Povestea învingătorilor

arta civilizatie traditii popularePrin pricepere, meșteșug și devotament au obținut locul I la Concursul Naţional de Cultură şi Civilizaţie Românească. Sunt 3 eleve îndrumate de o iscusită profesoară. Acum, ele parcurg pașii labirintici ai unei noi provocări, care se va solda, sperăm, tot cu un loc pe ,,podium”. Care este rețeta unui parcurs de succes, citiți în rândurile ce urmează…

Este cunoscut faptul că liceele tîrgumureşene au dat de-a lungul timpului numeroase valori… Situaţia este aceeaşi şi în ziua de astăzi: din când în când câte un elev mureşean face cinste oraşului şi judeţului şi ajunge să câştige un premiu important la vreo olimpiadă sau concurs de nivel naţional sau internaţional.

Vom prezenta în rândurile care urmează o astfel de poveste de succes. Este vorba de data aceasta despre un echipaj, compus din trei fete: Ştefana Bothază, Anamaria Peica şi Anca Paşcan, elevele Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Tîrgu-Mureş. Ele, coordonate de doamna profesoară Beatrice Standavid, directorul Colegiului, au alcătuit echipa câştigătoare a premiului întâi la Concursul Naţional de Cultură şi Civilizaţie românească (ediţia 2012), secțiunea Folclor, un concurs interdisciplinar de religie, istorie şi limba română, la care au avut de înfruntat, doar în finală, peste 40 de echipe adversare. Mai mult, ele se pregătesc deja pentru o nouă ediţie a concursului, şi de ce nu, pentru o nouă clasare pe cea mai înaltă treaptă a podiumului.

Săpun şi conştiinciozitate

Este vorba despre proiect realizat pe Valea Gurghiului şi pe Valea Mureşului Superior, referitor la fabricarea săpunului de casă. Fetele, care acum sunt în clasa a XII-a, au participat la concurs din clasa a noua. Cum au fost ele selectate pentru concurs? La această întrebare ne-a răspuns prof. Beatrice Standavid: „În primul an a existat un cerc de folclor. Cele trei fete au fost printre cele mai active din cerc şi acesta a fost criteriul de selecţie. Dar fetele recunosc, portofoliul (de la ultima ediţie n.r.) este şi munca altor colegi care au dat informaţii din cătune mai izolate decât cel în care am avut acces, au avut alte colege care au venit cu nişte descântece, deci este o muncă în care s-au implicat mai mulţi”.

Chiar dacă în primii doi ani de participare nu au reuşit să se claseze pe primul loc, fetele au perseverat, au acumulat experienţă şi, în vara acestui an, au reuşit să obţină marele premiu: „Încă din clasa a IX-a doamna profesoară de română ne-a propus ideea să participăm şi ni s-a părut foarte interesant faptul că era vorba de tradiţii, de cultură, de lucruri care nu prea se mai pun în valoare în ziua de astăzi”, ne-a declarat Anca Paşcan.

„În clasa a noua am luat locul doi la faza judeţeană a concursului, şi astfel nu ne-am calificat mai departe, iar acest lucru ne-a motivat să încercăm din nou; am pregătit alt proiect cu care am luat locul I la faza judeţeană şi am participat la faza naţională”, a continuat Anamaria Peica. „La naţională am luat prima menţiune (clasa a X-a n.r.), urmând ca în clasa a XI-a să fim mult mai motivate şi am reuşit să luăm locul I la naţională (în anul 2012, n.r.)”, a completat Ştefana Bothază.

Ideea

„Ideea proiectului tot doamna profesoară ne-a sugerat-o. Şi ni s-a părut foarte interesantă – fierberea săpunului, un meşteşug care în zilele de astăzi nu se prea practică. Ne-a fost drag să mergem să ne interesăm la vecini, la oamenii din sate. Am fost la Deda Bistra şi am povestit cu unii oameni de acolo”, ne-a povestit Anca Paşcan.

Astfel, la Deda Bistra fetele au discutat cu o femeie care le-a prezentat propria reţetă de fierbere a săpunului. Au filmat discuţia, materialul fiind inclus în proiect. Apoi, elevele tîrgumureşene au mers chiar şi la un laborator de chimie unde au făcut câteva experimente prin care au dovedit că „săpunul de casă este mult mai bun din punct de vedere dermatologic decât cel produs industrial. Ne-am interesat chiar şi la dermatologi, iar aceştia au spus că este mult mai benefic pentru că nu produce iritaţii şi nici alergii.

Am demonstrat PH-ul, că face spumă abundentă în apă de tărie medie şi că dizolvă grăsimea. E foarte bun chiar şi pentru păr”, a explicat Ştefana. În finala concursului, fetele au realizat o scenetă în care discutau despre modul de preparare a săpunului de casă, scenetă care a inclus şi câteva descântece care au legătură cu fierberea săpunului.

Secretul succesului

„Ne-am descurcat foarte bine: am vorbit cursiv, n-am avut emoţii, am fost foarte originale, nu ne-a fost frică că la sfârşit juriul ne va pune întrebări la care nu vom putea răspunde, pentru că am fost foarte pregătite. Probabil şi tema proiectului a atras atenţia pentru că e mai puţin obişnuit ca tinerii să se mai gândească la acele elemente de folclor care nu se mai practică atât de mult. În plus, juriul a apreciat faptul că am realizat practic nişte experimente. Chiar am dus acolo săpun de diferite tipuri, cu gălbenele etc. Am demonstrat PH-ul, am demonstrat că săpunul face săpunele şi că dizolvă grăsimea” – astfel au descris fetele, în câteva fraze, secretul succesului lor, motivele pentru care juriul le-a apreciat munca.

Mai mult, un alt element care a contat pentru câştigarea locului I a fost realizarea unei culegeri de reţete de fabricare a săpunului, reţete culese de la diferite femei din mediul rural.

Astfel, reuşita tinerelor eleve de la Colegiul Pedagogic a fost apreciată şi de preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, care le-a înmânat elevelor o diplomă de excelenţă în cadrul unei gale realizată în urmă cu câteva zile de către Radio Tîrgu-Mureş: „Ce-au făcut ele e mai mult decât folclor. Înseamnă că tradiția noastră populară nu a murit […] Tânăra generație merită respectul, merită încrederea noastră”, a precizat Ciprian Dobre.

Momente dificile

Care au fost momentele cele mai dificile şi cum a decurs, în general, pregătirea pentru concurs, ne-a povestit prof. Standavid Beatrice: „Pregătirea pentru concurs implică mai multe etape. Pe de o parte este cercetarea strict pe teren, după care urmează prelucrarea materialelor. Am lucrat cu nişte fete conştiincioase, care s-au implicat din toate punctele de vedere şi în partea de cercetare propriu-zisă, dar şi în prelucrarea informaţiilor. Elementul de noutate pe care noi l-am adus a fost un chestionar aplicat la nivelul şcolii pe care tot ele l-au interpretat. Cel mai greu a fost în pregătire definitivarea materialului de prezentare. Concursul are două etape: realizarea unui portofoliu ştiinţific, unde n-au fost foarte multe probleme fiindcă elevele aveau experienţa din anii trecuţi, şi celălalt realizarea prezentării scenice a portofoliului. Acolo am intervenit pentru realizarea textului, pentru adaptarea vorbirii culte la o vorbire populară. Pentru că aici iarăşi a fost un element dificil: în scenariu am introdus prezentarea ştiinţifică, experienţele, dar şi descântece, povestiri sau prezentarea practică a obiceiului – totul s-a realizat în limbaj popular”.

Spre un nou premiu…

„Deja am început munca pentru următorul concurs. Fetele sunt conştiente că trebuie să ne prezentăm la un nivel cel puţin la fel de înalt ca anul trecut pentru că avem de data aceasta de apărat un titlu, un premiu şi nu ne putem prezenta cu o lucrare de valoare mai scăzută. Munca pe teren deja a început, culegem informaţii. Vom realiza tot un portofoliu de prezentare a unor meşteşuguri şi, fără să dezvăluim subiectul, sperăm să aducem iarăşi în atenţia contemporanilor un meşteşug pe lângă care noi trecem zilnic, dar ale cărui rădăcini nu sunt cunoscute. Deja am identificat nişte poveşti, nişte legende legate de subiect, nişte reţete ale meşteşugului propriu-zis şi acum urmează definitivarea materialului”, ne-a povestit, pe scurt, prof. Standavid planurile de viitor ale echipei câştigătoare a premiului I de anul acesta la Concursul Naţional de Cultură şi Civilizaţie Românească.

Titi Dălălău

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.