Prima cultură organizată de rabarbură din România cu plante tradiţionale din zona Sighişoarei, la Nadeş

Unicul producător de rabarbură în cultură organizată din România, Mircea Munteanu, a declarat luni, pentru AGERPRES, că a reuşit să înfiinţeze la Nadeş, în judeţul Mureş, prima cultură de rabarbură cu plante tradiţionale, care până acum creşteau doar sporadic în satele din zona Sighişoarei.

Mircea Munteanu, cel care a înfiinţat în 2011 prima cultură organizată de rabarbură din ţară, după ce a importat rădăcini din Germania, a spus că a decis să înfiinţeze şi o cultură cu rabarbura pe care o cunoştea din copilărie, care creştea în curţile oamenilor.

‘În 2016, am înfiinţat şi prima cultură de rabarbură, dar cu plante tradiţionale. Aşa că, în momentul de faţă, am două culturi, una cu plante germane şi una cu plante româneşti (…) În 2011, am înfiinţat prima cultură. Până la apariţia culturii organizate de la Nadeş, rabarbura creştea doar sporadic prin curţile oamenilor, în special în fostele sate săseşti din judeţul Mureş, fiind planta din care ies cele mai gustoase dulceţuri, extrem de apreciate în străinătate. Eram într-o deplasare în Germania şi, lângă Hamburg, am văzut o cultură de rabarbură. Am rămas impresionat de modul în care poate să arate această plantă într-o cultură organizată. Cunoscând planta din copilăria şi adolescenţa mea, când în fiecare curte existau două-trei rădăcini în cele mai văduvite colţuri, am spus că ar fi interesant să înfiinţez o cultură. Am importat rădăcini şi m-am chinuit în aceşti ani să găsesc condiţiile propice pentru această recoltă. Am reuşit astfel, după 6 ani, să adaptez soiul german la condiţiile din Nadeş şi sunt foarte mulţumit de cultura pe care o am. În paralel, am umblat prin sat, pe la oameni, am scos plante vechi şi le-am ţinut în pepinieră’, a arătat Muntean.

În prezent, producătorul de rabarbură deţine o cultură de 7 ari de teren cu plante de import şi alţi 7 ari de teren cu rabarbură autohtonă, însă planurile de extindere a culturii sunt oarecum zădărnicite de faptul că majoritatea populaţiei nu cunoaşte proprietăţile acestei plante şi nici reţetele care se pot prepara din ea.

„E destul de dificil pentru că nu există o cultură de consum pentru aşa ceva. Există o parte a populaţiei care cunoaşte planta – ştie că se utilizează la compot, plăcinte sau la acrit ciorba – există o parte de public mai cosmopolit care a umblat prin lume şi a gustat din sutele de produse care se pot face din rabarbură, în Nordul Europei şi în SUA, şi există cea mai mare parte a populaţiei care nu ştie aproape nimic despre plantă, dar care o descoperă cu interes. Rabarbura (sau rabarbărul) se poate consuma crudă, compot, se poate face fresh – e o băutură bună şi energizantă – plăcinte, tarte, sosuri, garnituri pentru fripturi, se pot face sute de reţete”, a arătat producătorul.

Acesta susţine că, deşi nu există încă o deschidere a populaţiei faţă de rabarbură, a reuşit să îşi plaseze peste 80% din producţie în hoteluri şi pensiuni în zona Sighişoara-Braşov, care atrag turişti din afara ţării, şi a reuşit să tipărească o broşură cu câteva sute de reţete.

Mircea Muntean a arătat că planta este extrem de rezistentă, nu are boli, nu are rival, nu e o sursă care să tenteze hoţii şi nu necesită stropiri, e 100% bio.

Rabarbura se înmulţeşte prin rădăcină, de la aceasta se consumă peţiolul, care poate ajunge şi la 80 de centimetri, iar de populaţia săsească din zona Sighişoarei mai foloseşte şi frunzele, pentru sarmale. AGERPRES

print

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.