Performanța, posibilă și la școlile rurale

În ultimii ani, numeroase școli rurale au intrat în declin. Multe dintre acestea se desființează.
Numărul elevilor de la sate a scăzut.
Problematice sunt, mai ales, la școlile aflate în satele din imediata vecinătate a marilor orașe. Acolo, părinții își duc copiii la școlile din orașul învecinat.
Astfel, au apărut școlile cu clase cu predare simultană: două clase de vârstă diferite sunt comasate, iar orele se țin în comun, desigur cu consecința scăderii calității învățământului.
Însă, desigur, nu peste tot se întâlnește această situație. Ba mai mult, ultimele rezultate la olimpiadele școlare, faza județeană, arată că și elevii de la sate sunt capabili de performanță, obținând premii, chiar și premiul I, fiind astfel reprezentanții județului la olimpiadele naționale.
Desigur, per total, cei mai mulți elevi calificați la etapa națională a olimpiadelor școlare sunt elevi la școli urbane.
Însă, performanța unor tineri de la sate demonstrează că cine depune efort și e serios poate reuși chiar și în condiții mai puțin prielnice (ținând cont că, adeseori, școlile rurale sunt mai puțin dotate, iar nivelul elevilor este mai scăzut deoarece există numeroși elevi proveniți din medii sociale defavorizate).

Colegiul Silvic Gurghiu – Ilie Gabriel Mariş

Performanţa poate veni chiar şi de la elevi care învaţă în sistem de clase simultane (adică, atunci când, din cauza numărului restrâns de elevi, două clase de vârste diferite se unesc, iar orele se fac în comun, practic profesorul având câte 25 de minute să explice lecţia pentru fiecare clasă).
Este cazul unui elev de la Colegiul Silvic Gurghiu, Mariş Ilie Gabriel din clasa a VIII-a, care a obţinut locul întâi Ia olimpiada judeţeană de istorie, cu nota 9,70, şi va reprezenta astfel judeţul Mureş la Olimpiada naţională de istorie.
Profesorul coordonator al elevului, Benko Aurora, ne-a transmis câteva dintre secretele succesului la olimpiadele şi concursurile şcolare:
„Încerc să le insuflu elevilor din curajul meu pentru că şi eu am făcut vreo trei facultăţi, am participat la proiecte, am organizat concursuri inedite pentru şcolile de pe Valea Gurghiului când am fost director… Dar, desigur, obţinerea premiului întâi este şi meritul elevului Mariş Ilie Gabriel care este pasionat de istorie, realizează referate, iar pe lângă informaţiile pe care le primeşte la şcoală, citeşte şi studiază istoria şi individual”, a completat prof. Benko Aurora.
Succesul elevului este cu atât mai remarcabil cu cât în clasa a VIII-a elevii sunt preocupaţi în primul rând de pregătirea pentru Evaluarea Naţională (limba română şi matematică).

Nu e o excepție la Gurghiu

Dar, acest succes nu este neapărat o excepţie la Gurghiu: „Cu copiii am încercat să merg mai mult la concursurile neconvenţionale. Am avut şi copii la faza naţională la Concursul de geografie „Terra”. Din păcate, anul acesta nu am participat pentru că s-a suprapus cu un concurs de română…
Participăm la Concursul de matematică „Gheorghe Şincai” – de fiecare dată am venit cu premii. Doi elevi au luat nota 10, iar în plus am obţinut şi o menţiune.
La un concurs organizat de Poliţia Română referitor la lupta împotriva criminalităţii am primit premiul special…
Copiii au participat şi la alte olimpiade…”, a spus prof. Benko Aurora.

Performanţă la limba maghiară. Liceul Tehnologic Dumbrăvioara

Elevă la Liceul Tehnologic Dumbrăvioara, comuna Ernei, eleva Paşcoi Blanka Krisztina din clasa a V-a a obţinut locul întâi la Olimpiada judeţeană de limba şi literatura maghiară, cu nota 9,50.
„Nu este uşor din cadrul rural să ajungi la un nivel înalt. Este o mare performanţă că a ajuns ea acolo. Ea este o fetiţă foarte harnică, care-şi face temele în fiecare zi şi învaţă cum trebuie. Este foarte inteligentă”, astfel a fost descrisă calea succesului elevei Paşcoi Blanka Krisztina de către profesoara care a coordonat-o, Paczkan Eva.

Alte rezultate bune la Dumbrăvioara

Şi la Dumbrăvioara au mai fost înregistrate, în ultimii ani, alte rezultate bune: de exemplu, acum trei ani elevi din ciclul gimnazial au obţinut note foarte mari la Concursul de ortografie maghiară „Simonyi Zsigmond”.
Dar, spune doamna profesoară, obţinerea unui loc întâi la o olimpiadă este, într-adevăr, o performanţă. De ce? „Aici, la şcoală, avem destul de mulţi copii romi şi ei nu prea ştiu să vorbească nici limba maghiară, nici limba română. De aceea, nu este uşor să obţinem rezultate bune… În clasa elevei care a luat locul întâi, numai un rom este, dar în celelalte clase sunt mai mulţi. Iar clasa ei este o clasă cu mai mulţi elevi harnici, care sunt atenţi la ore şi care învaţă mai mult. La olimpiadă am avut patru eleve şi toate au obţinut rezultate bune. Clasa este bună datorită, probabil, învăţătoarei pe care au avut-o, care a muncit bine cu elevii”, a menţionat prof. Paczkan Eva.

Seriozitatea dă rezultatele. Şcoala Gimnazială Sărăţeni

Un alt rezultat excelent obţinut de o elevă din mediul rural este locul întâi (cu nota 9,40) la Olimpiada de religie în limba maghiară (cultele reformat, evanghelic, unitarian), etapa judeţeană, de către eleva Gagyi Hilda din clasa a VII-a de la Şcoala Gimnazială Sărăţeni, profesor coordonator – Borzási Erzsébet.
Mama elevei, Gagyi Erzsebet Ildiko, este şi directoarea Şcolii. De la dânsa am aflat parcursul fiicei sale spre acest succes: „Urmează cursurile de religie la şcoală. Dar merge şi la ore la parohia reformată. În fiecare duminică merge la biserică. În plus, studiază şi individual, acasă”.
Totuşi, astfel de rezultate pozitive la olimpiadele judeţene nu sunt foarte dese. „Problema este că deoarece avem puţini elevi, trebuie să apelăm la aceiaşi elevi pentru mai multe olimpiade”, a menţionat directoarea din Sărăţeni, Gagyi Erzsebet Ildiko.

Posibile explicaţii

Etapele judeţene ale majorităţii olimpiadelor şcolare au avut loc deja. Dintre acestea, la doar trei olimpiade judeţene au ieşit pe locul I elevi de la şcoli rurale.
În plus, în majoritatea cazurilor, topul diferitelor olimpiade este dominat de elevi de la şcolile urbane. Pe de o parte, este normal să fie mai mulţi premianţi de la oraş având în vedere că populaţia şcolară de la oraşe e mai numeroasă decât cea de la sate (în anul trecut școlar învățământul mureșean de stat cuprindea 4.254 de clase 86.640 de elevi; în mediul urban erau 2.365 de clase cu 53.753 de elevi, iar în mediul rural erau 1.889 de clase cu 32.887 elevi). Dar, pe de altă parte, la nivel gimnazial (clasele V – VIII), la oraşe nu sunt cu mult mai mulţi elevi decât în sate (în învățământul gimnazial erau anul trecut şcolar 1.089 de clase, cu 21.649 de elevi; la oraș erau 503 clase cu 11.312 elevi, iar la sat 586 de clase cu 10.337 de elevi). Dar, nici la nivel gimnazial situaţia premiilor la olimpiade nu se egalizează, balanţa fiind mult înclinată spre şcolile urbane.
Referitor la liceu, desigur, majoritatea elevilor frecventează clasele IX – XII la oraş (din cele 592 de clase cu 15.060 elevi, la oraș erau anul trecut 572 de clase cu 14.632 elevi; la sat – 20 de clase cu 428 de elevi).
Dar, pe lângă faptul că la sat sunt mai puţini elevi decât la oraş, şcolile rurale obţin mai puţine premii la olimpiade şi datorită faptului că mulţi elevi provin din medii sociale defavorizate, astfel încât interesul pentru învăţătură este redus atât pentru elevi, cât şi pentru părinţii acestora (care la rândul lor au un nivel de cultură redus, iar în plus, adeseori sunt plecaţi la muncă în străinătate, lăsând copii în grija… sorții).

Titi Dălălău

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.