Povestea medievală merge mai departe

Feeria medievală merge mai departe la Sighişoara. De două decenii, în Cetatea Medievală, singura locuită din Sud-Estul Europei, se ţes iţele unei poveşti cu prinţese, cavaleri, turniruri, muzică de Ev Mediu. Din păcate, anul acesta, sărbătoarea care ar fi trebuit să marcheze cei 20 de ani de festival a fost umbrită de scurtarea programului din cauza referendumului din 29 iulie 2012…

Festivalul Sighişoara Medievală a mai îmbătrânit puţin, ajungând anul acesta la 20 de veri, deşi credinţa noastră este că precum vinul devine tot mai bun pe măsură ce se învecheşte, așa și Festivalul parcă a devenit tot mai ,,gustos”. Iar ceea ce am văzut umblând câteva ore prin Cetatea cu străduţele animate – e drept parcă nu chiar ca altădată – ne întăreşte credinţa că anul viitor vom reveni la Sighişoara.

Am poposit pentru început în Piaţa Cetăţii, unde cavalerii din Ordinul ArtGotica din Sibiu tocmai îşi arătau măiestria în mânuirea steagurilor. Măiestrie aplaudată de turiştii curioşi opriţi din iureş pentru câteva minute în piaţa aflată la răscruce de drumuri. Nu sunt singurii pe care turiştii i-au putut urmări. Ordinul Cavalerilor Chigot – Bulgaria, Ordinul Cavalerilor Crux Alba – Ungaria, Ordinul Cavalerilor de Mediaş şi Ordinul Cavalerilor Lup – Tîgu Mureş au completat lista cavalerilor ce şi-au amenajat tabăra pentru trei zile la Sighişoara.

Coborâm apoi spre Turnul cu Ceas, străjuiţi de standuri unde găsim de la ii, turtă dulce, bijuterii din sticlă, piele, lemn, metal, aproape orice. La turn, cavalerii tocmai jucau o secvenţă dintr-un turnir în care erau atraşi şi spectatorii. Strigătele de groază întregesc un tablou medieval veritabil. Dacă arunci însă o privire în jur, kurtosul, îngheţata Betty Ice şi langoşul îţi reamintesc totuşi că suntem în 2012. Ne oprim apoi la Biserica Evanghelică unde, peste drum, poţi servi un bobgulyas, pregătit de către un bucătar român, şi admira de la hârtie obţinută manual până la tot felul de dulciuri pregătite în casă.

Strada spre Liceul Joseph Haltrich pare locul cel mai atractiv pentru turişti. Standurile cu produse tradiţionale le fac cu ochiul, iar, aflat în Sighişoara, nu poţi să nu încerci să urci cele 300 de trepte de lemn.

Revenim în Piaţa Cetăţii. Grupul Vocal Dionysos reprezentând Comunitatea Elenă din Braşov oferă pe scenă un spectacol de muzică tradiţională, ce ar mişca şi sufletele împietrite. Grecii, alături de reprezentanţii altor 9 etnii sunt la Sighişoara în cadrul tradiţionalului festival Proetnica, intregrat în acest an în cea de-a XX-a ediţie a Sighişoara Medievală.

Premiul Europei a poposit la Sighişoara

Unul dintre momentele solemne ale festivalului a fost ceremonia de oferire a Premiului Europei 2012 municipiului de pe Târnava Mare. O suită de oficiali europeni a sosit la Sighişoara pentru a înmâna primarului Dorin Dăneşan preţiosul trofeu, acordat pentru cea a 68-a oară şi, în premieră, unui municipiu din România. Lui Sir Alan Meale, preşedintele subcomisiei Premiului Europei din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), i-a revenit onoarea, aşa cum de altfel a mărturisit în discursul ţinut pe scena amplasată în Piaţa Cetăţii, onoarea de a înmâna trofeul Premiul Europei, placheta de onoare, diploma de onoare şi un premiu de 5.000 de euro destinat tinerilor sighişoreni care vor vizita instituţiile europene. „Acest premiu a fost creat în 1955 şi este cea mai mare distincţie acordată municipalităţilor pentru activitatea lor la nivel european. Împreună cu mine au venit membri ai parlamentelor reprezentând 47 de ţări membre. Aceşti domni nu au ezitat să facă lungul drum până la Sighişoara pentru a sărbători împreună cu dumneavoastră acest eveniment”, a spus Sir Alan Meale, care făcea referire la Jim Dobbin, din Camera Comunelor engleză, Fritz Erich, Jose Mendez Bota, specializat în combaterea traficului de persoane, eurodeputatul Jean Claude Frecon, Eberhard Fennel, primarul oraşului Hunfeld, câştigătorul de anul trecut al acestui mult-râvnit premiu, Florin Iordache, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, prefectul judeţului Mureş, Alexandru Petru Frătean, deputatul Vasile Gliga.

Mesajul de mulţumire pentru recunoaşterea acordată Sighişoarei a fost citit de către primarul Dorin Dăneşan. Acesta a sintetizat eforturile pe care sighişorenii şi administraţia publică locală le-au făcut după 1989 pentru ca Sighişoara să se înscrie în rândurile oraşelor europene cu o tradiţie multiculturală. Primarul a amintit în alocuţiunea sa de legăturile cu oraşe de prin toată Europa, de diversitatea evenimentelor culturale pe care municipiul le găzduieşte pe parcursul unui an şi de toate distincţiile europene obţinute înainte de Premiul Europei, şi anume Diploma de Onoare, Drapelul Consiliului Europei şi Placheta de Onoare.

Astfel, de sâmbătă, Sighişoara va face parte dintr-un onorant club, alături de capitale vestite Viena, Berlin sau Praga. Premiul Europei este un trofeu itinerant care anul viitor va fi oferit unui alt oraş european.

Hârtie handmade

În Cetatea Medievală, artizanii recreează pe câţiva metri pătraţi ateliere meşteşugăreşti. Aşa este şi cel pe care l-am găsit la standul lui Agoston István. Acesta a venit de la Cluj-Napoca pentru a le prezenta turiştilor care rătăcesc în căutarea poveştilor medievale cum se obţine manual hârtia şi cum aceasta se transformă în vederi, tablouri, pagini de cărţi cu parfum vechi, în hrisoave. Celor care au răbdare, meseriaşul le prezintă cum celuloza dintr-un ciubăr plin de jumătate cu apă se transformă într-o foaie de hârtie, pusă mai întâi pe o sită, apoi ţintuită într-un cadru de lemn pentru a i se da forma, apoi aşezată între două foiţe de pâslă care absorb apa şi apoi prinsă la presă pentru a o netezi.

Nu este singurul meşter la standul căruia ne oprim. De la Timişoara, Dragoş Bunoiu a adus fel de fel de obiecte decorativă din ceramică. Toate produsele oferite spre vânzare sunt create manual şi pictate la fel, trecând cel puţin prin şase mâini înainte să le vedem noi vesele şi colorate pe rafturi.

Dragoş ne mărturiseşte că vine la Sighişoara de peste 15 ani, dar în ultimii ani e mai greu cu vânzarea. „Dacă la început era mai greu să producem obiectele de artizanat şi era mai uşor să le vindem, acum e invers. Oamenii nu prea mai au bani şi se gândesc de două ori înainte să cumpere un produs din ceramică”, ne povesteşte acesta.

În loc de concluzie…

În final am remarca următoarele: turiştii aflaţi, pentru festival, la Sighişoara erau dezamăgiţi că durata evenimentului a fost scurtată, iar programul artistic – serios subţiat, din cauza suprapunerii cu ziua referendumului, 29 iulie, respectiv că zidurile obosite ale cetăţii ar avea nevoie de reparaţii. Ca să îşi mai poată primi şi în anii ce vor veni oaspeţii.

La fel ca în anii trecuţi, festivalul este organizat de Asociaţai Turistică Sighişoara, cu sprijinul autorităţilor locale. Bugetul alocat de Consiliul Local Sighişoara a fost de 130.000 de lei.

Ligia Voro

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.