Privaților nu le pasă. Primăriile au ajuns vaca de muls a cluburilor sportive

teren

După cum bine se ştie, în municipiul Tîrgu Mureş numeroase cluburi sportive sunt finanţate de la bugetul local cu sume considerabile. Adeseori, plăţile efectuate către aceste cluburi au fost criticate, mai ales că unele cluburi au datorii către stat. Cazul ASA este celebru, echipa fiind în insolvenţă după ce a acumulat datorii care se cifrează la aproximativ 11,5 milioane de lei, dar solicitând în continuare fonduri de la bugetul local…
Dar, desigur, la nivelul judeţului există mult mai multe cluburi sportive (fotbal), risipite prin numeroase comune. Ce se întâmplă cu aceste cluburi de la nivel rural? Cine le finanţează? Există investitori privaţi sau doar primăriile sunt „responsabile” de finanţarea sportului rural?
Încercăm să vă răspundem la toate aceste întrebări în rândurile care urmează…

Echipele judeţene

Pe site-ul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Mureş sunt înşirate toate competiţiile de fotbal judeţene. Astfel, avem Liga a IV-a, Liga a V-a, Liga a VI-a.
Liga a IV-a cuprinde 15 echipe, provenite atât de la nivel urban (Tîrgu Mureş, Luduş, Sovata, Ungheni etc.), cât şi rural (A.S. Mureşul Ruşii Munţi, A.C.S. Rază de Soare Acăţari, A.S. Gaz-Metan Daneş etc.).
Liga a V-a cuprinde trei serii, cu un total de 31 de echipe, majoritatea fiind echipe săteşti.
Liga a VI-a cuprinde două serii, cu un total de 16 echipe săteşti. Deci, în total sunt 62 de echipe mureşene în ligile IV – VI.
În plus, există şi opt competiţii pentru juniori.

Fotbal din pasiune

După cum se va vedea în continuare, majoritatea echipelor de la nivel rural sunt finanţate de la bugetele locale ale primăriilor din comune, cu sume cuprinse în general între 5.000 şi 15.000 de lei. Sponsorii privaţi sunt foarte puţini, adeseori inexistenţi, iar acolo unde există, finanţarea din sponsorizări private se limitează la sume mici care acoperă cel mult deplasarea cu autocarul sau o masă dată în cinstea echipei favorite.
Desigur, la nivelul acesta, nu putem vorbi de existenţa unor salarii pentru jucători. În rare cazuri există mici prime pentru victorie… De fapt, de multe ori fotbalul rural se practică din pasiune sau de dragul unui stil sănătos de viaţă.
Referitor la dotările bazelor sportive de la nivel rural se poate spune că există şi numeroase cazuri fericite, comune care au atât teren, tribune, cât şi vestiare cu tot ce este necesar (duşuri etc.), dar şi localităţi în care jucătorii nu au nici măcar unde se schimba în echipamentul de joc.

Exemple concrete. Cuci

În comuna Cuci, echipa de fotbal din localitate, A.C.S. Mureşul Cuci, este susţinută financiar de Primărie. Sponsorii care au existat de-a lungul timpului au fost vremelnici, după cum ne-a spus primarul Ilie Şuta: „Există un contract de colaborare între Consiliul Local şi clubul de fotbal. Le punem la dispoziţie terenul, vestiarele, plătim arbitrajul. Alocăm pentru echipa de fotbal între 10.000 şi 15.000 de lei pe an. Nu ne permitem să plătim salarii, ei din plăcere practică fotbalul.
Am avut şi sponsori, dar au renunţat”.

Rușii Munți, comuna care „ia faţa” oraşelor

Echipa de fotbal a comunei Ruşii Munţi – A.S. Mureşul Ruşii Munţi – este pe primul loc în Liga a IV-a, înaintea mai multor echipe din diferite oraşe mureşene: C.S. Juventul Tîrgu Mureş, A.C.S. Mureşul Luduş, C.S. Lacul Ursu Mobila Sovata, C.S. Viitorul Ungheni etc. Situaţia e aceiaşi ca la Cuci: sponsori privaţi nu există, echipa fiind susţinută la nivel financiar doar de Consiliul Local, spune primarul Chiş Bălan Ilie: „În comuna Ruşii Munţi avem o echipă de fotbal în Liga a IV-a şi una de juniori, tot în Liga a IV-a. În fiecare an se alocă Asociaţiei 70.000 de lei. Avem o bază sportivă la nivel mulţumitor. Echipa de seniori e pe locul I, înaintea altor echipe din oraş. Consiliul Local susţine sportul prin decontarea unor echipamente, deplasări… Însă nimeni nu sponsorizează de la nivel privat”.
Iar pe site-ul Primăriei, se pot citi următoarele informaţii: „Echipa de seniori participă în campionatul judeţean de fotbal, Divizia D. Echipa de juniori participă în campionatul de vârstă rezervat copiilor născuți după anul 1996, respectiv categoria juniori C. Jocurile se dispută pe terenul de fotbal din localitatea Ruşii-Munţi, în zilele de sâmbătă, de la ora 11.
Terenul de fotbal este dotat cu o tribună cu 400 de scaune individuale şi este proprietatea Consiliului Local Ruşii-Munţi, autoritatea publică fiind şi sponsorul echipei.
În cadrul bazei sportive din comuna Ruşii-Munţi se mai află şi o sală de sport, loc în care se desfaşoară numeroase activităţi sportive”.

Decontări şi la Aluniş

În comuna Aluniş, Consiliul Local decontează cheltuielile echipei de fotbal la finalul campionatului. Suma anuală alocată A.S. Viitorul Aluniş din Liga a V-a este de aproximativ 12.000 de lei: „Există o Asociaţie de fotbal ajutată de Consiliul Local. Tinerii joacă fotbal mai mult din pasiune. Noi subvenţionăm cu o sumă anuală care se ridică la 5.000 – 6.000 de lei pentru un tur de fotbal. Le plătim arbitrii, o masă, o bere… Reprezentanţii Asociaţiei vin după subvenţii după ce s-a terminat campionatul”, a precizat primarul comunei Aluniş, Kristóf József-Lóránt.
Momentan echipa din Aluniş merge foarte bine în Liga a V-a, Seria Nord, fiind pe locul I.

În Râciu există chiar şi sponsori privaţi pentru fotbal

În comuna Râciu se pare că autorităţile locale au avut, de-a lungul timpului o anumită strategie pentru promovarea sportului de masă, în rândurile tinerilor. În acest sens, s-au creat condiţii pentru practicarea sportului, cu toate că, în ultimii ani, tinerii sunt tot mai puţin preocupaţi de sport, de vină fiind timpul pierdut cu calculatorul, consideră primarul Ioan Vasu:
„Primăria se implică în absolut tot ce ţine de promovarea sportului în comună. Consiliul Local a aprobat o sumă pentru cultură, sport şi tineret. Îngrijim terenul de fotbal, avem o bază sportivă modernă, ca de Divizia B. Avem o echipă de fotbal cu mulţi tineri.
Dar, în 1994 am avut echipă de fotbal în Divizia C, două echipe de juniori şi o echipă sătească. Acum, calculatorul nu-i mai lasă pe tineri să vină la fotbal…”.
Iar în Râciu există chiar şi sponsori privaţi pentru fotbal: „Avem şi sponsori din comună care plătesc o masă, arbitraje, deplasări”, spune primarul.
Desigur, şi în Râciu, fotbalul se practică din pasiune, e un sport de masă, pentru tineri, nu există salarii. Primăria alocă aproximativ 600 – 700 de lei pentru meciurile de acasă, ceea ce reprezintă o masă, un suc etc., precum şi 200 – 300 de lei pentru meciurile din deplasare. Deci, dacă luăm în considerare că în Liga a V-a, Seria Central (din care face parte echipa A.S. Câmpia Rîciu) există 10 echipe, printr-un calcul simplu rezultă o sumă anuală de aproximativ 9.000 – 10.000 de lei acordată echipei locale.
Primarul Vasu ne-a mai spus că în comună mai există o Sală de sport în curtea Gimnaziului „Gheorghe Şincai”, construită în 2003, precum şi un teren de minifotbal, de iarbă, unde toţi cei doritori de mişcare pot merge, mai ales vara, să joace fără să plătească nimic.

Râciu, puțin nedreptățit

Însă primarul Ioan Vasu a declarat că are „nemulţumiri vizavi de Asociaţia Judeţeană de Fotbal care mi-a cerut condiţii pentru practicarea fotbalului. Am făcut condiţii! Dar, în acelaşi timp, autorizează toate echipele deşi unele nu au nici măcar vestiare şi nu asigură protecţia jucătorilor”.
În acest sens, primarul a precizat că uneori echipa din Rîciu este nevoită să joace în unele localităţi în care jucătorii nu au avut unde să se schimbe în echipamentele de joc, fiindcă nu existau vestiare, sau nici măcar apă, spunând că au existat cazuri în care tinerii fotbalişti au fost nevoiţi să se spele cu apa de ploaie ce curgea de la ciotornă… Iar altădată, jucătorii au fost ameninţaţi şi intimidaţi de localnicii din diferite sate, care nu au niciun fel de cultură a fairplayului.
Se mai poate preciza că în Rîciu mai există şi o echipă de oină, coordonată de un profesor de sport pensionar, care, ocazional, participă la competiţii de oină.

La Livezeni

F.C. Livezeni joacă în Liga a VI-a, Seria I, alături de încă nouă echipe. Primarul Banyai Istvan a fost ales anul acesta, aşa că nu ne-a putut oferi prea multe detalii despre echipa locală. A spus că se va ocupa mai mult de promovarea sportului în comună începând de anul viitor. Iar în prezent, prin intermediul Consiliului Local „sunt rezolvate anumite cheltuieli: arbitrii, echipamente”.

Sîncraiu de Mureş

Detalii prea multe n-am obţinut nici referitor la sportul din comuna Sîncraiu de Mureş. Viceprimarul Sandor Gal a spus: „Alocăm bani pentru deplasări, pentru arbitri. Pentru obiecte de inventar nu avem voie. Avem teren, vestiare… Dar despre sumele alocate nu vă pot da detalii”.

Condiţii şi la Daneş

Şi la Daneş Primăria ajută echipa de fotbal locală – A.S. Gaz-Metan Daneş, aflată în prezent pe locul 12 din 15 în Liga a IV-a.
Viceprimarul Ioan Dorin Burnete a oferit mai multe detalii: „Noi ajutăm o asociaţie sportivă. Alocăm fonduri de la bugetul local, adică vreo 70.000 de lei anual. Privaţii nu se implică deloc. Primăria se implică în tot ce ţine de echipă: arbitraje, deplasări, prime de joc. Avem teren ultramodern, vestiar, apă caldă, încălzire centrală, tribună”.

3 echipe la Pănet

Comuna Pănet susţine 3 echipe de fotbal: o echipă în Liga a V-a, Seria Central – A.S. Pescarii Sântioana de Mureş (locul cinci din zece); două în Liga a VI-a, Seria a II-a – A.S. Inter Hărţău şi A.S. Înainte Pănet (locurile doi şi trei din şase echipe).
Conform primarului Bodó Előd-Barna, sponsorul echipelor este primăria, dar ocazional există şi sponsori privaţi. În plus, se încearcă găsirea unor alte surse de finanţare. Problema este legată de slaba infrastructură sportivă din comună, mai ales că, spune primarul, până în 2020 fondurile sunt blocate, deci sunt puţine şanse să se obţină bani europeni sau de la guvern pentru crearea unei baze sportive moderne (în condiţiile în care un teren modern ajunge la suma de 60.000 de euro).
„Finanţatori privaţi există oczional – sponsorizează deplasări, echipament. În rest, promovez ca asociaţiile sportive să încerce să obţină finanţare din alte surse, pe bază de proiecte.
Consiliul Local alocă anual pentru fotbal aproximativ 8.000 – 10.000 de lei. Sumele sunt pentru arbitrii, organizatori, carburant.
Avem în fiecare sat unde există echipe câte un teren de fotbal. Nu există finanţări pentru modernizarea terenurilor, dar anul viitor, în curtea şcolii va fi realizat un teren multifuncţional, pe care se va putea juca baschet, tenis, handbal, fotbal. Iar în şcoală va fi un vestiar cu dotări”, a precizat primarul Bodó Előd-Barna.

VASILE Dancea

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.