Pădurile mureșene au avut un an greu în 2012

padure padurari Cele mai grele ,,lupte” la care sunt supuse pădurile mureșene sunt cele legate de retrocedări. Ultimul episod din războiul pentru retrocedarea pădurilor s-a consumat în anul 2012 când „prin Sentinţa civilă nr. 1394 din 22 iulie, Judecătoria Reghin a respins acţiunea civilă formulată de reclamanta forma asociativă Domeniul Silvic Gudeamesterhaza S.A. în contradictoriu cu Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, şi respinge acţiunile civile conexate formulate de reclamanta Bánffy Éva Mária Rozália Helena Johanna. Miza acestui proces era suprafaţa de teren forestier de 19.850 ha pe raza comunelor Stânceni, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Filea Deda”, ne-a transmis Cristina Manoilă, fostul purtător de cuvânt al Prefecturii Mureș.

Procesul în recurs s-a strămutat la Tribunalul Brăila, unde la data de 21 mai 2012 instanța a statuat irevocabil că Domeniul Silvic Gudeamesterhaza SA nu are dreptul la reconstituire, fiind menținută sentința judecătoriei Reghin sub acest aspect.

Drujbe cu scandal

Un alt episod ,,sângeros” s-a consumat la Pănet unde locuitorii comunei s-au postat în fața utilajelor și au înconjurat copacii pentru a nu fi tăiați. Oamenii au acuzat acum câteva luni Ocolul Silvic de ilegalități în ceea ce privește așa-zisa Pădure Oltvány, iar tăierile – spun aceștia – ar putea duce la inundații și alunecări de teren.

Totul a început la mijlocul lunii octombrie: pe data de 16, firma care a câștigat licitația pentru exploatarea unor materiale lemnoase din pădurea de la Pănet a început lucrările de tăieri. Muncitorii au apucat să taie doar două zile, pentru că pe data de 18 octombrie, locuitorii din comună, împreună cu primarul au blocat activitatea firmei. Pădurea de la Pănet este vechea Pădure „Oltvány”, întinsă pe o suprafaţă de aproape 28 de hectare, care înainte de Regimul comunist se afla în proprietatea populaţiei şi a fost confiscată abuziv prin naţionalizare. Totuși, până acum, deși s-au făcut cereri de revendicare, foștii proprietari nu au reușit să-și recâștige drepturile de proprietate. Cel care s-a ocupat de problema de la Pănet este șeful Ocolului Silvic Tîrgu-Mureș, Valeriu Tudor Herlea. Acesta spunea: „Acum au plecat cei de la ITRSV și Garda de Mediu de la mine, pentru că au redactat materialele care s-au făcut în urma verificărilor din teren. Absolut nimeni nu a constatat vreo neregulă vizavi de tot ceea ce se face acolo. Ce v-a informat populația din zonă și Primăria de acolo sunt niște aberații”. Inginerul Herlea mai spunea că oricum și-a depășit atribuțiile în favoarea localnicilor, pentru că potrivit amenajamentului aprobat de către ministru, erau prevăzute tăieri, care în perioada 2008-2017 trebuiau să ducă la înlocuirea a 90% din arboret. Un alt argument ar fi acela că pădurea și-a depășit cu 30% perioada de exploatare. Carpenul, spun cei de la Ocol, se taie în general la o vârstă cuprinsă între 40 și 50, maxim 55 de ani. Pădurea de la Pănet are 65 de ani și este compusă 80% din carpen, plus alte specii nevaloroase. În locul acestor copaci, cei de la Ocol spun că vor planta o pădure care va fi în proporție de 60% stejar, 20% paltin și 20% frasin.

Furt intens și interese

Alte probleme în ceea ce privește pădurile sunt legate de furt. De menționat este faptul că în pădurile administrate de Direcţia Silvică Mureş, fenomenul furtului este foarte redus datorită faptului că pădurile sunt păzite. Probleme sunt în pădurile neadministrate de nicio societate. Acolo, e adevărat, furtul de lemne este mult mai intens şi mai bine organizat. Interesant este faptul că unii proprietari îşi lasă pădurile neadministrate (aproximativ 7.000 ha) deşi D.S. Mureş le pune la dispoziţie pentru pază personal specializat, la preţul de 97 de lei cu TVA/ha/an. Oare care este interesul acestor proprietari să-şi lase pădurile în voia hoţilor, mai ales când ştiu că D.S. Mureş garantează şi plăteşte orice furt de lemne dintr-o pădure aflată sub administrarea sa?

Regenerarea pădurilor

Direcția Silvică Mureş are pe teritoriul judeţului 69 de pepiniere silvice în suprafaţă de 5.386 de ari, care produc în principal puieţi forestieri, dar şi puieţi ornamentali. „Anual, în pepinierele silvice se produc pentru nevoi proprii circa 2,5 milioane de puieţi forestieri pe care îi folosim la lucrările de împăduriri în fond forestier şi terenuri degradate. Din surse proprii ne asigurăm şi necesarul de seminţe forestiere”, ne-a declarat Adrian Pârlea, purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Mureș.

La popasul Silvic

Direcţia Silvică Mureş este o subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – ROMSILVA, funcţionând pe teritoriul judeţului Mureş şi câte puţin pe judeţe Alba, Cluj, Harghita şi Sibiu, având ca scop aplicarea strategiilor naţionale ale Ministerului Mediului şi Pădurilor în domeniul silviculturii. Interesant este faptul că Direcţia Silvică este o unitate economică cu autofinanţare, care îşi acoperă toate cheltuielile legate de administrarea şi gestionarea durabilă a pădurilor şi paza acestora. Veniturile provin în principal din vânzarea lemnului, dar şi din valorificarea celorlalte produse ale pădurii: vânatul, păstrăvii, fructe de pădure, puieţi forestieri, produse ornamentale, pomi de Crăciun, seminţe forestiere.

Vasile Dancea, Cătălin Hegheș

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.