Planul de mediu al județului Mureș, prăfuit și învechit

Planul de mediu al județului Mureș, prăfuit și învechit

Până de curând (2016), judeţul Mureş era considerat unul dintre cele mai poluate din ţară. E drept că în ultimele luni nivelul poluării a mai scăzut, dar, desigur este loc de mai bine…

Ne-am interesat care este planul de mediu pentru anii viitori, iar realitatea ne-a lăsat un gust amar.

Planul local de acţiune pentru mediu al judeţului Mureş este destul de stufos, având 117 pagini. Dar, doar o mică parte se referă, de fapt, la un plan de acţiune pentru viitor. În plus, majoritatea statisticilor din Plan sunt din anul 2013 sau mai vechi, deci adeseori irelevante pentru starea actuală a mediului şi mai ales pentru un plan pentru viitor. 

Cum să faci un plan pentru perioada 2016 – 2022 şi să foloseşti statistici din 2013? Mai ales că varianta finală a Planului Local de Acţiune pentru Mediu 2016-2022 a fost transmisă spre a fi supus dezbaterii în şedinţa Consiliului Judeţean Mureş, în data de 09 decembrie 2016. 

Planul nu aduce nimic nou, ci doar precizează că se vor aplica unele idei cunoscute deja şi impuse de legislaţia europeană sau naţională în vigoare cum ar fi managementul deşeurilor sau realizarea unor centuri ocolitoare care să reducă traficul în oraşe. 

Dar să le luăm pe rând. 

Până de curând, judeţul Mureş era considerat unul dintre cele mai poluate din ţară. Pe la începutul anului 2016, ecomagazin.ro, una dintre cele mai mari platforme de știri, reportaje, interviuri și investigații cu privire la mediul din România, relata că Mureşul era cel mai poluat judeţ, cu depăşiri constante la poluare cu dioxid de carbon şi cu benzen. Pe de altă parte, se pare că în ultimele luni nivelul poluării a mai scăzut, mai ales în jurul municipiului Tîrgu Mureş, poate şi odată cu modernizarea instalaţiilor de la Combinatul chimic.

Dar, desigur este loc de mai bine… De aceea, vă prezentăm în continuare câteva dintre cele mai importante idei din Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Mureş, care poate fi găsit pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, plan elaborat prin contribuţia tuturor factorilor implicaţi în protecţia mediului, dar publicităţii de curând.

Din păcate, ni se pare că Planul nu aduce nimic nou, ci doar precizează că se vor aplica unele idei cunoscute deja şi impuse de legislaţia europeană sau naţională în vigoare cum ar fi managementul deşeurilor sau realizarea unor centuri ocolitoare care să reducă traficul în oraşe.

Totuşi, într-adevăr dacă planul se va realiza 100%, vor putea fi observate îmbunătăţiri în privinţa calităţii mediului. Dar, după cum au evoluat lucrurile în ultimii ani, de exemplu în legătură cu gropile de gunoi conforme, în legătură cu construirea unor piste de biciclete sau nivelul de colectare selectivă a deşeurilor, ne permitem să fim pesimişti în legătură cu schimbări pozitive importante în privinţa mediului în următorii 5 ani.

Un plan cam… prăfuit

Planul local de acţiune pentru mediu al judeţului Mureş este destul de stufos, având 117 pagini. Dar, doar o mică parte se referă, de fapt, la un plan de acţiune pentru viitor. Mai exact, ultimele 32 de pagini. Restul sunt informaţii referitoare la profilul teritorial al judeţului Mureş (informaţii despre climă, relief, floră, faună etc.) şi informaţii despre starea mediului în judeţ.

Planul pe 2016-2022, se bazează pe statistici din 2013

În plus, majoritatea statisticilor din Plan sunt din anul 2013 sau mai vechi, deci adeseori irelevante pentru starea actuală a mediului şi mai ales pentru un plan pentru viitor. Cum să faci un plan pentru perioada 2016 – 2022 şi să foloseşti statistici din 2013? Mai ales că varianta finală a Planului Local de Acţiune pentru Mediu 2016-2022 a fost transmisă spre a fi supus dezbaterii în şedinţa Consiliului Judeţean Mureş, în data de 09.12.2016.

La elaborarea acestui plan au contribuit toate componentele comunităţii judeţului Mureş: administraţie locală, agenţi economici, unităţile deconcentrate ale guvernului, organizaţii neguvernamentale, experţi.

Calitatea aerului

Referitor la calitatea aerului, Planul arată că aceasta se menţine într-o tendinţă uşoară de îmbunătăţire. De ce? Pentru că s-au închis fabricile din judeţ: „începând cu anul 2006 s-au redus substanţial emisiile provenite din procesele industriale iar numărul de incidente de poluare este în scădere”. Cu toate acestea, traficul rutier în creştere cauzează încă probleme locale de calitate a aerului.

„În judeţul Mureş calitatea aerului înconjurător este influenţată într-o măsură moderată de emisiile din activităţile economico-sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă cu potenţial semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş, Iernut, Luduş şi Târnăveni, Reghin în timp ce în zone, precum Sighişoara şi Sovata sursele de emisie antropice nu produc poluare semnificativă”, arată Planul.

Calitatea apelor

Potrivit reglementărilor se disting 5 clase de calitate a apelor: I, II, III, IV şi V:  clasa de calitate I – stare foarte bună – nu există alterări (sau sunt foarte mici); clasa de calitate II – stare bună – valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață prezintă nivele scăzute de schimbare datorită activităților umane, dar deviază ușor față de acele valori normale asociate cu tipul de corpuri de apă de suprafață în condiții nemodificate; clasa de calitate III – stare moderată; clasa de calitate IV – slabă – prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corpuri de ape de suprafață și în care comunitățile biologice importante deviază semnificativ de la valorile normale asociate cu tipul de corpuri de apă de suprafață în condiții nemodificate; clasa de calitate V – proastă – prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor.

Râul Mureș cel mai curat, Pârâul Lechinţa cel mai poluat

Conform raportului, râul Mureş are o apă destul curată, care se încadrează în clasele de calitate I şi II (în funcţie de zona în care s-a făcut evaluarea). Târnava Mică ceva mai poluată – clasa III de calitate. Râurile Gurghiu şi Niraj se încadrează în clasa de calitate II.

Numeroasele pâraie din judeţ se încadrează în general în clasele de calitate I, II şi III, dar există şi cazuri de poluare accentuată – clasa V de calitate: Pârâul Lechinţa, Pârâul de Câmpie.

Solul: județul Mureș – poluat mediu

În România există 210 situri contaminate, în care poluarea este dovedită cu ample analize de mediu. Alte 1.183 sunt potenţial contaminate, adică există informaţii privind poluarea, însă fără analizele omologate.

Judeţul Mureş nu stă foarte prost, dar nici foarte bine. În România există 12 judeţe care au doar situri potenţial contaminate. Dar există şi judeţe cu zeci de zone contaminate sau potenţial contaminate de poluare excesivă. În Mureş, conform Strategiei Naţionale privind Siturile Contaminate şi Potenţial Contaminate, există situri contaminate şi 5 din categoria celor potenţial contaminate.

Planul Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Mureş propune mai multe acţiuni pentru soluţionarea problemelor de mediu importante. Vă prezentăm, spre exemplificare, doar câteva…

2022 anul de grație al deșeurilor mureșene

Astfel, se doreşte îmbunătăţirea modului de gestionare a deşeurilor până în 2022. Un obiectiv important este creşterea coeficientului de colectare selectivă a deşeurilor – 60% în 2020 prin extinderea punctelor de colectare selectivă în oraşele mureşene, dar şi în comune, de către consiliile locale şi operatorii de salubritate. De asemenea, se doreşte valorificarea deşeurilor şi organizarea până în 2020 a unui sistem coerent de colectare, transport, liminare a deşeurilor periculoase de la populaţia judeţului Mureş.

Până 2020 reabilitarea site-urilor poluate

Tot până în 2020 se prevede reabilitarea site-urilor poluate istoric ca urmare a depozitării deşeurilor menajere.

Referitor la calitatea aerului se doreşte reducerea poluării în Tîrgu Mureş prin construirea centurilor ocolitoare, precum şi prin promovarea ciclismului şi a sistemului de transport în comun, desigur, acţiuni coordonate de Municipiul Tîrgu Mureş.

Referitor la îmbunătăţirea calităţii apei se precizează: „extinderea sistemelor de colectare a apelor uzate şi tratarea lor corespunzătoare, astfel încât să se asigure încadrarea calităţii apelor uzate menajere evacuate, în limitele admise de legislaţia specifică, până în 2018”. De asemenea, se prevede ca toți mureşenii să aibă acces la utilităţile publice.

Reducerea poluării solului şi apelor cu nitraţi: „Construcţia platformelor şi bazinelor de depozitare a gunoiului de grajd şi a dejecţiilor lichide în localităţile vulnerabile la poluarea cu nitraţi”.

O altă acţiune se referă la inițierea și derularea de proiecte de conștientizare a publicului privind protecția mediului.

Acţiuni pentru protecția mediului

În continuare, vă prezentăm câteva dintre acţiunile realizare de APM Mureş în domeniul protecţiei mediului, conform Raportului de activitate 2016.

Anul trecut, APM Mureş a luat măsuri pentru implementarea proiectului LIFE08 NAT/RO/000502 – Asigurarea unei stări favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din SCI Călimani-Gurghiu. Pentru aceasta, s-a eliminat manual specia Veratrum album (stirigoaie), pe o suprafaţă de 130,03 ha, în păşunile Aluniş şi Stânceni din Munţii Călimani; s-au efectuat lucrările de plantare a 12.000 de puieți de Pinus mugo, în cadrul perimetrului habitatului 4070 – Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş a considerat oportună, de-a lungul anului 2016, la nivel de judeţ, colaborarea cu instituţii de învăţământ, precum şi cu reprezentanţi ai comunităţilor locale. Aceste manifestări s-au dorit a fi sprijin în menţinerea interesului viu faţă de natură şi protejarea ei, pe termen lung.

Concret 

Dintre acţiunile derulate în acest context în decursul anului 2016, menţionăm:

Luna Pădurii – 2016 – Cu ocazia Lunii Pădurii, în anul 2016, A.P.M. Mureş s-a implicat în acţiunea „Plantăm pentru viitor”. Acţiunea a avut loc în data 31 martie 2016, în Localitatea Remetea, responsabilă fiind Instituţia Prefectului Judeţul Mureş. Instituţii implicate în acţiunea de plantare au fost: Inspectoratul de Jandarmi judeţean Mureş, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mureş, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” al Judeţului Mureş, Direcţia Silvică Mureş, Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş. La eveniment au participat reprezentanţi ai mass-media locale.

Pe data de 3 iunie 2016, A.P.M. Mureş în colaborare cu Grădiniţa cu Program Prelungit „Rândunica” Tîrgu Mureş şi Grădina Zoologică Tîrgu Mureş, au organizat vizita copiilor de la această grădiniţă, la Grădina Zoologică din Tîrgu Mureş, în scopul celebrării Zilei Mondiale a Mediului. La acest eveniment, un reprezentant al Grădinii Zoologice le-a vorbit copiilor despre speciile de animale prezente la grădina zoologică.

Programul „CASA VERDE- CLASIC” beneficiari persoane fizice a fost reluat în perioada 10-24 octombrie 2016. Fondurile alocate judeţului Mureş au fost în valoare de 1.642.548 RON şi au fost epuizate în data de 11.10.2016.

În data de 12.10.2016 au fost suplimentate fondurile cu 25% şi acestea epuizându-se la sfârşitul zilei. În total în cele 3 zile de preluare dosare au fost depuse la APM Mureş un nr. de 364 de dosare cu cereri de finanţare. Proiectele pentru care au optat mureşenii au fost: panouri solare presurizate (362 cereri) şi pompe de căldură (2 cereri).

„Let’s Do It, Romania!”

„Ziua de Curățenie Națională” sub egida „Let’s Do It, Romania!” a avut loc în data de 24 septembrie 2016. „Agenția pentru Protecția Mediului Mureș a participat la această campanie în calitate de coordonator judeţean. APM Mureș a susţinut desfășurarea evenimentului prin punerea la dispoziția organizatorilor a logisticii necesare distribuirii materialelor . Astfel, cei care au fost interesați să participe la acest eveniment au fost așteptați să ridice materialele (mănuși și saci menajeri) la sediul APM Mureș. Instituţia a participat la eveniment cu un număr de 25 de salariaţi colectând aproximativ 750 de kg de deşeuri. La nivelul judeţului Mureş au participat un număr de circa 1650 de voluntari, colectându-se aproximativ 19.500 kg deşeuri”, au precizat cei de la APM Mureş.

Desigur, pe parcursul fiecărui an, APM actualizează bazele de date în domeniul deşeuri, chimicale, sol şi subsol: operatori care se ocupă cu vehicule scoase din uz, cu gestionarea uleiurilor uzate, transportul deşeurilor periculoase etc.

S-au adus contribuții la elaborarea condițiilor de biodiversitate privind reglementarea a 41 de planuri, proiecte, activităţi de pe teritoriul siturilor Natura 2000.

Proiectul POCA

O realizare însemnată a fost participarea voluntară în cadrul proiectului POCA, la evaluarea și propunere de revizuire la 3 mari planuri de management arii natural protejate, depășind suprafața de 250 000 ha, peste 96 % din totalul ariilor protejate din județul Mureș.

Activitățile de monitorizare s-au finalizat cu numeroase sesizări, în special către Garda de Mediu. Compartimentul biodiversitate a reușit temporar supravegherea siturilor Natura 2000, 42% din suprafața județului folosind reţeaua de informare realizată anii trecuți, constituită din voluntari de la ONG de mediu locale, ONG de turism, vânători, pescari etc.

Vasile DANCEA

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.