Poșta Mureș. Restructurare. Privatizare. Echilibrare

posta_2Poșta Mureș a intrat în restructurare, știm asta și din mass-media locală și națională, dar și din discuțiile pe care le-am auzit în mijloacele de transport în comun din Tîrgu-Mureș … de vreo 2-3 săptămâni, dimineața, poștașii mureșeni pornesc de la Poșta Mare din 7 Noiembrie să distribuie plicurile (asta după ce până acum poștașii porneau de la sediile din cartiere)…așa că ne-am întrebat…

Ce-i cu Poșta Mureș

Anul 2013 a adus unele modificări la nivelul Poştei Mureş. Care au fost acestea, am încercat să aflăm de la Biroul Comunicare şi Relaţii Publice al Poştei Române…
Răspunsul l-am primit prin intermediul domnului Dan Dumitrescu, purtătorul de cuvânt la Poştei Române: ,,Începând cu întâi octombrie 2013, la nivelul municipiului Tîrgu-Mureş s-au desfiinţat două Oficii poştale şi un Ghişeu Exterior Urban, iar trei Oficii poştale s-au transformat în Ghişee Urbane. Astfel, în acest moment, reţeaua de subunităţi poştale din municipiul Tîrgu-Mureş se compune din trei Oficii poştale şi trei Ghişee Urbane. De menţionat că, un Ghişeu Exterior Urban prestează aceeaşi gamă de operaţiuni ca şi un oficiu poştal, beneficiarii neavând de suferit, în acest sens. În mediul rural, modificările sunt de natura transformării Ghişeelor Exterioare Rurale în agenţii şi a agenţiilor în distanţe locale. Şi în acest caz, serviciul poştal este asigurat, atât în ceea ce priveşte distribuirea şi plata drepturilor sociale, cât şi prezentarea şi plata facturilor”.

Cauza modificărilor: echilibrul bănesc

Modificările operate în reţeaua de subunităţi operative de la nivelul judeţului se încadrează în Strategia de restructurare a C.N. Poşta Română SA, care vizează punerea de acord a veniturilor şi prestaţiilor realizate, cu numărul de salariaţi şi/sau subunităţi, a precizat Dan Dumitrescu: ,,În acest context, transformările/desfiinţările de subunităţi (de exemplu transformarea oficiului poştal în ghişeu sau a ghişeului în agenţie poştală) au ca scop atât rentabilizarea activităţii, cât şi crearea unei reţele flexibile, fără ca acest fapt să impieteze asupra caracterului de furnizor de serviciu universal al CNPR, calitate care garantează accesul pe întreg teritoriul ţării, la serviciile poştale de bază”.

Poșta noastră cea … supradimensionată și păguboasă

Conform informaţiilor primite de la Biroul Comunicare şi Relaţii Publice al Poştei Române, măsura de restructurare a reţelei poştale mureşene este să ajusteze o reţea de subunităţi poştale supradimensionată, cu pierderi financiare: ,,Această reţea a devenit greu operabilă şi, mai ales, costisitoare, având în vedere că, pentru unele sedii, se plăteau chirii semnificative. La acestea se adaugă pierderea semnificativă a volumelor de trafic survenită pe fondul crizei din anii 2010 – 2013”.

Consecinţe asupra poștașilor

Care sunt consecințele modificărilor asupra activității poștașilor? Dar asupra cetățenilor? ,,Modificările de structură a reţelei nu au produs efecte asupra activităţii factorilor poştali de la nivelul municipiului Tîrgu-Mureş, în sensul că ei nu transportă în cursa de distribuire pachete, cu excepţia trimiterilor de corespondenţă a căror greutate maximă poate fi de până la două kilograme. Oricum, trimiterile cu această greutate înregistrează o frecvenţă extrem de redusă. În privinţa obiectelor de mesagerie sosite, acestea se avizează la domiciliu şi se distribuie prin intermediul ghişeului sau oficiului poştal la care destinatarul este arondat”, a declarat Dan Dumitrescu, argumentând astfel că munca poştaşilor nu a fost îngreunată prin desfiinţarea unor oficii poştale.

Restructurare și în 2014

,,Procesul de restructurare a reţelei poştale este continuu şi, uneori, reversibil, în sensul că, dacă activitatea o impune, şi ghişeele se pot transforma în agenţii, ca şi agenţiile în ghişee. De asemenea, acolo unde se impune ajustarea reţelei, în vederea rentabilizării şi fluidizării circulaţiei trimiterilor poştale, procesul poate continua şi în anul 2014”, ne-a informat purtătorul de cuvânt al Poştei Române. Totuşi, acesta a evitat să precizeze cu exactitate dacă în anul 2014 vor fi disponibilizări sau noi modificări în organizarea Poștei Mureș.

3.000 de angajaţi – aut

Procesul de restructurare a Poştei Române are ca obiectiv pe termen scurt restabilirea echilibrului între volumul de prestaţii poştale şi numărul de angajaţi ai companiei, asigurând astfel premisele creşterii competitivităţii Poştei Române pe piaţa serviciilor poştale, piaţă liberalizată începând cu luna ianuarie 2013. Concret, este vorba despre creşterea veniturilor, reducerea cheltuielilor şi consolidarea poziţiei de lider pe piaţă a companiei. În cadrul procesului de restructurare a companiei s-a vorbit despre disponibilizarea a peste 3.000 de angajaţi.

Privatizarea – 30 iunie 2014

Guvernul a convenit cu Fondul Monetar Internaţional să privatizeze, până la sfârşitul anului 2012, Compania Naţională Poşta Română (CNPR), care a cumulat o pierdere totală de 485 de milioane de lei în intervalul 2009 – 2011, potrivit Corpului de Control al primului ministru.
Dar, privatizarea nu a avut loc încă. Astfel, conform unui anunţ emis de Ministerul pentru Societatea Informaţională (MSI), data limită de depunere a documentelor de participare şi a ofertelor preliminare şi neangajate pentru procesul de privatizare a Companiei Naţionale „Poşta Română” S.A. s-a prelungit până la data de 30 iunie 2014.
MSI intenţionează să selecteze un investitor care va prelua 51% din Companie prin majorare de capital social.
Structura actuală a acţionariatului Companiei este următoarea: Statul Român, prin MSI, deţine 44.615.840 de acţiuni, reprezentând 75% din capitalul social; S.C. Fondul Proprietatea S.A. deţine 14.871.947 de acţiuni, reprezentând 25% din capitalul social.

Contracte păguboase – clientela politică

Ministrul Comunicaţiilor, Dan Nica, declara anul trecut că Poşta Română a încheiat o serie de contracte păguboase, de exemplu a cheltuit şase milioane de euro pe aplicaţia software Meter-Net şi pe echipamente de francat, achiziţionate în 2011 de la Promotional Interservice, în condiţiile în care un serviciu similar era deja dezvoltat prin forţe proprii de Poşta Română, la costuri mult mai mici. Deci, cauza principală a neperformanţei Poştei Române este clientela politică. Ionel Blănculescu, secretarul executiv al Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri, declara în trecut: ,,Sunt două companii în România care, aparent, sunt perdante, neperformante, dar ele, de fapt, au un potenţial de profitabilitate foarte mare. Este vorba de CFR Marfă şi Poşta Română, care vor deveni peste noapte profitabile, dacă sunt privatizate. Cauza principală a neperformanţei lor este dată de influenţa politicului asupra lor. Tot ceea ce au generat aceste două companii ca pierderi, ca datorie, este o consecinţă a managementului clientelar”.

Informatizare, modernizare

Poșta Română încearcă să ţină pasul cu tehnologia: va aloca aproximativ 17,8 milioane de euro pentru informatizarea a 1.200 de oficii poștale și va introduce serviciul de încasări online la ușa clientului.
Poșta Română vrea să-și dubleze numărul de oficii poștale informatizate de la 1.200 unități la 2400 de unități în decurs de un an, proiect în valoare de aproximativ 17,8 milioane de euro aprobat de Consiliul de Administrație al companiei.
Un alt proiect aprobat este ,,Oficiul poștal la tine acasă” prin care se vor face încasări online la ușa clientului: ,,Poștașul va avea asupra lui un POS sau o tabletă cu o mini-imprimantă și va face încasarea pentru facturile la utilități. Acolo unde există posibilitatea să ne conectam wireless, încasarea se face și intră în sistem instantaneu. Acolo unde nu există posibilitatea de conexiune wireless, la sfârșitul zilei de muncă, poștașul va descărca datele din POS în sistemul informatic centralizat al companiei”, a declarat Ion Smeeianu, directorul general al Poștei Române.

Poşta Română este operatorul poştal naţional şi coordonează cea mai mare reţea naţională de distribuţie, deservind mai mult de 7,5 milioane de adrese de corespondenţă. Reţeaua de distribuţie include, la nivel naţional, opt centre de sortare, peste 5.500 de unităţi poştale şi un număr de 800 de vehicule. În cadrul companiei lucrează circa 31.000 de angajaţi iar cifra de afaceri de anul trecut a fost de peste 1,2 miliarde de lei.
Anual, sunt procesate sute de milioane de trimiteri poştale şi sunt distribuite către 5.000.000 de beneficiari drepturi băneşti aferente sistemului public de pensii, al asigurărilor sociale de stat, IOVR, agricultori şi pensii militare.

În ultimele luni s-a vorbit mult despre restructurarea Poştei Române la nivel naţional, despre disponibilizări şi desfiinţări de oficii poştale. De asemenea, Guvernul doreşte să privatizeze Poşta Română, dar până acum acest lucru nu s-a reuşit deşi s-au purtat discuţii cu peste 50 de potenţiali investitori din Europa, Asia şi SUA, dar şi cu reprezentanţi ai administraţiilor poştale internaţionale şi fondurilor de investiţii. Subiectul este cu atât mai important cu cât unii analişti au atras atenţia că Poşta Română este ,,o piesă din securitatea naţională” şi că investitorul care o va prelua o va face din considerente strategice, politice.

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.