. Așadar, mai spun cei de la CJ, dacă vă prinde zăpada pe unul din drumurile județene, deja puteți inclusiv să apelați dispeceratul cu serviciu permanent de la CJ, la numărul de telefon 0265-260.032.

Nu toată lumea este la fel de pregătită

Iar asta n-o spunem noi, ci o spune chiar prefectul de Mureș, Corneliu Grosu, care remarcă lipsa unor contracte de deszăpezire pe anumite drumuri. Reacția prefectului a venit săptămâna trecută, în urma unei videoconferințe cu primul-ministru. Corneliu Grosu ne spunea următoarele: „La ultima videoconferință pe care am avut-o miercuri dimineață cu primul-ministru (…) s-au trasat primele idei despre cum ne pregătim și ce facem pentru iarnă. Și atunci, am extrapolat puțin problema și le-am cerut colegilor din Comandamentul pentru Situații de Urgență să se gândească cât mai repede ca pe luni-marți să am o idee a modului în care suntem pregătiți pentru iarnă. Asta înseamnă: ce utilaje avem, câte mai trebuie reparate, câte nu. Stocurile sunt drămuite ca resurse, ca fonduri, deci nu se fac aprovizionări pe timp de vară, decât pentru o intervenție de o zi-două, după care mergem la nivelul stocurilor de o săptămână. Ceea ce este mai deosebit, CNADNR nu au contractele făcute. Mă refer la contractele cu firmele, agenții economici care participă pe bază de contract și execută lucrările de deszăpezire, de tratare a carosabilului și așa mai departe. Vom avea, probabil săptămâna viitoare, pe miercuri sau joi, o întâlnire la mine la birou să vedem cum așteptăm iarna”.

Vă dați seama că dacă la nivelul unei companii naționale cum e CNADNR nu sunt pregătirile încheiate, lipsa contractelor de deszăpezire e la fel de prezentă și prin …

…primăriile din județ.

De pildă, Gál Sándor, viceprimarul comunei Sâncraiul de Mureș, citat de TTM, recunoștea săptămâna trecută că încă nu sunt încheiate contractele de deszăpezire: „Suntem pregătiţi şi în urma adresei primite de la Prefectură, deci ne conformăm indicaţiilor pe care le-am primit. Contract de deszăpezire nu avem, dar nu cred că o să ne ia prin surprindere”.

În atare condiții, l-am întrebat pe prefectul Corneliu Grosu ce s-ar întâmpla dacă săptămâna aceasta sau în viitorul apropiat, înainte de 1 noiembrie (termenul legal de la care autoritățile sunt obligate să asigure deszăpezirea), ne-am confrunta și în județul Mureș cu eventuale căderi de zăpadă, ne-am descurca sau nu? Răspunsul a fost: „Da, bineînțeles. Chiar dacă nu am contractele pe CNADNR făcute, eu tot sunt în stare ca pe zona cea mai afectată, și anume partea de la Filea până la Toplița, care e cea mai posibil a fi afectată, avem posibilitatea să reacționăm cum trebuie. Pe acea bucată de 50 de km nu-mi fac probleme, pentru că am cu ce interveni”.

8 ore

Una peste alta am avut de-a face cu o săptămână mai rece, în care deși Mureșul a fost ocolit de ninsori, am fi putut avea probleme cu deszăpezirile, în lipsa unei legislații realiste în acest domeniu. Și dacă tot vorbim despre acest problematic act normativ, vă mai spunem de asemenea că există o ierarhizare a intervențiilor în caz de ninsori și viscol, pe categorii de lucrări, care se aplică gradual în funcție de categoriile de drumuri și importanța lor.

Ei bine, nivelul critic, minimal de lucrare de deszăpezire este definit ca fiind „deszăpezirea drumului pe minimum o bandă de circulaţie pe sens”, care la cea mai importantă categorie de drumuri (definită astfel: „Autostrăzile, drumurile publice cu 4 benzi de circulaţie, drumurile publice cu două benzi de circulaţie, care leagă capitala de municipiile-reşedinţă de judeţ şi cele care leagă municipiile de municipiile-reşedinţă de judeţ, drumurile publice (naţionale, judeţene sau comunale), care asigură legătura cu gările, porturile, aeroporturile, punctele de trecere a frontierei sau care condiţionează aprovizionarea centrelor economice importante cu materii prime, alimente sau forţa de muncă şi drumurile naţionale ce leagă staţiunile turistice”) termenul cel mai drastic de intervenție este definit ca fiind „8 ore după încetarea viscolului sau a ninsorii viscolite”.

Un fel de concluzie

Așadar, să știți doar că la iarnă, dacă rămâneți blocați din cauza căderilor de zăpadă până la 8 ore, pe orice drum din România, autoritățile sunt acoperite de lege. Ce-i drept, aceeași legislație îi obligă pe administratorii acestor drumuri la termene ceva mai stricte (inclusiv când prognoza meteo semnalează posibilitatea apariției poleiului, de exemplu) pentru împrăștierea preventivă a materialelor antiderapante.

Astfel, legiuitorul a oferit ocazia autorităților, în cazuri extrem, să-și spele lipsa de eficiență în intervenția rapidă, cu simpla, dar deja celebra explicație „Iarna nu-i ca vara”.

Cătălin Hegheș

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.