Plantări de fapte bune

„Plantăm Fapte Bune în România” este prima mișcare venită din societatea civilă, care abordează problema despăduririi la nivel național, într-un proiect de amploare și de durată. Coordonatoarea proiectului Liana Buzea spune că proiectul „a pornit încă din 2010, după ce s-a încheiat „Let’s do it, România!” prima ediție, când am vrut să așez pe o foaie idei cu ce aș mai putea face. Și eu și colegii mei. Printre ele era și ideea de a planta. Ca atare, am început să organizez pe hârtie o inițiativă. Întrucât echipa din Estonia nu a vrut ca ideea de „Let’s do it!” să fie asociată cu alt gen de inițiative, am pornit o acțiune de sine stătătoare. Ne ocupăm de plantări, iar ulterior întreținem zonele plantate până la reușita finală. Asta poate să însemne 5-7 ani, depinde de speciile plantate”. Așadar Liana a renunțat la proiectul „Let’s do it, România!” și s-a axat pe „Plantăm Fapte Bune în România”.

În județul Mureș…

…mișcarea a ajuns relativ repede, undeva în luna aprilie a anului trecut. Atunci a început cristalizarea primei echipe, care între timp a suferit și niște modificări, iar acum a ajuns la un număr de opt coordonatori și un inginer silvic retras la pensie. Coordonator județean este Bogdan Lăcan, iar echipa mai cuprinde: doi responsabili de foundraising – Daniel Baciu și Vlad Apofăian, trei coordonatori de voluntari– Raluca Nuțiu, Horea Grigoraș și Alexandra Șimon, Iulian Ban – responsabil tehnic, Ioan Micu – coordonator comunicare, ajutați de inginerul silvic Roman Puchianu.

Primul pas pe care l-a făcut echipa a fost să meargă la Consiliul Județean, unde a fost primită chiar de președintele CJ Lokodi Edita. Tinerii s-au bucurat de deschidere, așa că CJ a trimis o circulară tuturor primăriilor din județ prin care li se cerea să raporteze terenurile (aflate în proprietatea primăriilor) afectate de despăduriri, inundații sau alunecări de teren, adică zone care să se preteze la a fi împădurite. Au primit trei răspunsuri, de la Tăureni (12 hectare), Nadeș (două ha) și Sărmașu (67). La Nadeș, pe cele două hectare Direcția Silvică a început deja un proiect de împădurire, așa că echipa s-a hotărât să înceapă cu terenul de la Tăureni, urmând ca la finalizare să se ocupe și de cel de la Sărmașu.

Proiectul prevede…

…împădurirea, întreținerea puieților plantați și completarea lor pentru că e firesc ca o parte din plantație să nu se prindă de la prima încercare. Așadar, se prevede o perioadă de 5-7 ani până când plantația se poate declara ca fiind o reușită.

Deși tot proiectul se bazează exclusiv pe muncă de voluntariat, pentru împădurirea celor 12 hectare de teren de la Tăureni e totuși nevoie de aproximativ 5.000 de lei pentru achiziția puieților. Prima plantare a fost programată în toamna anului trecut. După ce a fost amânată de două ori din cauza secetei, la sugestia inginerului silvic, plantarea a fost reprogramată pentru primăvara acestui an. Așadar, la finalul acestei luni sau cel târziu la început de aprilie, echipa de la Mureș vrea să spargă gheața și să deruleze prima etapă din plantare, adică primele două hectare. Există și voluntari pe care se pot baza, au făcut rost și de unelte, însă firmele mureșene s-au dovedit mai atente ,,la pungă” când a venit vorba de donații pentru acest proiect. Așa se facă că echipa e destul de departe de primul obiectiv de strângere a celor 5.000 de lei care ar fi suficienți pentru plantarea celor 12 hectare. Totuși, există și o parte bună – au conlucrat bine cu autoritățile până acum. Consiliul Local Tăureni a aprobat prin hotărâre de CL plantarea, Jandarmeria s-a angajat să mobilizeze o parte din mâna de lucru necesară, iar Ocolul Silvic Luduș s-a angajat că asigură asistența tehnică, adică un minim instructaj care va trebui făcut voluntarilor la fața locului.

Pe termen lung…

…proiectul are și un alt obiectiv ambițios, respectiv realizarea unei hărți a tăierilor ilegale de păduri. „Harta tăierilor de păduri are o durată de realizare de 2-3 ani de zile. În momentul de față nu există nimic de genul acesta realizat de societatea civilă la nivel național. Toate tăierile de păduri noi le luăm ca atare. Ulterior trebuie verificată legalitatea lor cu ajutorul autorităților, iar efortul acesta este unul foarte mare. Pe de-o parte autoritățile nu au toate informațiile legate de tăierile de păduri din România, ele au doar informații despre tăierile publice, deci undeva sub jumătate, pe de altă parte sunt foarte multe informații care trebuie compatibilizate”, spune Liana Buzea, coordonator național al proiectului. Aplicația de raportare a zonelor cu tăieri de păduri va fi disponibilă on-line, ea fiind deocamdată în teste.

De ce?

Este una din întrebările la care coordonatorii proiectului răspund cel mai repede, fie că vorbim de coordonatorii naționali sau cei locali. Liana Buzea ne-a spus: „După părerea mea în România problema deșeurilor se bucură cât de cât de o implicare mai mare la nivel de societate civilă. Pădurile sunt un subiect puțin mai tehnic, mai greu de accesat. Însăși faptul că trebuie să faci un proiect tehnic înainte să faci o plantare și ulterior trebuie să revii mai mulți ani ca să te asiguri cu puieții respectivi sunt un succes e un angajament mai mare și puțin mai greu de abordat. Sunt puține inițiative care abordează subiectul pădurilor de la început până la finalizare. Consider că eu am capacitatea și dorința de a mă implica”.

Bogdan Lăcan, coordonatorul proiectului pe județul Mureș mărturisea: „Îmi place natura și vreau pur și simplu să ajut la împădurire. Încerc să-mi ocup cât mai mult din timp cu asta. Dacă termin cu bine dreptul voi deveni și un avocat al mediului. Pe de altă parte, în calitate de coordonator județean vreau și să încurajez voluntariatul”.
Dacă doriți să vă implicați în proiect prin muncă voluntară sau să susțineți financiar proiectul puteți să aflați mai multe detalii sau să donați sume de bani accesând site-ul http://plantamfaptebune.ro/.

Cătălin Hegheș

print
Share
0 comments on “Plantări de fapte bune

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.