Problema UMF și problema Legii Educației

Problemele apărute la Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu Mureş unde Senatul UMF acuză presiuni politice, iar UDMR invocă nerespectarea legii, sunt generate de ambiguitatea Legii Educaţiei, a declarat marţi, profesorul Andrei Ţăranu, Şcoala Naţională de Sudii Politice şi Administrative (SNSPA), în cadrul unei emisuni la Radio România Actualităţi.

Potrivit profesorului Ţăranu, UDMR, pe de o parte, şi UMF Târgu Mureş, pe de altă parte, cer respectarea legii, iar problema este chiar în Legea Educaţiei, care conţine sunt foarte mult prevederi ambigue. ‘Nu vi se pare ciudat? Faptul că, de fapt, ceea este pus în discuţie, în acest moment, este Legea Educaţiei şi felul în care a fost ea formulată şi adoptată, pentru că, pe de-o parte, există această presiune politică, care, evident, interferează în autonomia universitară, acum vedem direct, cu ajutorul guvernării, iar, pe de alta parte, există ceea ce se spune în lege, legată de autonomie şi anume: numărul de senatori este votat direct de către toţi membrii corpului academic şi rectorul este ales de acelaşi număr din corpul academic. Ceea ce s-a întâmplat, de fapt, la UMF Târgu Mureş, chiar dacă acum Guvernul încearcă să găsească nişte modalităţi, prin care să refuze aceste alegeri. Nu le-ar fi refuzat, dacă acest Senat ar fi fost de acord să accepte intromisiunea politicului în viaţa universitară’, a arătat Ţăranu. Problema este chiar în Lege, din nefericire, pentru că în Lege sunt foarte mult lucruri ambigue, care s-a spus că vor fi rezolvate prin normativele care vor veni, în cascadă, în aplicarea ei, până la alegerile care au avut loc, în marea majoritate a universităţilor din România, în acest an’, a subliniat Andrei Ţăranu.

Potrivit reprezentantului SNSPA, din nefericire, nu au existat acele normative şi astfel foarte multe universităţi au întâmpinat probleme, întrucât acestea ‘pur şi simplu nu au ştiut cum să facă alegerile’. Andrei Ţăranu a subliniat că în lege nu este foarte clar ce înseamnă ‘tot corpul academic’, nu este foarte clar cine trebuie să participe la alegeri şi că din acest motiv ‘legea în sine a ridicat probleme foarte multe’. Acesta a precizat că şi prevederea legată de linii de predare este de asemenea ambiguu, care ‘înseamnă o secţie, înseamnă o facultate sau înseamnă o structură departamentală, adică mai multe departamente, care nu pot exista singure, pentru că departamentele nu dau diploma, ci diploma este oferită strict de facultate’.

‘Deci, practic, ‘linia’ a fost un termen care a ascuns cuvântul de facultate, or facultatea (…) aşa cum scrie şi în lege, nu poate să apară decât în urma unei hotărâri a Senatului, care trece pe la ARACIS şi apoi Guvernul este cel care o acceptă sau nu, în sensul ca o finanţează. Or, aici a fost, dacă vreti, o formulă inversă: Guvernul a cerut să finanţeze o linie, să-i spunem, deci o nouă facultate, înainte ca Senatul să se pronunţe, Senatul Universităţii să se pronunţe şi, aşa cum vedem, chiar în pofida unui număr relativ mare dintre beneficiarii sistemului, care sunt studenţi, pentru ca outcome-ul fiecărei universităţi sunt studenţii şi felul în care învaţă şi cum învaţă’, a precizat profesorul.

Andrei Ţăranu a mai spus că şi examenul de admitere la secţia sau linia în limba maghiară va fi destul de complicat, pentru că va permite doar studenţilor care sunt de etnie maghiară şi au limba maternă maghiară să participe, or multilingvismul nu înseamnă doar a educa într-o anumită limbă. ‘Multilingvismul nu înseamnă neapărat doar construirea de linii foarte clare sau admiterea în limba respectivă, ci folosirea universităţii, inclusiv pentru a educa în limba respectivă. Am experienţa a ceea ce se numesc programele europene ERASMUS, în care studenţii din toată Europa se mută în diverse universităţi, învaţă în universităţile respective, dar cei care nu ştiu limba universităţii, a ţării în care sunt, au o perioadă în care pot să înveţe această limbă’, a mai afirmat Ţăranu.

În privinţa universităţilor multiculturale din Români – Universitatea Babeş Bolyai şi Universitatea de Arte din Târgu Mureş – profesorul Andrei Ţăranu a precizat că niciuna dintre acestea nu are un limbaj specific cum are Medicina. Andrei Ţăranu a precizat, în cadrul emisiunii, că inclusiv prin prisma scandalului de la UMF Târgu Mureş se poate observa că a început campania electorală, însă un motiv ar fi şi faptul că toate partidele din coaliţie încearcă să-şi revizuiască condiţionările şi să le folosească în raport cu noul prim-ministru.

AGERPRES

Comentează cu Facebook
Adaugă la favorite Legătură permanentă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.