Poluatorii la care nu suntem atenți

Poluatorii la care nu suntem atenți

Directiva cadru privind calitatea aerului descrie principiile de bază privind evaluarea şi gestionarea calităţii aerului în statele membre Uniunii Europene. O directivă ce a intrat în vigoare în septembrie 2015 se referă la cel mai nociv poluator, la centralele termice de apartament şi permite vânzarea doar a centralelor termice cu condensare. Asta pentru că microcentralele de apartament afectează sănătatea oamenilor. La această concluzie a ajuns un grup de cercetători sub conducerea prof. dr. Benga, şeful Catedrei de Biologie Celulară şi Moleculară a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca. Studiul intitulat „Efectele negative multiple ale microcentralelor de apartament” demonstrează că în gazele arse se găsesc hidrocarburi şi substanţe cancerigene. „Oxizii de azot produşi prin arderea gazului natural în aer şi compuşii formaţi ulterior se dizolvă în apa rezultată din arderi, formându-se astfel aerosoli ce sunt purtaţi pe distanţe mari. Aceştia pot intra în tractul respirator al oamenilor din clădire, producând iritaţie şi inflamaţie, scăzând rezistenţa împotriva infecţiilor şi producând exacerbarea astmului şi a altor boli pulmonare. Alţi compuşi din gazele arse, cum sunt formaldehida, funinginea, precum şi radonul, sunt cancerigeni, provocând în special cancer pulmonar şi mutageni, care au, de asemenea, efecte genotoxice” potrivit cercetătorilor români.

 

Ionii și microcentralele

 

Începând din 2010, când rând pe rând s-au închis centralele termice de cartier, blocurile din Tîrgu Mureş au fost împânzite de hornurile microcentralelor ce ies din peretele bucătăriilor ca nişte ţevi de tun. Iarna, când temperaturile scad sub 0 grade, aburii acoperă geamurile vecinilor, în funcţie de direcţia vântului. De aerisire nici nu poate fi vorba! În imediata zonă a blocurilor în care există un număr mai mare de microcentrale s-a evidenţiat scăderea concentraţiei ionilor negativi la valori care, raportate la caracteristicile zonei noastre geografice, confirmă o compromitere gravă a microclimatului ionic. Ultimele cercetări au demonstrat rolul important al ionilor negativi în menţinerea echilibrului ecologic natural şi efectele multiple asupra corpului uman pe care îl are scăderea acestor ioni negativi. „Foarte mulţi oameni aflaţi în vecinătatea microcentralelor s-au plâns de migrene şi de iritaţii produse de oxizii de azot. Totodată, în cartierul meu, s-au produs foarte multe decese din cauza cancerelor pe scările unde sub ei erau centrale termice şi chiar şi la ei în apartamente”, a explicat prof. dr. Gheorghe Benga.

„În cazul unui vânt puternic pe direcţie orizontală, ventilatorul centralei este dat peste cap şi nu mai poate evacua, şi atunci gazele intră în locuinţă. Sunt familii întregi care au murit din acest motiv”, a continuat prof. dr. Gheorghe Benga, citat de ring.ro.

 

Schimb de noxe între vecini

 

Centrala termică prin arderea gazului produce noxe. Norul ce acoperă geamul venind de la centrala vecinului de jos şi se-ndreaptă spre dormitorul de la scara vecină, provine de la o centrală clasică. „Centrala în condensaţie nu scoate abur”, afirmă specialiştii. Deci ar putea fi mai puţin nocivă. Blocurile vechi, construite însă cu geamurile de bucătărie în unghi de 90 de grade, nefiind proiectate pentru pădurea de hornuri, fac schimb de noxe, suflând unul altuia gazele arse.

 

Un alt poluator: deșeurile periculoase

 

Conform datelor publicate în 2009 de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în jur de două milioane de oameni mor anual din cauza poluării aerului. Nu-i de mirare că în Statele Unite ale Americii a fost adoptată, în 1970, „Legea pentru Aer Curat” (Clean Air Act). Un rol important în reducerea poluării globale l-au jucat înţelegerile internaţionale. Astfel, „Protocolul de la Montreal cu privire la Substanţele care Distrug Stratul de Ozon” din anul 1987 a fixat termene până la care să fie reduse emisiile de substanţe chimice care distrug stratul de ozon. În 1989 a fost semnată Convenţia Basel pentru Controlul Transporturilor Internaţionale ale Deşeurilor Periculoase şi Depozitarea lor. La începutul anului 2017, în Tîrgu Mureş, încă se caută soluţii. Comisarul şef al Gărzii de Mediu, Máté János, a explicat, într-o emisiune radiofonică, cum stă treaba cu transportul deşeurilor periculoase în judeţul Mureş.

„Astfel de deşeuri nu ar trebui să ajungă la groapa de gunoi. Ce e peste o tonă de deşeu periculos, transportul acestuia se face cu aprobarea Agenţiei de Protecţie a Mediului şi a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţe Mureş. Se stabileşte traseul…”. La întrebarea moderatoarei ce se întâmplă cu astfel de deşeuri în cazul persoanelor fizice, comisarul șef a răspuns: „Nu ar trebui să ajungă nici la rampa de gunoi, nici pe altă parte”, transportul se plăteşte, doar că deocamdată nu s-a găsit o soluţie. O propunere ar fi ca medicamentele expirate, nefolosite, să fie preluate de producător. „O să discutăm cu Direcţia de Sănătate Publică sau cu Direcţia Sanitar Veterinară”, a promis comisarul-şef.

 

Doar cu vinietă prin centru

 

Comisia Europeană a adoptat Pachetul pentru calitatea aerului la sfârşitul anului 2013. Acest pachet cuprinde noi măsuri pentru reducerea poluării aerului.

Un grup de lucru al Ministerului Mediului pregăteşte o taxă specială în locul timbrului de mediu eliminat de Guvernul Grindeanu. Ar fi vorba de o vinietă, de folosit în marile oraşe ale ţării, care va costa cu atât mai mult cu cât e mai poluantă maşina ce va traversa centrul urbei. Mii de români au cumpărat maşini vechi din Uniunea Europeană, astfel că problema noxelor nu va fi rezolvată cu vinieta şi nici parcul auto nu va fi întinerit! Taxa ar putea fi plătită  on-line sau pe sms, iar poliţiştii i-ar amenda pe cei care nu au achitat taxa. Vinieta nu va fi aplicată în oraşele mici, în zonele mai puţin aglomerate din marile oraşe, pe drumurile naţionale sau pe autostrăzi. Nu s-a stabilit încă dacă rezidenţii din zonele centrale vor trebui să plătească vinieta sau nu.

 

Particule ce se văd doar la microscop electronic

 

„Cercetările noastre au demonstrat prezenţa particulelor ultrafine, pe care le-am descoperit în gazele de ardere colectate de la microcentralele de apartament. Acestea sunt particule de carbon încărcate cu hidrocarburi cancerigene pe suprafaţa lor. Sunt atât de fine încât se văd numai la microscopul electronic şi au agenţi cancerigeni. Aceste particule intră în organism pe diverse căi, începând cu pielea, cu mucoasa oculară, dar mai ales pe cale respiratorie, ajungând în acest mod până în profunzimea plămânilor şi acolo trec prin membranele celulare. Fiind aşa de fine, ajung direct în circulaţia sangvină, de unde se împrăştie în tot organismul. Cercetări multicentrice făcute de universităţi de sănătate publică din SUA şi din Europa au corelat mortalitatea generală cu cantitatea de particule ultrafine”, a declarat prof. dr. Gheorghe Benga, în cadrul unui simpozion.

 

Legea pentru aer curat

 

Ţările în curs dezvoltare atrag investitorii prin forţa de muncă ieftină, materia primă mai ieftină şi restricţii pentru substanţe poluante mai puţine. Astfel, ele sunt zonele cele mai poluante de pe glob. Începând din anii 1990 vehiculele emit mai puţini oxizi de azot, centralele electrice ard mai puţini combustibili pe bază de sulf, furnalele industriale au filtre care reduc emisiile… şi totuşi!

Potrivit unor date în anul 2012, din cauza poluării, în România s-au înregistrat 73 de decese la 100.000 de locuitori. Unii specialiști consideră că 14.497 de decese au fost cauzate de poluarea aerului cu particule fine.

 

Zi de celebrare

 

Începând din 1998, pe 5 martie este celebrată Ziua Mondială a Eficienţei Energetice, pentru a contribui la conştientizarea necesităţii de a atenua schimbările climaterice şi  de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. În curând se va împlini anul de la intrarea în vigoare a Legii nr. 15/2016 ce a modificat şi  completat Legea nr. 349/2002 privind prevenirea şi combaterea efectelor consumului de produse din tutun. De aproape de un an de zile nu se mai fumează în spaţiile închise, în spaţiile închise de la locurile de muncă, dar nici pe locurile de joacă pentru copii, chiar dacă sunt în aer liber. Din 17 martie anul trecut nu mai surprinde pe nimeni să vadă câte un solitar sau chiar grupuri de tineri inhalând cu nesaţ fumul lângă câte un bar sau la intrarea în club.

Erika MĂRGINEAN

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.