Oameni și fapte – Gheja 2013

Oameni și fapte – Gheja 2013

ovidiu baghiuDespicăm Spicul în patru cu preşedintele Asociaţiei Sportive Spicul Gheja, Ovidiu Baghiu.

Reporter: Sunteţi sufletul acestei echipe de tradiţie, adevărat?

Ovidiu Baghiu: Aş începe prin a adresa un salut călduros tuturor consătenilor mei din Gheja, iubitorisau nu de fotbal şi tuturor cititorilor acestui interviu. Da, este adevărat, sunt legat sufleteşte de această echipă de fotbal la care activez de 30 de ani ca jucător şi de 10 ani ca şi conducător. Am preluat conducerea Asociaţiei Sportive în 2003, într-un moment dificil, de la Petrică Roman şi Viorel Maşca, doi prieteni buni şi foşti colegi de echipă, lângă care am debutat, din vechea generaţie de fotbal, din care face parte şi actualul antrenor al echipei, Emil Deteşan. Şi dacă a venit vorba de generaţiile trecute mi-aduc aminte cu plăcere de alţi foşti fotbalişti din Gheja: fraţii Nicoară(Piţi şi Niucu), Sabău(Tili), Stan V.(Mocu), Deteşan P., Bogătean P., Fodor A., Dâmbean I., Uţiu V., Gherman I., Pantea G., Gherman M., Gurei I., Crăciun I., Matei G., Bucur I., Hopărtean I. şi mulţi alţii, oameni pe care i-aş dori mai aproape de echipă şi mai des la stadion.

Rep..: Ce buget şi în ce condiţii vă desfăşuraţi activitatea?

O.B.: Din păcate, avem doar doi sponsori principali: Primăria şi Consiliul Local Luduş şi Rustic Caffe Bar, firma al cărei administrator sunt. La baza sportivă au fost efectuate câteva lucrări de reparaţii şi întreţinere, deci se prezintă în condiţii acceptabile. De altfel, domnul primar Cristian Moldovan ne-a spus că vor continua lucrările pentru modernizarea arenei de fotbal şi transformarea ei în a doua bază sportivă a oraşului nostru, necesară echipelor de juniori şi seniori. La finele sezonului 2012-2013 am încheiat un contract de colaborare cu Asociaţia Sportivă Mureşul Luduş, devenind echipă-satelit pentru a beneficia de sprijin material şi financiar.

Lot actual de jucători:

Portari: Rotar Gabriel, Fulop Hunor, Fekete Norbert

Fundaşi: Madac Sergiu, Mărginean Dan, Stoica Sorin, Reti Ladislau, Stânga Alin, Szabo Sandor, Baranyai Robert

Mijlocaşi: Baghiu Ovidiu, Iurian Sergiu, Rusu Lăurean, Săcădat Mihai, Câmpean Emil

Atacanţi: Malna Sorin, Hodos Bogdan, Moldovan Sergiu, Lazăr Florin, VladGrigore

Gheja, timpul şi copilăria

“Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu când mă gândesc” la satul copilăriei mele, parcă-mi tresare şi acum inima de bucurie. Mi-am permis să-l citez pe marele nostru scriitor Ion Creangă deoarece şi eu cred că tuturor ne este hărăzit un rai, un basm în timpul vieţii: raiul copilăriei şi, indiferent ce planuri are providenţa şi ce destin ne creăm, copilăria este paradisul fiecăruia dintre noi, unde toţi se joacă, fac năzbâtii şi-s egali în faţa sorţii: viitori ingineri, viitori profesori,viitori doctori,viitori oameni simpli, viitori oameni mari ajunşi de nevoi. Ca urmare am fost şi eu, vremelnic, unul dintre miile de copii care, de-a lungul timpului, au avut parte de acest mirific rai, pe nume Gheja, unde un scăldat în Mureş, un peşte agăţat la cui, o şezătoare de oameni tineri lung întinsă-n timp de seară, fructe pe furiş culese, lungi plimbări pe deal, pe coamă erau lucruri simple, chiar banale, dar toate fără de preţ. Şi-am ajuns să realizăm acest lucru cu nostalgie acum, mult după ce anii au trecut şi derulând puţin caseta, îmi reamintesc de toţi: oare Mani ce mai face? Mihai stă azi la oraş! Ştiu Adina e departe!… şi înşiruirea poate continua.

Timpul, căci el este marele nostrum duşman, te scoate încet, încet afară din acest basm şi-ţi prezintă lucruri noi, oameni noi, oameni mari care ne acaparează, ne atrag asemenea unei momeli şi, la un moment dat, când e sigur că te-a prins în vârtejul lui, te-ntreabă: vrei să pleci sau vrei să stai? Vrei să creşti sau vrei să n-ai?

Mulţi aleg atunci să plece, asta nu e un păcat. Se duc purtaţi de vânt, ajungând unii aproape, alţii departe. Însă toţi, cu siguranţă, au în suflet acel rai şi trăiesc cu amintiri despre Mureş cu-al său dig – un veritabil “WALK OF FAME”, de cele două mândre dealuri – adevăraţii noştri munţi, şi de case vizitate şi de uliţi lung umblate.

Unii însă or mai sta, puţin sau până la sfârşit şi, deşi numai este vorba de basmul copilăriei, căci toţi am muşcat momeala întinsă de timp, privind zi de zi aceste locuri te simţi norocos, te simţi mai aproape de singurul rai cunoscut până acum: Raiul copilăriei!!!
Acesta din urmă este şi cazul meu, însă, dacă va fi puţin sau până la sfârşit, rămâne de văzut, rămâne de citit… Gheja va trăi întotdeauna prin fiii ei, oriunde-ar fi!

P.S.: Vă rog să nu uităm să mulţumim satului cu oricât şi oricând pentru basmul dăruit!

Porumbeii păcii

bogatean si porumbelul campionDin tatăl, Petru, şi feciorul, Rareş Bogătean, şi pasiunea lor pentru porumbei nu putea să se nască un eşec. Nu avea cum. Când două generaţii de iubitori de păsări îşi unesc pasiunea, cunoştinţele, dedicaţia şi stăruinţa de a continua, rezultatul nu poate fi altul decât 50 de trofee cucerite în doar câţiva ani de participare la competiţii sportive.
Petru şi Rareş Bogătean concurează în tandem din 2007 cu aproximativ 70 de porumbei la zbor, au, separat, un lot de reproducţie de 40-50 de porumbei şi aproximativ 100 de pui care sunt „viitorul” crescătoriei. Asta ar fi media.
Familia Bogătean deţine trei linii „de sânge” de porumbei, una din Ungaria, una din Italia şi una proprie, şi a reuşit în 2012 să cucerească locul 1 „As crescător” pe ţară.
Vedetele crescătoriei sunt „Bistriţeanca”, triplă campioană naţională şi mama unor pui foarte valoroşi la rândul lor, respectiv „Zeus” – producţie proprie, care în 40 de concursuri naţionale şi internaţionale s-a clasat de 36 de ori în primii 20. Aaa, şi era să uităm: Zeus a reuşit şi un record de peste 10.000 de kilometri de concurs în care s-a clasat în primii 20.

Micuţul cu mâini fermecate

Are doar 8 ani şi îi place plastilina. Îi mai plac dinozaurii, păsările şi îi place mult mult ce face. Are mâini fermecate şi îl cheamă Vlad Ciprian Gherman.
„Fac modele din plastilină de pe la patrrru sau 5 ani şi acum trrrec în clasa a trrreia”, îmi spune cu un accent rârâit, dar pe un ton foarte încrezător Vlăduţ. E un copil frumos care-l moşteneşte pe tatăl său în îndemânare. E un copil ce creşte pe uliţele din Gheja.
Prima lui expoziţie a fost la şcoala din Gheja, iar a doua va fi tot acolo în cadrul sărbătorii de la sfârşitul acestei săptămâni. Când l-am întrebat „ce vrei să te faci când o să fii mare?”, mi-a răspuns – de parcă ar fi ceva logic – „artist”. Iar un copil care-şi cunoaşte menirea e de două ori mai valoros. Să fii cuminte, deştept şi valoros, Vlăduţe!

Vasile Tripon – profu’ de matematică

tripon vasileUn om care lăcrimează la simpla rememorare a profesorilor care l-au îndrumat în viaţă este cu siguranţă un om cu suflet mare. Vasile Tripon m-a rugat un singur lucru „vă rog să nu tăiaţi partea în care le mulţumesc primului meu profesor de matematică din gimnaziu, domnul Viorel Uţiu din Gheja şi domnului Gheorghe Sturza de la Liceul de cultură generală din Luduş”. Vădit emoţionat, Vasile Tripon a recunoscut că îi dau lacrimile cel puţin de două ori pe an, când termină câte o generaţie de elevi şi îi vede plecând pe poarta şcolii şi când aniversările de peste an îi amintesc de tinereţile şi profesorii care l-au format. A dat examen la facultatea de matematică, deşi tatăl său ştia că va încerca la agronomie, dar nu regretă nicio clipă decizia luată.

Navetist. De plăcere

Octavian Marius Olariu se prezintă simplu „sunt medic veterinar şi lucrez în mediul privat”. Aţi spune că nu e nimic deosebit şi poate că vă întrebaţi: „oare ce caută printre celelalte personaje ale acestui reportaj?”. Răspunsul e simplu şi cu atât mai frumos: Marius alege în fiecare zi să facă naveta 100 de kilometri pentru ca atunci când se întoarce acasă să fie chiar … acasă. Acolo unde s-a născut, acolo unde a crescut, acolo unde a făcut primele năzbâtii şi unde a sărutat prima fată. În Gheja. Ce-ţi place în Gheja? De ce ai rămas aici?: „Aici e plin de amintiri”, vine răspunsul, „din păcate, acum ai două variante: fie te muţi pentru ca să poţi munci, fie faci naveta 100 de kilometri pe zi; iar eu am ales varianta a doua. Aici am amintiri, aici sunt printre vecinii mei, oamenii pe care îi cunosc cel mai bine. Pentru mine, Gheja înseamnă copii desculţi, scăldatul în Mureş, hoinăritul pe dealuri, într-un cuvânt cea mai frumoasă perioadă din viaţa mea. Şi atât timp cât aceste lucruri de care mă bucur după-amiaza când ajung acasă aduc un plus în viaţa mea, voi rămâne în Gheja. Deşi, acum cu familie şi copil mic sunt mai atent la oportunităţile care mi se ivesc în cale”.

Are tata trei fetiţe/ Frumuşele foc

Prima impresie când te apropii de curtea familiei Stan este că nu avuţia este punctul lor forte. Şi totuşi cât de bogaţi sunt aceştia!
Abia când îi vezi şi îi cunoşti, îţi dai seama ce familie frumoasă, ce dar frumos au primit cei doi părinţi: trei fete, una mai frumoasă ca cealaltă, una mai talentată decât cealaltă. Din capul locului am remarcat ”bagajul genetic” al părinţilor, ambii profesori de sport, ambii sportivi, ambii plini de viaţă şi de armonie fizică. Aproape imposibil ca fetele să nu aibă înclinaţii spre sport; iar rezultatele nu mai sunt o surpriză:
Lorena Maria Stan – locul 2 la Campionatul de cros de la Botoşani 2012 (practică atletismul de 3 ani)
Andra Elena Stan – locul 1 la Campionatul de cros de la Botoşani 2011; locul 2 la Cupa României la cros de la Băile Felix 2011; locul 2 la Campionatul Naţional de cros de la Băile Felix 2012 şi locul 1 la Cupa României la cros în 2012 (se antrenează de 2 ani)
Denisa Ioana Stan – locul 3 la Campionatul Naţional de copii de la Bucureşti din 2013 (se antrenează de un an).

Artist de excepţie, expozant în Polonia

Începând de la sfârşitul lunii aprilie 2013 până la 29 iulie 2013, Muzeul Arhiedecizal din Wroczlaw este gazda generoasă a celei mai complete expoziţii de autor din Europa. Ineditul acesteia constă în faptul că toate exponatele sunt sculpturi miniaturale vegetale. Expune pentru publicul polonez artistul român Ioan Astăluş, vestit în întreaga lume ca „părintele artei vegetale”. În expoziţia inedită de la Wroczlaw, artistul este acompaniat de o serie de artişti invitaţi din Germania şi Italia şi vor expune sculpturi liliputane în vitrinele celebrului muzeu.
Ca un aspect de noutate, artistul Ioan Astalus va face demonstraţii practice de îndemânare şi măiestrie în perioada expoziţiei, în locaţia amintită mai sus şi în diferite locuri stabilite de organizatori. În acest mod, artistul îşi selecţionează viitorii ucenici, cărora le va preda ştafeta şi secretele sculpturii miniaturale.
Expoziţia de la Wroczlaw va cuprinde peste 100 de lucrări de sculptură miniaturală şi sculptură de mici dimensiuni, propuneri machetate de sculpturi ambientale.
(Luminiţa Wagner Brincău, corespondent PRESSCOMM AGENCY GMBH).

Cinstind memoria eroilor

Jertfele de sânge, date în cele două războaie mondiale, nu au ocolit nici Gheja. Dacă atunci durerea şi tristeţea au umplut multe case, în prezent ne vine greu să credem că fără sacrificiul lor am fi fost liberi sau că limba oficială era româna. Simplul gest de depunere de coroane, la Monumentul Eroilor de la Gheja spune foarte mult. Acest gest nobil făcut de Ziua eroilor de către notabilităţile oraşului, în frunte cu primarul Cristian Moldovan, de invitaţii de onoare, veterani de război şi cadre militare, în rezervă sau retragere, şi de toată suflarea cartierului va da o notă de apreciere nivelului de cultură.
Iniţiatorul şi organizatorul prezentei manifestări este consilierul local Gelu Virgil Puia, cetăţean dedicat comunităţii, secondat de colonelul în rezervă Gheorghe Popa, fiu al satului Gheja de peste 30 de ani.
Slujba de pomenire ţinută de către preotul paroh Ioan Cercel şi pioşenia credincioşilor a fost un moment cu adevărat înălţător.
Festivitatea s-a încheiat cu premierea făcută de către primarul Cristian Moldovan pentru veteranii de război şi urmaşii acestora. Singurul veteran în viaţă din Gheja este Iacob Baghiu.
Ca o menţiune specială trebuie amintit şi numele domnului Tănase Fanea, veteran de război, născut la Gheja, şi care în data de 5 iulie a fost ridicat la gradul de colonel.

 

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.