Proiectul centurii, la a patra amânare

Proiectul centurii, la a patra amânare

aglomerat auto circulatie masiniDe 10 ani, mureşenii aud despre proiectul centurilor ocolitoare, cam din aceleaşi vremuri când se construia şi Autostrada Transilvania. Din cele două proiecte – varianta de ocolire Tîrgu-Mureş, respectiv Reghin – a mai rămas doar unul şi acesta cu bătaie lungă – cel mai devreme 2015, cel mai probabil 2017. Asta în varianta fericită.

În 2009 …

… am scris ultima dată pe larg despre ceea ce numeam la vremea respectivă falimentul centurilor ocolitoare. Se împlineau cinci ani de când discutam despre aceste proiecte şi eram în anul în care ratam cu graţie proiectele de construcţie a variantelor de ocolire a municipiilor Tîrgu-Mureş şi Reghin. Cele două municipii au fost incluse în 2004 în proiectul „Restructurarea sectorului transporturilor” – ce presupunea realizarea a cinci centuri ocolitoare -, ce urma să fie finanţat de Banca Mondială în tandem cu Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi cofinanţat de statul român, cu 250 de milioane de euro. În 2009, cele două acorduri au expirat, fără ca în judeţul Mureş să se toarne vreun metru de beton şi asfalt. Iar pentru a ne aminti ce am ratat din cauza bâlbâielilor autorităţilor centrale precizăm că: varianta de ocolire Reghin trebuia să se intersecteze cu DN15, DN16 si DN15A şi să se întindă pe 10,44 km cu o lăţime de 10 metri. Centura ocolitoare a municipiului Tîrgu-Mureş urma să fie realizată în estul municipiului şi să aibă o lungime de 11,9 km de drum nou cu două şi trei benzi de circulaţie pe sens. De asemenea, acest drum urma să facă legătura între E60 şi DN 15.

Proiectele, azi

Iată-ne în anul de graţie 2013 şi multe nu s-au schimbat de atunci. Proiectul centurii ocolitoare a municipiului Reghin a fost abandonat, în timp ce cel privind varianta de ocolire a municipiului Tîrgu-Mureş a fost scuturat de praf în 2011 şi de dată mai recentă în cursul acestui an. Mai precis, în 7 mai 2013, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre, anunţa că, probabil în urma unor negocieri guvernamentale şi politice – cel puţin aşa suna mesajul – Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a primit undă verde pentru centura Est a municipiului Tîrgu-Mureş. Pentru a nu fi acuzaţi de răstălmăcirea mesajelor, consemnăm declaraţia de la acea dată a preşedintelui CJ Mureş: „După 23 de ani, anunţăm oficial construcţia centurii de ocolire a municipiului Tîrgu-Mureş şi cred că acest lucru are, în primul rând, o însemnătate din punct de vedere politic, pentru că, iată, după 20 de ani de promisiuni, există anunţul oficial atât al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, cât şi decizia politică de a construi centura ocolitoare a municipiului Tîrgu-Mureş”. Dobre mai dădea asigurări la acea dată că în 17 iunie este programată licitaţia pentru contractarea executantului lucrărilor, al căror termen de realizare a fost stabilit la 48 de luni, adică undeva în 2017. Licitaţia anunţată nu a mai avut loc însă, proiectul centurii de ocolire fiind cuprins pe site-ul CNADNR tot la rubrica în pregătire. Explicaţia ar fi destul de simplă.

Licitaţie în pregătire

Contrar aşteptărilor, angajaţii CNADNR se mişcă mai încet decât ar crede şi ar anunţa liderii administraţiilor publice locale. Iar o licitaţie ar fi de mirare să aibă loc la termenul stabilit. Dar să vedem concret ce s-a întâmplat din 30 aprilie când CNADNR anunţa că proiectul centurii ocolitoare intră în linie dreaptă, adică va fi organizată licitaţia pentru executant sau din 7 mai când şeful autorităţii judeţene sugera că după atâtea promisiuni deşarte, centura ocolitoare va fi realizată. În 26 aprilie, compania a trimis spre SEAP anunţul de organizare a licitaţiei privind construcţia centurii ocolitoare. Documentaţia a fost atât de bine întocmită încât până la sfârşitul lunii iulie au fost date erate peste erate şi au fost remise clarificări peste clarificări. Cine are răbdare, poate să acceseze link-ul http://www.cnadnr.ro/proiect_pcd.php?id=573 pentru a se dumiri asupra clarificărilor şi eratelor. Aceste clarificări şi erate au generat o reacţie în lanţ, astfel că data limită de depunere a ofertelor a fost modificată succesiv. Prima dată – 17 iunie – a devenit 10 iulie. Din 10 iulie a fost schimbată în 23 iulie. Din 23 iulie s-a ajuns în 30 iulie. Iar ultimul termen, care suntem curioşi dacă va fi respectat, a fost stabilit pentru 06 august, ora 10.59.

Cum arată proiectul?

Potrivit ultimei actualizări referitoare la proiectul variantei de ocolire Tîrgu-Mureş ce datează din 15 mai 2013, CNADNR a contractat compania S.C. ARCADIS EUROMETUDES S.A. pentru „Revizuirea/actualizarea studiului de fezabilitate, a proiectului tehnic şi detaliilor de execuţie şi a documentaţiei de atribuire pentru varianta de ocolire Tîrgu-Mureş”. Mai precis, în martie 2012, compania a semnat un contract de aproape 300 de mii de lei, contract ce urma să fie finalizat până la sfârşitul anului trecut, ceea ce presupunem că s-a şi întâmplat, din moment ce licitaţia pentru contractarea executantului a fost lansată.
Potrivit fişei tehnice a proiectului, lungimea tronsonului ar trebui să fie de 11,64 de km, cu o lăţime a carosabilului de 7, respectiv 10.5 m, în funcţie de numărul de benzi de circulaţie – 2 sau 3. Valoarea estimată a contractului este de 252, respectiv de 273 de milioane de lei (aici se mai adaugă şi serviciile şi lucrările post-realizare a lucrării), fără TVA.

De ce ar fi util un asemenea proiect?

Reproducem avantajele identificate de compania Arcadis: ,,reducerea timpului de călătorie de tranzit prin zona municipiului Tîrgu-Mureş, echivalentul unei reduceri prin crearea unui sistem care permite o creştere a vitezei medii de deplasare de la 25 de km la 100 de km/h, îmbunătăţirea siguranţei traficului şi reducerea numărului de accidente mortale pe această rută, îmbunătăţirea mediului şi calităţii vieţii în municipiul Tîrgu-Mureş prin permiterea traficului de tranzit să ocolească oraşul şi protecţia clădirilor patrimoniale în centrul oraşului, reducerea impactului asupra mediului, în special prin reducerea poluării în municipiul Tîrgu-Mureş care este în prezent traversat de infrastructura rutieră existentă.

În final, nu pot să nu îmi aduc aminte de gluma pe care a făcut-o un prieten pe Facebook referitor la construcţiile de drumuri din România. După ce a fotografiat o reclamă referitoare la o promoţie la betoniere, prietenul meu a concluzionat că, dacă fiecare român şi-ar cumpăra un asemenea utilaj şi ar construi un metru de autostradă, România ar fi împânzită de drumuri rapide. Pentru că de la autorităţi, iată aşteptăm soluţii de aproape 10 ani dacă ne oprim strict asupra centurilor ocolitoare.

Ligia Voro

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.