Persoanele cu dizabilități, lăsate în off-side în Mureș

Persoanele cu dizabilități, lăsate în off-side în Mureș

cladire finante muresAți încercat vreodată să vă imaginați cum ar decurge o zi din viața dumneavoastră dacă ați fi imobilizat într-un scaun cu rotile din cauza unui handicap de natură fizică? Probabil că nu. Periodic, diferite ONG-uri fac rapoarte pe această temă, presa relatează despre situația acestei categorii sociale într-un colț de pagină, prin vreun reportaj sau la coada unui jurnal de știri, administrația publică simulează, mai mult sau mai puțin, că e interesată de problemă, timpul trece și mai nimic nu se rezolvă…

Săptămâna trecută, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a dat publicității un studiu mai amplu realizat la nivel național, care vine să reitereze problema, indicând niște date absolut descurajante. Mai exact, au fost luate în vizor 41 de primării ale municipiilor reşedință de județ, 6 primării de sector ale capitalei la care se adaugă Primăria Generală a Capitalei, 41 de direcții generale ale finanțelor publice din țară, 6 administrații ale finanțelor publice de sector din Bucureşti, 42 de tribunale, 10 universități din marile oraşe centre universitare ale țării, 42 de spitale municipale, 47 de direcții generale de asistență socială şi protecția copilului din țară şi din Bucureşti și 16 ministere ale actualului Guvern.

Primele concluzii…

…care reies din acest studiu cu siguranță v-ar înnegri și mai tare imaginea unei zile petrecute în pielea unei persoane cu dizabilități. De pildă, precizează comunicatul emis de IPP, „din totalul de 622.892 persoane cu dizabilităţi neinstituţionalizate care trăiesc în România, numai 4,6% au un loc de muncă, cu o medie de 1% persoane cu dizabilităţi angajate în cadrul instituţiilor publice”. Sumbra concluzie trasă din datele prelucrate la nivel național e încă și mai întunecată dacă s-ar personaliza doar la nivelul județului Mureș. Și spunem asta luând în calcul că instituțiile publice din județ au ieșit de regulă la coada sau cel mult pe la mijlocul clasamentelor făcute la nivel național pe diferiți indicatori. Dar…

…să luăm indicatorii pe rând.

Unul din acești indicatori este procentul de persoane cu dizabilități angajate raportat la numărul total al angajaților din primăriile municipiilor reşedință de județ. La Primăria Tîrgu-Mureș acest procent este de 0,32%, în timp ce în fruntea clasamentului, cu cel mai ridicat procent se află Primăria Focșani – 4,21%, iar la coada clasamentului se regăsesc primăriile Alexandria, Sfântu Gheorghe, Satu Mare, Piatra Neamț și Călărași unde nu există niciun angajat din rândul persoanelor cu dizabilități.
Te ia un râs amar și mai adânc dacă studiezi procentul persoanelor cu dizabilități angajate din total angajați la nivelul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului din țară. Aici, DGASPC Mureș ocupă un dezonorant penultim loc, cu un procent de 0,23%, după Mureș situându-se doar DGASPC Brăila, unde procentul este de 0%. Pe primul loc în acest top se află DGASPC Mehedinți cu 5,78%.
Altă statistică s-a făcut după numărarea rampelor de acces în clădirile direcțiilor generale de finanțe publice din țară. Aici Mureșul a ieșit și mai „șifonat”, clasându-se pe ultimul loc, alături de Suceava și Vaslui, pentru că nu are nici măcar o rampă de acces. Mai trebuie spus că majoritatea direcțiilor de finanțe din țară luate în studiu au cel puțin 1-2 rampe de acces, iar pe primul loc în acest top se află Finanțele din Constanța, unde clădirea are nu mai puțin de 11 rampe. Cam aceeași poveste se reia și la numărătoarea rampelor de acces în clădirile tribunalelor, Mureșul neavând niciuna, în timp ce majoritatea tribunalelor din țară au 1-2 rampe, iar pe primul loc sunt tribunalele din București, Buzău, Călărași și Constanța, cu câte 4 rampe de acces.
Ceva mai bine stăm la rampele de acces în clădirea Spitalului Clinic Județean Mureș, unde există 5 rampe de acces, ceea ce ne plasează undeva pe la mijlocul topului.

Există și câteva plusuri…

…cu care diferite instituții publice din județul Mureș mai reușesc să spele rușinea. De pildă, studiul făcut de IPP amintește de grupurile sanitare speciale destinate persoanelor cu handicap, care sunt instalate în clădirea Primăriei Tîrgu-Mureș, precum și angajarea unor persoane special pregătite pentru interacțiunea cu persoane cu dizabilități (interpreți).
În fine, am reușit să dăm și de o eroare în acest studiu. De pildă, s-a făcut o analiză asupra procentului de treceri de pietoni accesibilizate pentru persoanele cu dizabilități la nivelul municipiilor reședință de județ, iar Tîrgu-Mureș a fost trecut la coada clasamentului cu un procent de 0%, deși de mai mulți ani încoace la noi există mai multe treceri de pietoni în oraș unde trotuarul a fost adaptat pentru a putea fi accesat și cu scaune cu rotile, iar semnalele luminoase au fost însoțite la unele treceri de pietoni semaforizate și de semnale acustice. Toate acestea nu sunt amintite nicăieri în acest studiu, fie pentru că Primăria n-a trimis aceste informații, fie pentru că ele au fost dintr-un motiv sau altul omise din concluziile raportului.

Amenzi și nu prea

La finalul raportului apare și o situație a sancțiunilor aplicate de Agenția Națională de Plăți şi Inspecție Socială în perioada 2011 ‐ 2012, însă aici nu apare nicio referință la entități din județul Mureș. Totuși, vă putem spune că la nivel național s-au aplicat, în perioada 2011 – 2012, un număr de 167 de amenzi în valoare totală de aproximativ 240.000 de euro, atât instituțiilor publice cât şi entităților private care oferă servicii cu publicul (farmacii, bănci, hoteluri etc.) din cauza problemelor de accesibilitate constatate. Pe lângă amenzi, s-au mai dat și 515 avertismente.
Una peste alta, cifrele arată o situație tristă, în care persoanele cu dizabilități sunt defavorizate crunt, fiind condamnate ca, atunci când au o problemă de rezolvat la diferite instituții publice, să nu se poate descurca fără ajutor.

Cătălin Hegheș

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.