Opinia unui membru CSM despre cazul Voiculescu şi judecătoarea Costiniu

judecator-instantaCerinţele Uniunii Europene referitoare la eliminarea corupției din justiția românească par să dea roade, odată cu condamnarea unor lideri politici sau din alte domenii precum Adrian Năstase, George Becali, Gheorghe Popescu, George Copos etc. şi, în cele din urmă, Dan Voiculescu.
Dar, o palmă justiției româneşti pare a fi fost dată de judecătoarea Viorica Costiniu, cea care a refuzat, în mod ilegal, cererea de urmărire a preşedintelui Consiliului Județean Constanța, Nicuşor Constantinescu.

Calitatea contează, nu cantitatea

Lucrurile nu sunt atât de simple, ne-a explicat judecătorul Horațius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii şi fost preşedinte al Curții de Apel Tîrgu-Mureş: „Funcționalitatea si performanta instanțelor nu se măsoară în numărul de condamnări pe care le dau instanțele, ci în calitatea hotărârilor, în justețea acestora (adică de adecvare justă la faptele penale aduse în fata judecătorului în funcție de probe). Din perspectiva asta, putem vorbi de performanță şi atunci când judecătorul, în mod just, după o analiză a probelor exhaustivă, ajunge corect la soluția de achitare a inculpatului. Adică, ce vreau sa spun, pentru justiție performanța şi funcționalitatea ține cont de respectarea tuturor principiilor de drept, a drepturilor şi libertăților fundamentale, inclusiv de a avea curajul de a da acea soluție care concorda cu realitatea faptelor şi probelor administrate, chiar dacă acea soluție este una de achitare”.

Concret

În continuare, judecătorul Horațius Dumbravă ne-a explicat că nici cazul Voiculescu, nici cazul judecătoarei Costiniu nu sunt neapărat concludente pentru o eventuală funcționare corectă a justiției româneşti, având în vedere şi faptul că acestea se referă doar la cauze penale, iar „sistemul de justiție are în vedere o paletă largă de cauze: civile, comerciale, de contencios administrativ, litigii de muncă, în materia executării silite etc. Cauzele penale reprezintă de abia 15% din totalul cauzelor aflate pe rolul instanțelor”.
În primul rând, până nu se va finaliza ancheta Inspecției Judiciare, nu se ştie precis dacă Viorica Costiniu a încălcat vreo lege: „Trebuie să spun din start că în ce-o priveşte pe d-na judecător Viorica Costiniu trebuie să recurg la „dreptul de rezervă”. Si asta pentru că Inspecția Judiciară, după câte am înțeles, face verificări în funcție de care CSM se va pronunța. Oricum, nu ştim, în acest moment – şi aşa e corect să afirmăm, d-na judecător beneficiind de „prezumpția de nevinovăție” din această perspectivă – dacă domnia sa a încălcat sau nu vreo normă care să fie susceptibilă a conduce la o sancțiune disciplinară. Trebuie să aşteptăm rezultatul verificărilor Inspecției”.

„Curajul” judecătorilor şi problemele DNA

Apoi, referitor la cazul Voiculescu, judecătorul Dumbravă a menționat că nu condamnarea acestuia e o dovadă a funcționării justiției, ci doar justețea deciziilor judecătoreşti. Totodată, Horațius Dumbravă a menționat că e îngrijorător faptul că 10% dintre dosarele DNA sunt finalizate prin achitarea inculpaților, ceea ce, consideră dânsul, este un procent „foarte mare” care ar dovedi anumite probleme în funcționarea Direcției:
„In ce priveşte cazul Voiculescu: dacă e să ne luăm, iarăşi, după criteriul condamnării unei persoane sus-puse, anume ca judecătorii au avut curaj, nu e un criteriu care să indice că justiția funcționează. Pe lângă argumentele spuse anterior, vă reamintesc că în anul 2012 a fost condamnat un fost prim ministru al României, tot în aceşti ani, anterior d-nului Voiculescu, au fost condamnați pentru fapte de corupție mai mulți miniştri, dar si înalți demnitari. Or, „curajul” a fost dovedit în zeci de cazuri.
Si, repet, „curaj” au dovedit judecătorii şi atunci când au dispus achitarea unor inculpați, după analiza probatoriului. În context pot spune că există aceasta funcționalitate, cea în care judecătorii dispun şi achitări în cauze în care constată că faptele fie nu există, fie nu sunt dovedite. E adevărat că sunt puține cauze penale, în jur de 1% la parchetele ordinare. Îngrijorător e faptul ca procentul e foarte mare la Direcția Națională Anticorupție, unde procentul este în ultimii ani de 10%, ceea ce ar trebui să fie un serios semnal de alarmă pentru această structură de parchet. Însă, sunt convins că d-na Kovesi va lua măsurile necesare de a coborî acest nivel al cauzelor de achitări prin rechizitorii de calitate şi de cauze trimise instanței de judecată în care probele conduc la ideea vinovăției persoanelor şi, evident, de soluții de netrimitere în judecată acolo unde nu se impune acest lucru”.

Măsuri pentru eficientizarea justiției

În plus, judecătorul Horațius Dumbravă a explicat pentru Punctul că una dintre măsurile recente aplicate de Consiliul Suprem al Magistraturii pentru eficientizarea justiției este încercarea de reducere a timpului în care deciziile judecătoreşti sunt emise:
„Pentru CSM, ca administrator al sistemului, pentru a aprecia performanța şi funcționalitatea justiției sunt, pe lângă independența judecătorului (adică aptitudinea lui de a da o soluție, de condamnare sau achitare în cauzele penale, sau soluții de admitere sau respingere a cererilor de chemare în judecata în celelalte cauze, fără a se simți presat de eventuala poziție de forță a părților sau funcțiile pe care le dețin acestea, ci doar în raport cu principiile de drept, cu intima lui convingere) şi măsurile pe care judecătorii, instanțele le iau pentru ca justiția să nu apară ca fiind făcută cu întârziere, după ani de zile, adică atunci când pentru părțile care se judecă sau chiar pentru societate soluția poate nu mai are importanță.
Aici pot să vă spun că Secţia de judecători a CSM a dispus recent (10 septembrie a.c.) ca instanţele judecătoreşti să comunice până în 31 octombrie Inspecţiei Judiciare planul de acţiune atât cu privire la dosarele mai vechi de 10 ani de la data înregistrării în sistemul instanţelor judecătoreşti, precum şi a dosarelor de mare corupţie a căror durată este mai mare de cinci ani de la data înregistrării în sistemul informatic al instanţelor judecătoreşti.
Conform aceleiaşi decizii, instanţele trebuie să transmită Inspecţiei Judiciare şi modul de implementare a măsurilor dispuse astfel încât să fie eficientizat actul de justiţie.
Mai mult, fiecare judecător va trebuie să îşi stabilească o agendă de lucru referitoare la controlul şi gestionarea dosarelor pe care le are în lucru. Astfel, magistraţii trebuie să aibă în vedere prioritizarea soluţionării cauzelor aflate în lucru în funcţie de vechimea acestora”.

Motivarea în cazul Voiculescu

În motivarea Tribunalului Bucureşti referitoare la condamnarea lui Dan Voiculescu se precizează că acesta îşi recompensa subalternii din partidul său judecaţi în dosarul „ICA”, după efectuarea diferitelor operaţiuni nelegale, prin participări la simpozioane în străinătate şi menţinerea în funcţii sau desemnarea lor pe unele noi.
Instanţa a precizat că, la procesul de privatizare a Institutului de Cercetări Alimentare (ICA), Dan Voiculescu şi-a exercitat influenţa asupra altor inculpaţi din dosar în calitate de preşedinte al PUR (actualul PC).
În plus, Tribunalul precizează că Voiculescu şi-a folosit influenţa, ca preşedinte de partid, pentru ca Grivco, firmă controlată de el, să cumpere pachetul de acţiuni deţinut de Agenţia Domeniilor Statului (ADS) „la un preţ mult inferior faţă de valoarea comercială reală şi în condiţii discriminatorii, netransparente şi prin subevaluarea cu intenţie a activelor şi a titlurilor de participare”.
În vară, Dan Voiculescu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare cu executare.

Judecătoarea Viorica Costiniu, în vizorul Inspecției Judiciare

Judecătoarea Viorica Costiniu de la Curtea de Apel Bucureşti a intrat în atenția Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), după un verdict dat în dosarul lui Nicuşor Constantinescu.
În 25 aprilie, şeful Consiliului Judeţean Constanţa a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu în formă continuată, el fiind acuzat că, în perioada 2009 – noiembrie 2013, nu a asigurat finanţarea Centrului Militar Zonal Constanţa.
Într-un alt dosar, Nicuşor Constantinescu a fost trimis în judecată de procurorii DNA, în 27 mai, pentru abuz în serviciu, alături de el fiind deferit justiţiei directorul Regiei Autonome Judeţene de Drumuri şi Poduri Constanţa RAJDP Constanţa, Adrian Gâmbuţeanu, după ce niciunul dintre cei doi nu s-a supus controlului Curţii de Conturi.
Judecătoarea Viorica Costiniu este suspectată că nu ar fi respectat normele de procedură penală în deciziile pe care le-a luat în ceea ce îl priveşte pe preşedintele suspendat al Consiliului Județean (CJ) Constanța.
Viorica Costiniu ar fi încălcat prevederile Codului de Procedură Penală când a judecat şi respins o contestație a DNA prin care se solicita emiterea unui mandat de arestare pe numele lui Constantinescu, în absența avocaților apărării şi a procurorului de şedință. De menționat este faptul ca procedura penală prevede ca prezența în sală a avocaților apărării şi a procurorului de şedință este obligatorie în astfel de situații.
Contestația DNA pe care a respins-o Viorica Costinoiu, pe 30 iulie, viza o decizie din 25 iulie a Tribunalului Bucureşti, care a stabilit că Nicuşor Constantinescu se poate trata în continuare în America.
Apoi, o altă instanță de judecată a stabilit că decizia Vioricăi Costiniu este nulă şi a emis mandatul Internațional de arestate cerut de procurorii anticorupție în cazul alesului local, care se tratează de cancer în Statele Unite şi care urmează sa fie extrădat.
Nu este pentru prima oara când Viorica Costinoiu are probleme de acest fel. Ea a fost acuzată, în 2010, ca a convins-o pe colega sa, Luciana Mera, ca Sorin Ovidiu Vîntu nu e un pericol social, ajungându-se astfel în completul Curții de Apel la decizia favorabilă eliberării din arest preventiv a omului de afaceri.
Ulterior, plenul CSM a decis să admită cererea de apărare a reputației şi independenței judecătoarelor Viorica Costiniu, Cristian Rotaru si Luciana Mera, de la Curtea de Apel Bucureşti, care au reclamat afirmații din presă legate de deliberările pe recursul la arestare în cazul Vîntu.

print