Patrimoniul județului, pe pârghia revigorării

Biblioteca_Teleki_BolyaiVeste bună pentru pasionații de istorie, pentru elevi și pentru toți cei care mai dau prin biblioteci și prin muzee.
Muzeul Judeţean Mureş va începe cumpărarea unor obiecte de la o serie de colecţionari, în cadrul unui proiect de reîntregire a patrimoniului judeţului; iar Bibliotecii Teleki din Târgu-Mureş, prima bibliotecă publică din ţară, i-au fost alocate sumele necesare efectuării expertizării, clasificării şi includerii volumelor în patrimoniul naţional, astfel încât să nu se mai semnaleze dispariţii ale cărţilor de colecţie.
Dispariția cărților va lua sfârșit!
Biblioteca Teleki din Târgu Mureş a fost înfiinţată în anul 1802 de contele Samuel Teleki şi conţine peste 250.000 de volume de carte rară, iar cea mai mare problemă cu care se confrunta era dispariția unor volume; printre acestea se aflau unele care tratau Istoria Ungariei şi Transilvaniei, cărţi de matematică, astronomie, geometrie şi cărţi de drept, unele cu ilustraţii şi gravuri extrem de valoroase, editate între 1550 şi 1700.
De asemenea, printre cărţile dispărute de numără și Tripartitul lui Werböczi – tipărit la Viena în anul 1517, fiind unul dintre răspunsurile nobilimii la răscoala lui Gheorghe Doja – Colecţia de legi ‚’Corpus Iuris Hungarier’’, ediţia Elseveriană din Ţările de Jos, Colecţia Republika, ce conţine o serie de volume în care este prezentată câte o ţară europeană, iar lucrările dispărute sunt cele din sec. al XVII-lea despre Italia, Grecia şi Bizanţ, Germania şi Franţa.
Directorul Muzeului Judeţean Mureş, Zoltan Soos, a declarat că piesele valoroase odată sustrase din colecţii sunt foarte greu de recuperat, întrucât furtul respectiv se produce la comandă şi că, din câte ştie, cazul referitor la dispariţia unor documente valoroase de la Biblioteca Teleki este încă în cercetare.
,,Procurorii se ocupă de recuperarea acestor piese, dar odată sustrase din colecţie – şi cred că nu există colecţie în România sau în Europa Centrală care să nu fi fost într-un fel sau altul vandalizată sau nu s-ar fi întâlnit cu acest fenomen al furtului – recuperarea lor este foarte greoaie. Când aceste piese sunt luate din colecţie, sunt luate la comandă. Deci când cineva cere, găseşte calea spre ele. La noi cea mai mare problemă a fost în anii ‚90 când s-a desfiinţat Legea Patrimoniului şi timp de 6-7 ani a fost o piaţă liberă, fără control. Atunci s-au întâmplat majoritatea cazurilor de sustragere a bunurilor din colecţiile publice şi nu numai din acestea, ci şi bisericeşti. Spre fericirea noastră, în ziua de azi nu mai vorbim – cel puţin la nivelul judeţului Mureş – de dispariţii de piese de colecţie, ba mai mult, vorbim despre îmbogăţirea acestora”, a arătat Soos.
Și Muzeul în dezvoltare
Muzeul Judeţean Mureş a primit de la buget suma de 70.000 lei, putând începe cumpărarea unor obiecte de la o serie de colecţionari, în cadrul unui proiect de reîntregire a patrimoniului judeţului.
,,În acest an am alocat, graţie fondurilor exprimate de consilierii judeţeni, 70.000 de lei pentru achiziţionare de obiecte de artă. Practic, este vorba de o recuperare a unor obiecte de patrimoniu, care existau pe piaţa liberă, din Târgu Mureş, din judeţul Mureş, din România. Timp de 25 de ani, Muzeul Judeţean nu a avut la îndemână sume de bani din care să îşi reconstruiască, reconsolideze patrimoniul cultural, patrimoniul muzeal (…) Cu aceşti 70.000 de lei alocaţi de CJ, am cumpărat un dulap baroc, din secolul XVIII, am cumpărat, de asemenea, un set de mobilier baroc, compus din două scaune, măsuţă şi oglindă, am cumpărat de asemenea un inel de aur roman, cu came, din Deda Bistra, din secolul III, de 30 de grame. El nu poate fi văzut acum, întrucât este într-o colecţie, colecţia de aur şi argint a României, pe care o s-o putem vedea la Târgu Mureş în luna septembrie a anului viitor. Avem deja catalogul acestei expoziţii(…) Şi am mai cumpărat aceste candele de cositor, de asemenea, farfurii, sticle de la Glăjărie, din Transilvania, Porumbacul de Jos, secolul XVIII, portrete în ulei, câteva piese de arheologie, ceramică şi cahle”, a arătat Ciprian Dobre.
Muzeul din Tîrgu-Mureș…norocos
De asemenea, directorul Muzeului Judeţean Mureş, Zoltan Soos, a arătat că de multe ori colecţiile şi muzeele din ţară sunt amintite în context negativ – cu probleme financiare, cu piese deteriorate – dar că cel din Târgu Mureş poate prezenta acum o parte pozitivă.
,,Aşa am reuşit să fim prezenţi pe piaţa de antichităţi din Transilvania, pentru că aceste piese provin din foarte multe locuri şi dacă noi n-am avea fondurile necesare, comercianţii au nevoie de bani în timp foarte scurt sau de o fermitate care să îi asigure că vor primi banii pentru aceste piese, am fost în situaţia norocoasă să le putem oferi. O să amintesc câteva piese importante, în afară de ce a menţionat domnul preşedinte, această colecţie de mobilier baroc provine din Palatul Teleki, din oraşul Târgu Mureş, e menţionată în inventarul palatului din 1802 şi este o situaţie foarte fericită, când putem recupera patrimoniul acestui oraş, care a fost adus aici de un cancelar al Transilvaniei, un om influent, cu o avere semnificativă, avea relaţii foarte sus-puse la Viena şi poate şi-n alte ţări europene, dulapul, foarte probabil, provine ori din atelier dresdan, ori din atelier vienez, deci este o raritate în momentul de faţă şi în România nu sunt multe piese similare în alte colecţii, poate Bruckenthalul are ceva similar”, a spus Soos.
Aparat de fotografiat din 1890
Acesta a mai menţionat un aparat de fotografiat din 1890, unul din puţinele aparate foto din acea perioadă care s-au păstrat în România, care provine din studioul foto Kantor, care a funcţionat în centrul oraşului.
,,Spre fericirea noastră, moştenitorii l-au păstrat şi vândut muzeului. Ei s-au mutat la Glodeni, dar au păstrat acest patrimoniu familial şi ni l-au oferit. Probabil este unul din primele aparate foto din România care s-au păstrat, de la 1890, este o piesă produsă în Viena în atelierele Goldman. O altă colecţie interesantă şi valoroasă este colecţia de cositoare, de care până acum muzeul nu a dispus, ele sunt produse specifice atelierelor oraşelor săseşti din secolele XVI şi XVII, fiind o industrie foarte prolifică şi necesitând cunoştinţe tehnologice şi tehnice destul de înalte, deci numai oraşele săseşti produceau în zona noastră şi exportau, atât în Moldova, Ţara Românească, Transilvania, dar şi în Imperiul Otoman aceste piese, necesitând cunoştinţe superioare, de care dispuneau meşterii saşi”, a spus Zoltan Soos.
Alte obiecte interesante și de valoare
Printre obiectele de cositor se află şi o ploscă mică, o raritate în colecţiile din România, întrucât nu se cunosc piese similare.
Tablourile achiziţionate aparţin unor personalităţi locale, cum ar fi Hincs Miklos, fost jude regal la începutul secolului XIX şi unul dintr-o colecţie privată, foarte probabil din castelul din Apalina, care astăzi este în ruină, care pare a fi realizat de un meşter apropiat marelui pictor Barabas Miklos, din secolul XIX.
,,Avem şi un inel de argint, care a fost adus acum o lună, avem un pumnal Akinakes care, din context scitic, este iarăşi o raritate, nu sunt foarte multe păstrate şi bucăţi dintr-o cămaşă de zale, din zona Deda Bistra, unde posibil a fost o încăierare militară undeva la începutul secolului XIV şi unul dintre soldaţi sau mai mulţi a pierdut echipamentul militar”, a precizat directorul Muzeului Judeţean Mureş

Cristina VANCEA

print
Share