Proiectul Natura 2000, model pentru zone similare din UE

Alnus-incana-PendulaAgenţia pentru Protecţia Mediului (APM), în parteneriat cu Direcţia Silvică Mureş au anunţat, joi, finalizarea proiectului de reconstrucţie ecologică a habitatelor prioritare din situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, în valoare de 941.620 euro, prin care au fost introduse metode inovatoare de reconstrucţie ecologică care vor fi adaptate pentru zone similare din Uniunea Europeană.

Scopul proiectului ‘Asigurarea unei stări favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din Sitului de Importanţă Comunitară Călimani-Gurghiu’, finanţat prin componenta Natură şi Biodiversitate a programului LIFE+ al Comisiei Europene, a fost reconstrucţia ecologică a habitatelor din acest sit, care au fost afectate de intervenţia omului.

‘Proiectul a combinat măsurile consacrate de reconstrucţie ecologică a trei tipuri de habitate naturale de interes comunitar cu metode demonstrative şi inovatoare ce vor constitui noi modele pentru zone similare din Uniunea Europeană. În cadrul primului obiectiv – Reconstrucţia ecologică a habitatelor a jnepenişuri (Pinus mugo) cu bujor de munte (Rhododendron myrtifollium)- acţiunile au constat în producerea şi plantarea a 92 000 de puieţi de Pinus mugo (jneapăn), a 500 exemplare de de Pinus cembra (zâmbru), pe o suprafaţă de 30 de hectare din Masivul Reţitiş – Parcul Naţional Călimani şi lucrări de ajutorare a regenerării bujorului de munte (Rhododendron myrtifollium) pe o suprafaţă de un 1,5 hectare. Al doilea obiectiv al proiectului a prevăzut restaurarea a 198 hectare din habitatul 6230* – pajişti montane de Nardus, bogate în specii pe substraturi silicioase, aflate în zone înalte subalpine a Munţilor Călimani şi reconstrucţia ecologică a 111,66 hectare de pajişti ale aceluiaşi habitat în zone mai joase din Munţii Gurghiului – zona Sovata’, se arată într-un comunicat de presă al Agenţiei pentru protecţia Mediului Mureş.

Potrivit documentului, obiectivul a fost atins în urma implementării acţiunilor prevăzute, pe întreaga suprafaţă, şi anume păşunatul extensiv cu ovine, păşunatul controlat cu vite, păşunatul intesiv-controlat cu cabaline, cosirea manuală a vegetaţiei existente şi îndepărtarea materialului vegetal rezultat, extragerea manuală a exemplarelor de Veratrum album (stirigoaie) şi Picea abies (molid).

‘Rezultatele obţinute, ca urmare implementării acestor măsuri de management au fost reducerea abundenţei speciilor nedorite/invazive din structura pajiştilor, creşterea abundenţei speciilor edificatoare, creşterea bogăţiei specifice a pajiştilor, creşterea valorii furajere şi modificarea statutului de conservare a habitatului din foarte degradat în relativ favorabil/favorabil. Al treilea obiectiv al proiectului a prevăzut refacerea a 12,5 hectare din habitatul 91E0* păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, în Defileul Mureşului Superior. Acţiunile au constat în eliminarea salcâmului (Robinia pseudoacacia) din sectorul Bistra Mureşului – Ciobotani şi plantarea succesivă, timp de trei ani, a 19 500 de puieţi de Alnus glutinosa (Anin negru). În urma monitorizărilor efectuate s-a constatat un grad de reuşită de 89% din puieţii plantaţi şi modificarea statutului de conservare a habitatului din foarte degradat în favorabil/relativ favorabil’, mai precizează APM Mureş.

Din document mai reiese că ultimul obiectiv asumat a fost implicarea publicului larg în activităţile de refacere a naturii afectate.

În următorii cinci ani, în cadrul unui proiect After Life, Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş, Direcţia Silvică Mureş, Administraţia Parcului Naţional Călimani şi Administraţia Parcului Natural Defileul Mureşului Superior vor desfăşura activităţi de monitorizare a celor trei habitate reabilitate, astfel încât acestora să le fie asigurată starea favorabilă de conservare.

AGERPRES

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.