Vom parca în Palat?

IMG_4829

Construirea unei parcări pe strada Horea din Tîrgu-Mureș agită spiritele în ultima vreme, a locatarilor din zonă, a consilierilor locali, a specialiștilor în domeniu. Cel mai adesea am citit referiri la lipsa unui studiu de rezistență care să arate dacă ridicarea unei parcări supraterane de șase nivele – P+5E – va afecta structura de rezistență a Palatului Culturii. Nimeni nu spune însă ce e mai important: cum s-a concesionat un teren într-o zonă unde era interdicție să se edifice o parcare și cum acum, printr-un Plan Urbanistic Zonal(PUZ), corelat, în viitor, cu un Plan Urbanistic General(PUG) se încearcă acoperirea unei licitații organizate pentru concesionarea unui teren într-o zonă unde exista și există interdicție de a construi parcări. În al doilea rând, zona unde este propusă a se construi un parcaj suprateran are un regim de înălțime P+2E, ceea ce, de asemenea, ar putea fi rezolvat prin PUZ-ul de reconformare a zonei și trecerea acesteia într-o altă categorie decât cea reglementată de PUG-ul municipiului.

Punctual

În 2006, Consiliul Local Tîrgu-Mureș adopta Hotărârea nr. 170 privind aprobarea demarării studiului de prefezabilitate pentru „Edificarea de parcări supraetajate pe domeniul public-privat al municipiului Tîrgu-Mureș, în zona centrală – delimitată de strada Enescu – strada Horea – P-ța Trandafirilor și în zona cartierului Tudor – delimitată de str. Apicultorilor – str. Sârguinței. După aceasta a urmat o altă hotărâre, HCL nr. 121 din 2009 prin care se aproba organizarea licitației în vederea concesionării lucrărilor publice pentru obiectivul investițional „Parcare supraterană în str. Horea din municipiul Tîrgu-Mureș”. În acea ședință, prezidată de Claudiu Maior, consilier local și viceprimar atunci, prin hotărârea mai sus-amintită, s-au aprobat – studiul de fundamentare, caietul de sarcini, forma și conținutul-cadru al modelului de contract de concesiune pentru cei 1.900 de mp pe care municipiul urma să îi concesioneze, prin licitație publică, unei firme dornice să construiască, iar apoi să administreze o parcare cu minim 278 de locuri. Perioada concesiunii urma să fie de 40 de ani. Consilierii locali care au fost desemnați în comisia de licitație au fost următorii: Ioan Fărcaș, Balint Ștefan – membri, iar Bakos Levente și Buda Stelian Bogdan – membri înlocuitori.

Nici la acel moment, martie 2009, niciun consilier local, niciun arhitect, niciun specialist, niciun târgumureșean nu a atacat hotărârea prin care se statua organizarea și desfășurarea licitației.

Apel la memorie

Potrivit documentelor de licitație aprobate de consilierii locali din mandatul trecut, parte care se regăsesc și în cel actual, parcarea urma să aibă un regim de înălțime de minim 7 nivele – D+P+5E – și maxim 9 – D+P+7E.

De la predarea amplasamentului, compania care a concesionat lucrările de construcție și s-a angajat ulterior la întreținerea parcării avea la dispoziție 36 de luni pentru faza de proiectare și execuție a lucrărilor. De asemenea, tot în documentația de licitație se preciza că pentru primii 15 ani ai concesiunii redevenţa este de 10% din venitul rezultat prin exploatarea investiţiei pe perioada unui an fiscal. Valoarea estimată a lucrărilor, fără TVA, se cifra la 12,288 de milioane de lei. Firma care câștiga concesiunea trebuia să facă dovada în faza de calificare că a mai avut în ultimii cinci ani lucrări de asemenea amploare, că a obținut o cifră de afaceri apreciabilă – aproape 39 de milioane de lei și multe alte cerințe. Nicăieri nu era vorba de o situație specială, cum am putea cataloga zona în care urma să se construiască, de parcă nu ar fi existat niciun regulament, nicio lege, nimic.

În 2012, HCL 121 din 2009 a suferit câteva modificări importante, adoptate prin Hotărârea nr. 34. Astfel, aleșii locali au aprobat modificarea și completarea Caietului de sarcini și a modelului de contract. Pasul următor a fost să fie organizată licitația pentru Concesionarea lucrărilor privind proiectarea, avizarea, execuţia, operarea şi întreţinerea obiectivului „Parcare supraetajată în zona centrală –str. Horia”.

LicitaŢia printre alegeri

Dacă toată România fremăta, se împărțea, se unea etc., în mai-iunie 2012, membrii comisiei de licitație desemnați, din nou, în 2012, prin hotărâre, își vedeau de treabă. La sfârșitul lunii aprilie era publicat anunțul de licitație, iar companiile interesate își puteau depune ofertele până în 18 iunie 2012. Față de caietul de sarcini aprobat în ședința CL din 2009, la cifra de afaceri au intervenit modificări, și anume realizarea unei cifre medii de afaceri globale anuale, aferente ultimilor trei ani (2009, 2010, 2011) cu o valoare egală sau mai mare de 24.000.000 de lei. De asemenea, a fost restrâns grupul firmelor care putea participa la licitație, și anume cele care să aibă o experiență similară: efectuarea în ultimii 3 ani (până la data limită de depunere a ofertelor) a cel puțin unui contract de proiectare a unui parcaj cu un număr de minim 200 de locuri, respectiv efectuarea în ultimii 5 ani (până la data limită de depunere a ofertelor) cel puțin a unui contract de lucrări în domeniul construcțiilor civile sau industriale. De asemenea, a fost modificat și nivelul redevenței ce urma să fie încasată la bugetul local: „Concesionarul va plăti concedentului redevenţa ofertată în cadrul procedurii de atribuire a contractului. Nivelul minim al acesteia este de 5 la sută/an din sumele încasate, dar nu mai puțin de 47.880 euro/an şi se va plăti în termen de 15 zile de la expirarea fiecărui trimestru, pe baza unei balanțe trimestriale depuse de către concesionar. Redevența se va plăti numai după darea în folosință a parcării, începând cu data consemnată în procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor”.

Comisia de licitație comunicată SEAP a fost formată din consilierii locali Ioan Fărcaș, Ștefan Balint – membri, Bakos Levente, respectiv Liviu Todoran – membri înlocuitori, Florian Moldovan – șeful Administrației Domeniului Public, Daniela Florina Miheț– arhitectul-șef al municipiului, Szekely Klara, Ioan Gheorghiță, Carmina Marchievici, Alina Damian.

Adjudecat

Licitația a fost adjudecată de o asociere de firme, al cărei lider este compania Energoplus, iar cea de-a doua societate din asociere este Astor Com.

Cei 1.900 de mp sunt cei ai municipiului, și anume terenul de sub o centrală termică propusă spre demolare și de sub garajele din zonă.

La această suprafață se mai adaugă un teren de sub casa deținută de compania Romur, respectiv terenul de sub locuința aflată în proprietatea familiei lui Ioan Nucu Man, coincidență, administratorul și directorul general al Energoplus. Pe acest teren ar urma să fie edificate construcții cu funcțiune mixtă: comerț, servicii și locuire, respectiv realizarea acceselor spre parcaj din strada Horea.

După câștigarea licitației, firma Energoplus a contractat serviciile companiei Arhigraf pentru întocmirea PUZ în vederea construirii parcării pe terenul concesionat prin contractul de concesiune nr. 276, din 28 august 2012.

Câteva probleme

Ceea ce nu am văzut precizat pe nicăieri, dar am găsit scris în Planul Urbanistic Zonal realizat de firma Arhigraf, este o interdicție negru pe alb, inserată în Planul Urbanistic General, respectiv în Regulamentul Local de Urbanism, ca în zonă să se construiască parcaje multietajate.

În PUZ-ul denumit Reconformare pentru stabilire reglementări construire parcaj multietajat și construcții cu funcțiune mixtă – comerț, servicii, locuite se propune reconversia zonei astfel încât prin modificarea încadrării în acea zonă să poată fi ridicată o parcare.

Dacă ne întrebați de ce a fost organizată o licitație pentru concesionarea unui teren, respectiv pentru construirea unei parcări într-o zonă în care legislația locală impune o interdicție de construire de parcaje, respectiv ridicarea unor construcții cu un regim de înălțime mai mare de P+2E nu vă putem răspunde. Probabil pentru ca acum concedentul să treacă prin furcile caudine ale aprobării PUZ. Dacă este legală organizarea unei licitații având ca obiect un bun imobil pe care există interdicție de construire a unei parcări, așteptăm opiniile juriștilor. Până acum, cei pe care i-am consultat nu ne-au putut lămuri dacă o asemenea licitație publică a fost sau nu corectă, ținând cont că firmele participante nu au avut toate informațiile necesare, deci licitația nu a fost suficient de transparentă, așa cum cere atât OUG 34 din 2006, cât și OUG 54 din 2006.

Documentaţia restituită

Cu toate că a trecut aproape un an și jumătate de la câștigarea licitației, concesionarul se află tot în faza de întocmire a documentației preliminare, și anume în faza PUZ-ului. În decembrie 2013, Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) a analizat documentația depusă – PUZ-ul, mai exact -, înregistrată în 18 noiembrie 2013, a restituit documentație spre completare. CTATU a solicitat avizul Ministerului Culturii și Cultelor, un studiu de circulație ce va trata accesul autovehiculelor pe strada Horea spre și dinspre parcajul propus, precum și acordul proprietarilor terenurilor afectate de prevederile PUZ-ului.

Avizul Ministerului a fost solicitat pentru că parcarea ar urma să fie edificată în apropierea Palatului Culturii, clădire ce face parte din patrimoniul cultural național. Iar aici intervine lunga dezbatere asupra posibilității ca demararea lucrărilor de construcție să afecteze structura de rezistență a imobilului. Mai mult, ar fi necesar un studiu geologic care să arate dacă este necesară consolidarea fundației celorlalte clădiri, în cazul în care parcarea este edificată, respectiv exploatată. Studiul de circulație este necesar pentru că strada Horea este o stradă cu sens unic și nu este rezolvată prin PUZ returul autoturismelor, astfel încât cei care au întocmit documentația nu au răspuns la întrebarea: cum va afecta ieșirea autovehiculelor circulația pe strada Horea.

De asemenea, parcarea nu se prea potrivește cu arhitectura istorică a zonei, ceea ce ar presupune retușuri, mai ales pentru partea care dă la frontul stradal.

Întrebări

În Tîrgu-Mureș sunt necesare parcări, cu siguranță, și preferabil multietajate. Cum a fost identificată această zonă însă ne este dificil să ne imaginăm, în condițiile în care nu am văzut vreun studiu de oportunitate sau un studiu de fezabilitate complex care să stabilească că acea zonă este cea mai potrivită.

În al doilea rând, retoric ne întrebăm de ce nu a fost modificat mai întâi PUG-ul, făcută reconversia zonei și apoi organizată licitația publică pentru concesionarea terenului și a lucrărilor de avizare, execuție și întreținere a viitoarei parcări dacă tot era musai ca în acea zonă să fie construită o parcare. Mai ales că zona despre care vorbim nu este una tocmai frumoasă urbanistic și arhitectural vorbind, astfel încât nu s-ar fi supărat nimeni dacă se urmau pașii legali.

Ligia VORO

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.