Noul Cod Silvic mazilește haosul defrișărilor ilegale

copaci-taiatiPădurile româneşti au nevoie urgentă de protecţie împotriva defrişărilor ilegale masive care le-au decimat în ultimii ani. Această protecţie pare că va fi asigurată de noul Cod Silvic şi prin implementarea sistemului informatic Wood Tracking, prin care se monitorizează lemnul extras din păduri.
Conform iniţiatorilor, noile reglementări silvice vor face imposibile defrişările ilegale: ,,[…] niciun transport de lemn nu mai poate pleca din pădure fără să fie supravegheat în timp real printr-un sistem informatic. Deci, terminăm cu defrişările. E un cod foarte benefic, nu e ceva pe nepusă masă, nu e ceva electoral, e ceva ce s-a dezbătut doi ani de zile, dar doar pe motiv că a fost o zi fatidică i-au lipsit cinci voturi în primăvară…”, a explicat ministrul Doina Pană.
Cele mai importante noutăţi…
…pe care le aduce proiectul noului Cod Silvic vor fi tratate în rândurile următoare.
Astfel, printr-o prevedere creşte suprafaţa fondului forestier fiindcă plantaţiile
cu specii forestiere din zonele de protecţie a lucrărilor hidrotehnice şi de
îmbunătăţiri funciare realizate pe terenurile proprietate publică a statului se includ la categoria pădure, şi implicit în fondul forestier naţional, suprafaţa de circa 60.000 de hectare.
Administrare profesionistă. Stop defrișărilor ilegale!
O nouă prevedere, foarte importantă, se referă la posibilitatea de creştere a suprafeţelor de pădure care vor intra sub administrarea ocoalelor silvice autorizate şi astfel se vor reduce posibilităţile de defrişare ilegală. Concret, la articolul 20, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alin. (11) şi (12), cu următorul cuprins: „(11) Întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha.
(12) Proprietarul care are încheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o
perioadă de minim 10 ani pentru fondului forestier al unei proprietăţi cu suprafaţa de maxim 10 ha, poate recolta un volum de maxim 3 mc/an/ha de pe această proprietate forestieră, în funcţie de caracteristicile structurale ale arboretului”.
Prin această prevedere se creează posibilitatea de a stimula proprietarii pentru a încheia contract de administrare sau asigurarea serviciilor silvice cu un ocol silvic autorizat privat sau de stat.
Aşa cum sunt prevederile legale actuale astăzi, statul ar trebui să achite contravaloarea amenajamentelor silvice, aspect care nu s-a mai întâmplat din 2004, iar dacă nu au amenajamente, ocolul silvic nu le pune în valoare şi nu poate recolta nimic,
indiferent că sunt produse accidentale sau nu, iar consecinţa imediată este rezilierea
contractelor de administrare sau de asigurare a serviciilor silvice şi tăierea ilegală de arbori, iar aceştia, tăiaţi ilegal, sunt fie valorificaţi pe piaţa neagră, fie sunt folosiţi pentru necesităţi proprii. Prin această măsură se încercă să se pună sub administrare circa 500.000 de hectare, iar dacă nu se va adopta această măsură suprafaţa neadministrată va creşte în mod vertiginos.
Protejarea pădurilor virgine
Prin proiectul noului Cod Silvic se creează cadrul legal pentru realizarea Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine şi posibilitatea includerii acestora în Patrimoniul Mondial UNESCO: „Pădurilor virgine şi cvasivirgine vor fi strict protejate, şi se vor include în „Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine” constituite ca instrument de evidenţă şi gestiune prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung pădurile virgine şi cvasivirgine se vor include, după caz, în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiinţifice şi/sau integrarea acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale sau naturale.”
Excluderea firmelor necalificate
Printr-o altă prevedere se încearcă să se scoată de la realizarea lucrărilor de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor, precum şi de îngrijire a arboretelor, firmele care nu au expertiză şi personal calificat, avându-se în vedere importanţa acestor lucrări. Astăzi pot face lucrările consemnate anterior orice firmă care are în obiectul de activitate astfel de activităţi.
Concret, la articolul 30, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alin. (5) şi
(6), cu următorul cuprins: „(5) Lucrările de regenerare, întreţinere a seminţişurilor şi plantaţiilor, precum şi de îngrijire a arboretelor se realizează de ocoale silvice sau de către persoane juridice atestate în condiţiile legii. (6) Regulamentul şi criteriile de atestare a persoanelor juridice prevăzute la alin. (5) se aprobă prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, cu consultarea asociaţiilor şi organizaţiilor profesionale şi a structurilor asociative ale autorităţilor locale.”
Scoaterea din fondul forestier
Articolul 37 se modifică şi va preciza care sunt obiectivele pentru care se poate face scoaterea din fondul forestier naţional, dar fără reducerea suprafeţei fondului forestier, iar în plus se reglementează şi care sunt condiţiile în care se pot înfiinţa parcuri: „Art. 37. – (1) Pot fi scoase definitiv din fondul forestier naţional, doar cu condiţia compensării acestora, fără reducerea suprafeţei fondului forestier şi cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti, numai terenurile necesare realizării sau extinderii următoarelor categorii de lucrări şi obiective:
b) obiective turistice, de agrement, inclusiv structuri de primire turistică,
unităţi de cult, obiective sportive, medicale, precum şi obiective sociale
realizate numai de furnizorii de servicii sociale;
e) surse şi reţele de apă şi de canalizare, surse şi reţele de energie din resurse convenţionale sau regenerabile, reţele şi sisteme de comunicaţii, drumuri de interes judeţean şi local, parcuri recreative, parcuri tematice şi/sau educaţionale, precum şi lucrări şi construcţii hidrotehnice;
f) explorarea următoarelor resurse minerale: cărbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri; explorarea, exploatarea şi transportul resurselor de petrol şi gaze naturale, precum şi instalarea, repararea, întreţinerea, dezafectarea reţelelor de transport sau distribuţie petrol, gaze naturale sau energie electrică”.
Reglementarea construcţiilor
La aliniatul (11) se stabileşte foarte clar cum se vor autoriza construcţiile. În prezent, aceste construcţii se fac fără nicio regulă şi până la marginea pădurii: ,,Autorizarea construcţiilor la distanţe mai mici de 50 de metri de liziera pădurii, în afara fondului forestier, se face cu avizul structurii teritoriale a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură, în baza unei documentaţii depuse cu localizarea în coordonate stereografice 1970.”
Măsuri împotriva monopolului
Unul dintre cele mai importante articole este articolul 60, prin care se creează posibilitatea legală de a se lua măsuri împotriva monopolului, se stabileşte cum se realizează valorificarea masei lemnoase din proprietăţile publice (astăzi este haos), se reglementează cine poate participa la ,,licitaţiile pe picior”, se acordă drept de preemţiune producătorilor de mobilă şi, nu în ultimul rând, se creează obligativitatea ca să se asigure necesarul de lemn de foc pentru încălzirea locuinţei şi doar după parcurgerea acestei etape se poate valorifica lemnul de foc pentru biomasă.
Concret, la articolul 60, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alin. (4) şi (5), cu următorul cuprins:
,,(4) Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică se face potrivit regulamentului aprobat prin hotărâre a Guvernului.
(5) În elaborarea regulamentului prevăzut la alin. (4) se au în vedere următoarele principii:
a) valorificarea superioară a masei lemnoase;
b) sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locală a masei lemnoase;
c) valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar către persoane juridice
atestate și cu condiția ca 40 % să fie procesată în instalații proprii;
d) prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publică,
necesare încălzirii locuinţelor populaţiei;
e) transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase;
f) un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional;
g) asigurarea cu prioritate de masă lemnoasă pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate publică a statului sub formă de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; aceştia au drept de preempţiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preţ şi în condiţii egale de vânzare.”
Control mai bun asupra pădurilor
Prin modificările aduse articolului 69 se întăreşte controlul statului asupra pădurilor prin faptul că se dă posibilitatea de a avea calitatea de organe constatatoare şi personalului din cadrul altor structuri ale statului: ofiţeri, subofiţeri şi agenţi din cadrul Poliţiei Române, Poliţiei de Frontieră şi Jandarmeriei Române; personalul cu atribuţii de control din
cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.
Reglementarea construirii de drumuri forestiere
Prin modificarea articolului 84 se stabileşte foarte clar cum şi ce documente sunt necesare pentru construirea de drumuri forestiere (astăzi această reglementare este foarte ambiguă şi slab reglementată):
„Art. 84. – Construirea drumurilor forestiere se realizează după aprobarea schimbării
categoriei de folosinţă forestieră, în condiţiile art. 47 alin. (1), la solicitarea proprietarului sau administratorului, după caz, după cum urmează:
a) pentru drumurile forestiere care se realizează în fondul forestier proprietate publică a statului, de administratorul acestora;
b) pentru drumurile forestiere care se realizează în fondul forestier, altul decât cel proprietate publică a statului, de către proprietar.”
Legislaţie îmbunătăţită
Începând cu luna octombrie 2014, au fost impuse noi reguli în ceea ce priveşte urmărirea provenienţei şi a circulaţiei masei lemnoase. În contextul tăierilor ilegale de masă lemnoasă în România, Guvernul României a adoptat, în data de 04. 06. 2014, Hotărârea Guvernului nr. 470/2014 prin care înăspreşte obligaţiile operatorilor economici de a urmări şi documenta provenienţa şi circulația masei lemnoase (HG 470/2014). Noile reguli vin în completarea Regulamentului (UE) nr. 995/2010 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 octombrie 2010 de stabilire a obligaţiilor ce revin operatorilor care introduc pe piaţă lemn şi produse din lemn, în vigoare din data de 03. 03. 2013. În acelaşi timp, HG 470/2014 completează şi regulile existente deja în legislaţia naţională, menite să combată tăierile ilegale.
„Wood Tracking”, din octombrie 2014. SUMAL
România dispune deja de ceva timp de un sistem informaţional de urmărire a materialelor lemnoase în timp real – SUMAL.
SUMAL este un sistem informațional integrat, administrat de Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, folosit de ocoalele silvice şi de operatorii economici care exploatează, prelucrează, depozitează sau vând mai departe lemn. Încă de la momentul la care arborii sunt marcaţi în vederea exploatării şi se emite actul de punere în valoare, masa lemnoasă destinată tăierii se înregistrează în SUMAL şi i se atribuie un număr unic. Deci, chiar înainte ca arborii să fie tăiaţi, masa lemnoasă destinată tăierii este identificată şi pregătită pentru a fi urmărită în timp real. Cu toate acestea, s-a dovedit că sistemul are lacune şi permite eludarea controlului.
Însă, HG 470/2014 aduce o serie de remedii…
Astfel, s-a pus în aplicare o versiune mai complexă a SUMAL: transportatorii de lemn vor trebui să fie echipaţi cu telefoane mobile sau tablete care să le permită o conexiune mobilă permanentă cu SUMAL; aparatul trebuie să aibă receptor GPS integrat, iar abonamentul de date să permită cel puţin 100 MB trafic pe lună. Transportatorul va avea nevoie de aplicaţia „Wood Tracking”, care poate fi descărcată gratuit pe telefonul mobil sau pe tabletă.
Începând din data de 8 octombrie 2014 este obligatorie înscrierea pe avizul de însoţire a codului unic şi a datei, orei, minutului şi secundei emiterii codului; acest cod se generează online de către SUMAL. Când la locul încărcării masei lemnoase în mijlocul de transport nu există semnal GSM, sistemul pune la dispoziție un cod offline, ce va fi înlocuit automat cu unul online la momentul intrării mijlocului de transport într-o zonă cu semnal GSM.
Astfel, la plecarea lemnului din pădure, un reprezentant al structurii silvice va introduce în telefonul/tableta șoferului toate datele despre transport. Ulterior, dacă există semnal GSM și se realizează conexiunea cu SUMAL – Sistemul informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase -, este generat un cod unic care se înscrie în avizul de însoțire a produselor.
De menționat că SUMAL generează un cod unic precum şi data, ora, minutul şi secunda, pe care emitentul are obligaţia să le înscrie în avizul de însoţire a lemnului, precum şi în registrul de evidenţă ţinut de destinatar. Cei care nu respectă noile norme vor rămâne fără lemn (va fi confiscat). Este vorba de cazurile în care lemnul nu are aviz de însoţire, în aviz nu este înscris codul unic sau codul offline, precum şi de materialele lemnoase intrate în depozit fără aviz de însoţire sau cu aviz de însoţire în care nu este înscris codul unic sau având cod unic invalid.
Astfel, conform noilor norme, transportul / primirea / depozitarea / prelucrarea materialelor lemnoase fără a avea înscris codul unic, precum şi data, ora, minutul şi secunda emise de SUMAL sau cu aviz de însoţire în care sunt înscrise codul unic şi/sau data, ora, minutul şi secunda invalide se sancţionează cu amendă de la 5.000 la 10.000 de lei. Noile reguli prevăd ca ofițerii de poliție să aibă acces la SUMAL.
În plus, începând cu data de 8 octombrie 2014 orice destinatar devine și controlor: destinatarul masei lemnoase va avea obligația ca înainte de recepţionarea masei lemnoase să acceseze SUMAL şi să verifice veridicitatea codului unic şi a datei, orei, minutului şi secundei emiterii codului unic.
Sistem informatic ,,infailibil”
doina pana,,Acest sistem ar trebui să fie infailibil, acum nu am să-l declar totuşi infailibil, pentru că poate că o căruţă de lemn de foc se mai poate strecura, în sensul că nu am vrut să îngreunăm problema populaţiei şi atunci am prevăzut că ceea ce înseamnă până în 3 metri cubi şi e transport cu un atelaj, deci nu auto, să nu intre în sistemul informatic şi să circule pe baza unui aviz obişnuit cum se dădea până acum, urmând ca în termen de 7 zile lucrătorii silvici să le introducă în acest sistem informatic. În rest, absolut tot traseul este monitorizat şi cheia de bază este de fapt, nu numai că are un cod unic, dar există verificarea încrucişată, în sensul că nu poate intra în depozit lemnul respectiv, deci nu are unde îl duce, nu poate intra în depozit până când cei din depozit accesează şi ei sistemul informatic şi verifică că acel transport este legal. Nu pot minţi că au făcut-o şi nu au făcut-o pentru că intrarea în sistem lasă în urmă cine a intrat şi ce a interogat”, a precizat ministrul delegat Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Doina Adriana Pană, referitor la sistemul Wood Tracking.

print

Share