Proiectul podului din Aleea Carpaţi, criticat

Proiectul podului din Aleea Carpaţi, criticat

dezbatere podul muresCum să mai cheltui nişte bani şi să nu rezolvi problema? Cam aşa poate fi descris proiectul realizării podului de legătură între cartierele Unirii şi Aleea Carpaţi din Tîrgu-Mureş. Săptămâna trecută a avut loc dezbaterea publică pe marginea raportului privind studiul de impact asupra mediului, un pas din procedura ce precede emiterea acordului de mediu. Cum arareori se întâmplă, locuitorii s-au mobilizat şi au participat la întrunire pentru a se declara împotriva construcţiei podului la 30 de metri distanţă de blocurile unde locuiesc.

Proiectul…

… demarat în 2012 a ajuns acum la etapa de evaluare a impactului asupra mediului, etapă ce precede emiterea acordului de mediu. Procedura prevede consultarea celor interesaţi care îşi pot exprima punctul de vedere asupra proiectului. Ceea ce s-a şi întâmplat: 11 asociaţii de proprietari elaborând un punct de vedere remis Agenţiei pentru Protecţia Mediului. Oamenii susţin că multe aspecte din raport sunt tratate superficial, astfel încât nu se poate lua o decizie corectă. Prima observaţie a locuitorilor din Aleea Carpaţi se referă la încadrarea proiectului în planurile de amenajare a teritoriului. ,,Descrierea se limitează la pod, intersecţiile giratorii şi descrierea legăturii ce va fi realizată între străzile Mureşului şi Zăgazului, fără a mai menţiona că de aici drumurile se înfundă. Traseul de pe strada Mureşului se continuă cu variantele pe străzile Podeni, Tisei sau Voinicenilor care nu fac decât să readucă traficul în zona actualului pod, pe când ieşirea din strada Zăgazului se face pe strada Lăcrămioarei prin trecere la nivel cu calea ferată”.

A doua se referă la variantele proiectului care se diferenţiază doar prin faptul că una include şi relocarea căii ferate de pe malul drept pe cel stâng al Mureşului. Şi aici se menţine aceeaşi nebuloasă. Cu toate că beneficiarul – Primăria Tîrgu-Mureş – a înclinat spre varianta fără calea ferată, firma evaluatoare – Consulting – a consemnat că scenariul al doilea a întrunit punctajul mai mare.

Nici descrierea proiectului nu este mai exactă, arată locuitorii. Aceştia au arătat că zona în care ar urma să fie realizat podul nu este clar identificată pentru că nu sunt prezentate hărţi şi diagrame. De asemenea, sunt menţionate reţelele de utilităţi publice ce urmează a fi deviate sau relocate fără a fi cuantificat impactul asupra consumatorilor racordaţi la aceste utilităţi, se mai arată în punctul de vedere al asociaţiilor de proprietari.

Aceştia nu au fost mulţumiţi nici de modul cum este descrisă organizarea de şantier care nu conţinea: amplasamentul considerat adecvat, suprafaţa, construcţiile ce urmează a fi ridicate, descrierea modalităţii de manevrare a materialelor. Până şi soluţia privind alimentarea cu apă, după o scurtă descriere şi câteva calcule, suferă o concluzie lămuritoare, şi anume: ,,Soluţia finală privind alimentarea cu apă va fi stabilită de Constructor”.

În raport, mai arată locuitorii, nu sunt prezentate date privind gestionarea deşeurilor, iar impactul asupra factorilor de mediu este prezentat superficial.

De asemenea, în raport nu sunt cuprinse memoriile înaintate şi înregistrate la APM de către asociaţiile de proprietari.

În punctul de vedere au mai fost consemnate următoarele: raportul nu face nicio referire la impactul asupra locatarilor şi a clădirilor din imediata vecinătate – blocurile 51, 53 şi 55 şi nici nu cuprinde detalii despre poluarea fonică, atmosferică, vibraţii.
Pentru toate aceste argumente, locatarii din zonă au solicitat respingerea proiectului.

Asociaţia Rhododendron a depus, de asemenea, un punct de vedere prin care a solicitat respingerea proiectului. Până la un punct, argumentaţia reprezentanţilor asociaţiei este similară cu cea exprimată de către locuitorii din zonă. În plus, aceştia propun „reanalizarea strategiei de dezvoltare pe termen lung şi rediscutarea politicii de trafic a oraşului în vederea identificării şi stabilirii măsurilor reale de descongestionare, fluidizare şi eficientizare a traficului corelat cu alte aspecte importante de dezvoltare şi conservare”.

Dezbaterea

Miercurea trecută a avut loc şi dezbaterea publică asupra raportului privind impactul asupra mediului a proiectului. Spre deosebire de alte astfel de întruniri la care târgumureşenii sunt chemaţi să îşi susţină punctul de vedere, la aceasta, locuitorii din Aleea Carpaţi au dat curs nu în număr mare, dar reprezentativ, am spune noi.

Iar nemulţumirile au curs. De la argumente de îngreunarea a traficului – pentru că acesta ar fi deviat pe străduţe din cartierul 22 Decembrie 1989, care oricum sunt blocate până la stabilitatea solului, oamenii şi-au prezentat motivele pentru care se opun proiectului.

Diferit de raportul prezentat, unde se specifică la oportunitatea proiectului faptul că podul le-ar asigura locuitorilor din Sântana de Mureş acces mai rapid în Tîrgu-Mureş şi viceversa, consilierul local PDL Claudiu Maior, ajuns din întâmplare la dezbatere, a susţinut că prin construcţia noului pod, locuitorii din cartierul Unirii ar avea o altă rută pe care să se deplaseze, pentru a evita ambuteiajele din orele de vârf. De asemenea, Rodica Fărcăşan, director investiţii Primăria Tîrgu-Mureş, le-a explicat celor din cartierul Aleea Carpaţi de ce podul a fost proiectat la nici 30 de metri de blocurile 51-55 şi de ce este dificilă realizarea unui proiect în parteneriat cu administraţiile publice locale din comunele limitrofe. „Locul ales a fost constrâns de situaţia existentă în cauză, limita teritoriului; din păcate până în momentul actual, Primăria – după Revoluţie – nu a reuşit să facă nicio investiţie în colaborare cu comunele limitrofe, chiar dacă aceste comune ar fi dorit să facă anumite investiţii nu au avut posibilitatea financiară”,

Locuitorii din Aleea Carpaţi au replicat că traficul este la fel de îngreunat şi acolo la orele de vârf şi că o soluţie ar fi ca podul, dacă va fi construit, să fie edificat spre barajul Apelor Române, astfel încât să se facă legătura cu strada Luntraşilor.

Mai de voie, mai de nevoie, Maior a promis un răspuns în două săptămâni în care Primăria Tîrgu-Mureş să vină cu o altă soluţie dacă aceasta este agreată şi de Direcţia Apelor Mureş care trebuie să avizeze proiectul. „Dacă reuşim să cădem la învoială cu Apele Române, ori câş, ori ştiu eu…mutat mai încolo, şi dacă nu reuşim la Sântana sau Sângeorgiu, ca să nu avem probleme cu ei … dacă totuşi va trebui să intrăm acolo, tot eu vă promit că mergem acolo, până la o şedinţă de consiliu local în zonă, la primarii de acolo şi vedem cum pun problema”, le-a transmis Maior.

Până la urmă, dezbaterea publică a fost suspendată. „Utilitatea venirii noastre nici nu se justifică astăzi. Am fost puşi în faţa unei neînţelegeri, nici nu mai putem vorbi lucruri tehnice. Se poate studia pe site-ul Primăriei şi a APM documentul depus, raportul ce urmează să fie depus la Mediu spre aprobare. Dânşii au prezentat pe site un document, în baza căruia noi am făcut toate precizările necesare în presă şi acum am ajuns să fim puşi în faţa a unei neînţelegeri; eu zic că este o incompetenţă crasă din partea proiectantului, care susţine acum că nu mai există decât o singură variantă cea care exclude gabaritul pentru cale ferată şi de aici nu mai au sens discuțiile”, a concluzionat Radu Simionescu, locuitor din cartierul Aleea Carpaţi şi una dintre vocile cele mai acide la adresa proiectului.

Proiectul

Cele două variante prezentate ar costa peste 21 milioane de lei – prima, peste 27 de milioane de lei cea de-a doua, bani ce ar urma să fie atraşi din fonduri europene, mai exact prin Programul Operaţional Regional. Doar că, aşa cum semnala Radu Simionescu într-o scrisoare deschisă, fonduri pe acest program nu prea mai sunt, iar Primăria Tîrgu-Mureş nu a identificat o altă sursă din care să fie realizat proiectul.

Ligia Voro

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.