Problema Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş nu a fost inclusă în petiţia secuilor

Problema Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş a fost retrasă, vineri, de pe desfăşurătorul Zilei Libertăţii Secuieşti de la Târgu Mureş şi, implicit, din petiţia pe care organizatorii mitingului şi marşului pentru autonomie au înaintat-o Guvernulului, Parlamentului şi Preşedinţiei României.

În petiţie se arată doar că ‘protestăm din cauza atacului împotriva unor instituţii de învăţământ, hărţuirea unor autorităţi locale din Ţinutul Secuiesc, limitarea folosirii limbii materne, persecutarea simbolurilor naţionale’, fără a se face vreo menţiune cu privire la vreo unitate de învăţământ anume.

Reprezentantul organizatorilor „Zilei Libertăţii Secuilor”, Laszlo Gyorgy, declarase vineri dimineaţa, pentru AGERPRES, că petiţia din acest an va fi similară cu cea de anul trecut, excepţie făcând punctul referitor la diferendele apărute pe marginea înfiinţării Liceului Romano-Catolic din Târgu Mureş, pentru care Direcţia Naţională Anticorupţie a început o anchetă.

În aceste condiţii, organizatorii manifestării de la Târgu Mureş au arătat că solicită autonomie teritorială a aşa numitului ţinut secuiesc, iar mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti a fost că ‘aceasta nu este doar ziua comemorării martirilor, dar şi cea a revendicărilor privind drepturile noastre legitime’.

‘Procesul de reorganizare administrativ-teritorială a României planificată, dar nefinalizată de ani de zile ne îngrijorează profund: înglobarea Ţinutului Secuiesc împreună cu alte teritorii într-o regiune administrativă, sau împărţirea sa în alte regiuni contravine voinţei comunităţii, şi obligaţiilor internaţionale asumate de România. Aceasta în condiţiile în care tocmai reorganizarea administrativ-teritorială ar putea constitui cadrul democratic propice reformelor profunde, care ar duce la autoguvernarea Ţinutului Secuiesc în cadrul statului Român. Ne îngrijorează şi faptul că dialogul cerut cu insistenţă pentru înfăptuirea autonomiei Ţinutului Secuiesc nu a început încă, dimpotrivă, comunitatea maghiară din secuime este nevoită să suporte o serie de atacuri la adresa simbolurilor şi instituţiilor sale’, se arată în document.

Semnatarii şi-au manifestat îngrijorarea pentru faptul că regiunea este marginalizată din punct de vedere economic, fapt ce demonstrează că ‘actuala organizare regională a României este în defavoarea dezvoltării Ţinutului Secuiesc’.

‘Afirmăm din nou: autonomia Ţinutului Secuiesc nu lezează unitatea teritorială şi suveranitatea României, nu aduce atingere intereselor cetăţenilor de naţionalitate română şi de alte naţionalităţi din Ţinutul Secuiesc şi nu contravine Constituţiei ţării. Autonomia Ţinutului Secuiesc reprezintă dreptul şi capacitatea efectivă a colectivităţii majoritare autohtone a ţinutului istoric de a dispune de prerogativele de autoadministrare şi de unele prerogative de drept public, în scopul preluării sub propria ei responsabilitate şi în interesul întregii colectivităţi, o parte importantă a problemelor de interes public, în conformitate cu principiul subsidiarităţii. Acest lucru este ?i în interesul României’, susţin semnatarii.

Aceştia au arătat că se doreşte ca regiunea autonomă să dispună de organe de conducere democratic alese, situate între stat şi colectivitate, să exercite competenţele autoadministrării, respectiv să dispună de anumite competenţe publice delegate de stat.

‘Toate acestea se pot realiza numai prin dialog, prin voinţa liber exprimată a comunităţii locale, cu respectarea principiilor democratice şi prin cooperarea solidară şi constructivă a cetăţenilor. În spiritul acestora: Solicităm, ca în cursul planificatei reorganizări administrativ-teritoriale să se creeze regiunea administrativă şi de dezvoltare de sine stătătoare, cu competenţe specifice, denumită Ţinutul Secuiesc, în conformitate cu proiectul de lege elaborat de Consiliul Naţional Secuiesc! Cerem, ca în cursul reorganizării administrative, Guvernul şi Parlamentul să respecte angajamentele internaţionale asumate de România (…) Ne solidarizăm cu protestele declanşate în întreaga ţară privind apărarea statului de drept. Solicităm ca Guvernul să înceapă tratative despre statutul Ţinutului Secuiesc cu reprezentanţii legitimi ai poporului secuiesc, Consiliul Naţional Secuiesc şi autorităţile locale din regiune!’, se mai arată în petiţie.

Aceasta se încheie cu mesajul ‘solicităm egalitate deplină şi efectivă pentru toţi locuitorii Ţinutului Secuiesc’ şi ‘autonomie pentru Ţinutul Secuiesc, libertate pentru Poporul Secuiesc’.

Petiţia a fost depusă la Instituţia Prefectului – Judeţul Mureş de către cei peste 2.000 de participanţi care au pornit într-un marş prin Târgu Mureş, scandând ‘Autonomie!’, ‘Să piară Trianonul!’, ‘Rezistăm!’, printre care s-au aflat europarlamentarul FIDESz, Tokes Laszlo, Aito Esteban Bravo de la Partidul Naţional Basc, Wouter Patho, vicepreşedintele Alianţei Libere Europene (European Free Alliance – EFA) şi directorul Alianţei Libere Europene, Günther Dauwen, liderul PPMT, Szilagyi Zsolt şi alţii. AGERPRES

print

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.