Pleacă elitele!

În 2002, Tîrgu-Mureșul avea o populație de 150.041 de persoane. Potrivit datelor parțiale de la ultimul recensământ, numărul populației a scăzut cu 14,79%, ajungând la 127.849 de locuitori. Scăderea nu este o surpriză, urmând de fapt tendința începută imediat după 1989. Directorul Direcției Județene de Statistică Mureș Ioan Matei explică: „În Tîrgu-Mureș noi am avut o populație care era odată la 170.000 de locuitori, iar acum am ajuns 127.000. Scăderea între 2002 și 2012 a fost un pic mai mare decât în perioadele anterioare. E și de înțeles, mai ales după intrarea în Uniunea Europeană. În contextul acestei mișcări libere a populației în interiorul Uniunii Europene, e și normală această scădere”.

Cauzele sunt multe

Pe de-o parte, ar fi sporul natural negativ la nivelul Tîrgu-Mureșului, dar care n-a fost atât de pregnant, ci a micșorat numărul populației cu doar 1.500-2.000 de persoane. O altă cauză sunt migrațiile: atât cele legale, cât și cele ilegale. Cele legale sunt înregistrate: persoanele în cauză și-au mutat reședința sau chiar domiciliul, făcându-și aceste modificări în actele de stare civilă, fie că vorbim de plecări în țară, fie în străinătate. Dar chiar și acest fenomen este destul de mic. Motivul principal, spune Ioan Matei, „este legat de plecările migratorii care nu sunt înregistrate. O parte însemnată din populația din Tîrgu-Mureș s-a mutat în comunele din jurul Tîrgu-Mureșului (Sîncrai, Sângeorgiu, Ceauașu etc.), toate mărindu-și numărul populației la recensământul din 2012. Mulți din aceștia nu și-au schimbat buletinele. Pe de altă parte, sunt plecări mari în străinătate, pentru că acum se poate pleca doar cu buletinul. Au plecat și mulți nu s-au mai întors nici după acele șase luni legale”.

Problema e că nu se poate face o evidență a lor, câtă vreme poți trece granița doar cu buletinul. După prelucrarea datelor de la recensământ vom avea o imagine parțială, dar numai de la cei de la care s-a putut obține date, pentru că sunt și cazuri în care toată familia este plecată în străinătate – așadar nu s-au putut obține informații despre ei.

Cine pleacă?

E întrebarea firească pe care ne-o punem. Dacă nu avem o evidență clară nici măcar a numărului celor plecați, cu atât mai greu e să stabilim exact un eventual portret robot al târgumureșeanului care ,,s-a săturat” de Tîrgu-Mureș. Totuși, putem observa tendințe. Anual, două din cele mai importante colegii din oraș (Colegiul Național Unirea și Colegiul Național Alexandru Papiu Ilarian), trimit „la export” între 5 și 20% din absolvenți. Cristina Branea, directoarea Colegiului Unirea ne-a descris situația de acolo: „Anul acesta pleacă între 15 și 25 de elevi dintr-un total de 150 de absolvenți, dar am avut și ani cu 31 de absolvenți plecați. Vă spun între 15 și 25 pentru că la unii este gata procesul de aplicare și știu exact care sunt universitățile care deja i-au acceptat, pentru alții se dau răspunsurile în funcție de nota pe care o vor obține la examenul de Bacalaureat”. La Colegiul Papiu situația este aproape similară: „Spre exemplu anul acesta termină clasa a doisprezecea 216 elevi și aproximativ 10 vor pleca. Cam 5-6% pe an, cam așa pleacă”, spune Simion Bui directorul colegiului.

Pleacă de regulă elitele…

…și tot o regulă e că nu se mai întorc, excepțiile fiind destul de rare. Simion Bui ține o evidență a acestor absolvenți și, de regulă, știe care pe unde a ajuns: „Sunt și câțiva care nu excelează, însă familiile lor le pot susține costurile educației în străinătate, dar în general majoritatea celor care pleacă au fost cei mai buni în generația lor. Mulți pleacă de la secția germană și atunci pleacă de regulă în spațiul german, fie la Viena, fie la universități din Germania. O altă parte însemnată din cei care pleacă se duc la Londra sau tot în Marea Britanie la Edinburgh. Mai sunt și care pleacă în spațiul francez”. Tot prof. Simion Bui spune că majoritatea acestora, la absolvirea facultății se stabilesc în străinătate, foarte puțini fiind cei care se întorc.

Evident, aceeași situație se repetă și la Colegiul Unirea. „Dintre cei care au plecat de la noi eu știu că doar trei care s-au întors. În rest, de regulă, își continuă cariera acolo. Mulți dintre ei nu și-au terminat încă studiile, pentru că această modă n-a început de zeci de ani, ci de 6-8 ani. Pe de altă parte, avem absolvenți de Oxford care au rămas acolo sau lucrează în S.U.A. Exemple sunt și de la alte facultăți, unde absolvenții, fie au rămas în cadrul facultăților, fie s-au angajat. Puțini dintre ei se întorc, acesta este adevărul și într-adevăr cei care pleacă sunt de regulă elite”, explică directoarea Branea. Dar dacă vorbim de migrație, vorbim și de…

… Mobilitatea forței de muncă

După 1 ianuarie 2007, cel puțin teoretic, Uniunea Europeană garantează românilor libera circulație a forței de muncă. Așadar, românii pot lucra în Estonia, Finlanda, Polonia, Slovacia, Cehia, Cipru, Suedia, Slovenia, Letonia, Lituania, Bulgaria, Spania, Danemarca, Grecia, Ungaria şi Portugalia fără permis de muncă. La fel de adevărat este că Germania, Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Austria, Belgia, Italia, Luxemburg, Olanda şi Malta mențin în legislațiile naționale restricții pentru românii care doresc să lucreze acolo. Dar, după cum spunea și Ioan Matei, directorul Direcției Județene de Statistică, o parte însemnată din cei care pleacă, nu pleacă legal.

Totuși, putem obține o imagine a tendințelor, din cifrele celor care pleacă legal. Potrivit celor de la portalul Tjobs.ro, specializat pe recrutare de forță de muncă pentru străinătate, cei mai mulți mureșeni care pleacă la muncă în afara țării lucrează în domeniile: Hoteluri-Turism, Agricultură-Silvicultură-Zootehnie, Construcții-Amenajări, Îngrijire Bătrâni-Asistență Socială și Restaurant-Catering. În niciunul din aceste domenii, de regulă nu se cer studii superioare sau cine știe ce înalte calificări. Pe de altă parte, o parte din aplicanți poate acceptă locuri de muncă sub nivelul lor de calificare, motivați de salariile mult mai mari decât în România.

Cert este că ne-au plecat cel puțin o parte din locuitorii cu nivel mai scăzut de calificare, însă concluzia cea mai tristă este că între acei aproape 15% din târgumureșenii care au dus la scăderea numărului populației se află și bună parte din elite.

Cătălin Hegheș

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.