Pentru cine sună sirenele, domn’ Mitică?

Săptămâna trecută iar au sunat sirenele de alarmare a populației, în cadrul unor exerciții ce se desfășoară regulat, începând din 2 august anul curent. „Simulările vizează atât verificarea echipamentelor care pot fi acționate în mod centralizat, simultan, dar și a celor cu acționare locală. Asigurăm cetățenii că astfel de exerciții periodice sunt necesare și benefice”, se arată într-un comunicat al Inspectoratului de Situații de Urgență (ISU)”Horea” din Tîrgu Mureș.
Deși au trecut câteva luni de la cel mai amplu exercițiu de testare a sirenelor la nivel național, desfășurat în perioada 18-21 aprilie, și două luni de la introducerea exercițiilor de verificare a sirenelor în prima zi de miercuri a fiecărei luni, populația încă tot nu știe:

De ce sună sirenele, domn’Mitică?

Sună, pentru că trebuie verificate periodic. Într-o situație reală să constați că ele nu funcționează, ce te faci?
În cadrul acestor exerciții, în aprilie, au fost verificate 6.680 de sirene din cele 7.713 existente în țară. Dintre sirenele funcționale 2.415 pot fi comandate din dispeceratele ISU, iar 3.630 sirene necesită declanșare locală. Dacă timpul de răspuns la primele a fost de 2 minute, la cele cu acționare locală, a fost nevoie de 12 minute. „Sistemul actual de avertizare cu sirene nu poate fi unicul sistem de alarmare în masă, acesta având limite de acoperire teritorială și audibilitate. Sunt necesare sisteme paralele și redundante, astfel încât o avertizare să ajungă la cel mai mare număr posibil de cetățeni aflați într-o zonă în care este posibilă o catastrofă de tipul inundațiilor masive, ruptura unui baraj, un atac aerian și alte situații similare”, a precizat secretarul de stat în Departamentul de Situații de Urgență, Raed Arafat.

Ba sună, ba nu se aude

Rezultatele vor fi centralizate după exerciții și se vor lua măsurile necesare pentru ca alarmarea populației să se facă în cel mai scurt timp. Potrivit unui comunicat al ISU Mureș, în județul nostru timpul mediu de răspuns pentru acționarea echipamentelor de alarmare a fost de 20 de minute și 15 secunde. În caz de tornadă, cum s-a întâmplat recent la Timișoara avertizarea ar fi inutilă!
În urma exercițiului a reieșit că în județul Mureș 177 de echipamente de alarmare au funcționat corect, 94 de unități administrativ-teritoriale și-au îndeplinit atribuțiile în mod corespunzător, 3 astfel de unități însă nu au asigurat înștiințarea populației și au fost sancționate cu amendă usturătoare, 4 unități au avut probleme la primirea mesajului, iar 8 au avut probleme tehnice. În concluzie, ar trebui ca toate sistemele de alarmare să fie centralizate, iar acționarea lor să se facă în mod automatizat, dintr-un punct de comandă de la nivelul autorității locale, fie de la dispeceratul ISU, pentru ca timpul de la anunțarea iminenței producerii unui eveniment și până la apăsarea pe butonul sirenei, să fie cât mai scurt. Înștiințarea, avertizarea, prealarmarea și alarmarea au ca scop dispunerea unor măsuri de protecție a populației, a bunurilor materiale și pentru limitarea efectelor dezastrelor.

Sirenele creează disconfort

Deși sunt anunțate din timp prin presa locală și națională, aceste exerciții creează disconfort cetățenilor care se întreabă pe paginile de socializare de ce sună sirenele. Unii se tem că de atâtea exerciții să nu pățim precum ciobanul care striga: „Săriți, vin lupii”, când nu era niciun pericol. Și a fost mâncat de lupi când nimeni n-a mai sărit la strigătul lui de ajutor! Nu doar internauții, dar și primarul municipiului nostru a considerat că aceste exerciții „îngrijorează inutil populația, creează o atmosferă apocaliptică” și „induc sentimentul că se apropie un dezastru”, ori noi nu ne aflăm „într-o zonă a lumii unde se desfășoară conflicte armate”, a precizat Dorin Florea într-un comunicat de presă.

Populația habar nu are

La rândul lui, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență Raed Arafat a explicat importanța acestor testări a sistemului de înștiințare, avertizare și alarmare în situații de protecție civilă. „Este un exercițiu în care testăm sirenele, obișnuim populația și încercăm să pregătim ce înseamnă fiecare sunet, ce înseamnă când sună așa sau ce înseamnă când sună altfel. Exerciții similare s-au făcut și în alte țări. Dacă luăm Germania, recent a avut loc un exercițiu pe plan național prin verificarea sistemelor de înștiințare publică”, a precizat Arafat. În ciuda explicațiilor pro sau contra acestor simulări, populația habar nu are de ce sună și ce vrea să semnalizeze sirenele.

Tipuri de alarme

Sunetul strident, ce sparge calmul dimineții din august încoace și în fiecare prima zi de miercuri a lunilor ce urmează, este același în toate cazurile, diferă doar lungimea sunetului și de câte ori este repetat.
Sunt trei feluri de alarme pentru situații de urgență. De pildă, în cazul unui dezastru cum ar fi inundații sau alunecări de teren, ori la producerea unor accidente tehnologice cu substanţe periculoase, se vor auzi 5 sunete de alarmare cu durata de 16 secunde fiecare, cu pauze de 10 secunde între ele. Această alarmare destinată protecţiei populaţiei civile poate fi utilizată şi pe timpul conflictelor armate.
În cazul unui atac aerian mai întâi se face prealarmarea: 3 sunete de alarmă cu durata de 32 de secunde fiecare, cu pauze de 12 secunde între ele. „Semnalul Prealarmă aeriană semnifică prealarmarea populației despre posibilitatea producerii unui atac aerian asupra localității. Prealarmarea reprezintă transmiterea semnalelor de avertizare către autorități despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian”, se spune în comunicatul municipalităţii. Semnalul de încetare a alarmei este un sunet continuu cu durata de 2 minute, de aceeași intensitate.

Cum ne comportăm la alarmare reală?

Potrivit unor „Măsuri și reguli generale de comportament la „Prealarmare aeriană” înainte de toate trebuie să ne păstrăm calmul. Întrerupem activitățile, deschidem aparatele de radio și Tv ca să ascultăm comunicatele autorităților în drept. Pregătim rezerve de alimente (apă, conserve), medicamente, trusa de prim-ajutor, îmbrăcăminte adecvată situației, cuverturi, saci de dormit, lumânări, chibrituri, lanterne, documentele de identitate, oprim apa, gazul, lumina, anunțăm vecinii, nu răspândim zvonuri, nu creăm panică. Și să nu uităm telefonul mobil! Toate astea în 132 secunde, cât durează prealarmarea. 3x (32+12) secunde.
Dar dacă după un timp mai auzim și 2 minute de șuierat prelung, neîntrerupt? Înseamnă că avem de-a face cu Alarmă Aeriană! Ce avem de făcut? „La recepţionarea semnalului „ALARMĂ AERIANĂ” vă deplasaţi către … adăposturile de protecţie civilă”.

Avem adăpost antiaerian?

Înainte de 1989 majoritatea blocurilor de locuințe au fost construite cu subsol tehnic, cu spații ce puteau fi folosite drept adăpost în caz de conflicte armate. Cu , aceste spații au fost ocupate de locatari, și transformate în depozite, pivnițe, dar, în caz de urgenţă, sunt obligaţi ca, în 24 de ore, să elibereze spaţiul cu pricina şi să-l pună la dispoziţia autorităţilor.
Potrivit legii nr. 481/2004 privind protecția civilă, se realizează sistemul național de adăpostire care cuprinde: „adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, adăposturi publice de protecție civilă aflate în administrarea consiliilor locale și fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici și proprietarii de imobile“, se arată în art. 45. Tot conform legii, proprietarii clădirilor care sunt dotate cu adăposturi ar trebui să întrețină aceste facilități. Asta înseamnă de la menținerea în funcțiune a instalațiilor de aerisire și sanitare, până la aprovizionarea cu apă potabilă și materiale de prim-ajutor.

Semnalizarea buncărelor

Tot aceeași lege spune că „blocurile care au buncăre și celelalte locuri în care oamenii se pot adăposti, în caz de bombardament, trebuie semnalizate cu un triunghi albastru încadrat într-un pătrat portocaliu”, dacă înainte erau semnalizate cu un cerc în care era un A negru.
Dacă ați fost atenți, plimbându-vă prin Tîrgu Mureș, ați putut observa în câteva locuri cercul cu A în el, semn că dedesubt se află un buncăr. Adică un adăpost antiaerian. Puține semne mai sunt la vedere, de pildă pe B-dul 1848 din Dâmbul Pietros, la Pasajul subteran, pe blocul de lângă fosta stație de autobuz, Olimp, zugrăvit de atunci, sub blocul turn pe B-dul Pandurilor colț cu str. Cernavodă, sau tot pe Pandurilor la nr. 100, iar în centru, la pasajul de la ANAF, unde se mai vede încă semnul A într-un cerc. Ar trebui să avem un buncăr sub fiecare bloc de 4 etaje construit după 2006. Noua siglă, cu triunghi albastru în pătrat (sau cercul) portocaliu n-am văzut! Poate că acesta – i motivul pentru care experții străini care au făcut evaluarea ISU azi-vară au remarcat unde mai avem de lucrat. „Au spus că trebuie să punem un mai mare accent pe latura preventivă, aici au spus că trebuie să facem mai mult pentru că există o diferenţă mare între partea operativă, unde stăm foarte bine şi va trebui să ne axăm pe cea preventivă”, a declarat generalul Dorin Oltean șeful ISU la ora aceea, la finalul primului audit efectuat de experţii străini la o instituţie de acest gen din România. Cu alte cuvinte, România are un sistem performant care permite o intervenţie rapidă la dezastre, prin mobilitatea forţelor şi a mijloacelor, însă trebuie să pună accentul pe prevenire. Iar amenajarea și întreținerea unor adăposturi pot preveni pierderea de vieți omenești!

Noi reglementări în protecția civilă

Hotărârea de Guvern nr.862/2016 a adus noi reglementări în materie de protecție civilă. Aceasta stabilește că acele clădiri noi cu subsol având destinația de birouri sau comerț, care au o suprafață de cel puțin 600 mp sunt obligate să realizeze adăposturi de protecție civilă. Hotărârea se referă la toate clădirile cu aria de desfășurare mai mare de 600 mp: lăcașuri de cult, spații de cazare, sălile de sport cu cel puțin 400 de locuri pe scaune, indiferent de aria de desfășurare. Astfel, proiectele prevăd inițial aceste buncăre, fără de care ISU nu dă aviz pentru obținerea certificatului de urbanism, apoi ele devin parcări, săli de fitness, ori alte anexe. Aceste construcții cresc investiția cu 10% fără să aducă profit, spun specialiștii.

Erika MĂRGINEAN

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.