Arhivă :: Publicaţia 261/2010

La sfârşitul de săptămână ce tocmai s-a încheiat Teatru 74 a găzduit premiera piesei „Ieri". La Sala Studio a Universităţii de Arte s-a reluat spectacolul Oamenii Cavernelor. La Sala mare a Naţionalului s-a jucat „Colonia Penitenciară".

… chiar şi acum, deşi nu mai ştiu până când.

E mare, înfofolit şi se mişcă de parcă ar înota într-un butoi cu miere. Îmi înghesuie în palmă moneda de cincizeci de bani şi îşi păstrează hârtia de un leu.

Nici rromii nu mai sunt cum îi ştiam. Nu se mai întâmplă să iasă în faţa Primăriei şi să protesteze că nu au primit ajutoarele sociale. Au slujbe, îşi trimit copiii la şcoală, s-au mai emancipat. Iar problemele lor sună altfel: nu ne-am integrat, dar avem şi argumente de ce nu am făcut-o. Pe scurt, aşa se prezintă şi situaţia în Valea Rece, când cartier, când doar o bucăţică din marele Tudor.

Szekeres Adél, licenţiată în istorie, specialitatea „Istoria României" a fost preocupată de-a lungul carierei de dascăl de educaţia generaţiilor de elevi, iar după pensionare de studiul şi cercetarea trecutului istoric al oraşului său natal, Luduş. Temele sale de cercetare, apreciate atât în ţară, cât şi în străinătate au fost recompensate cu premii şi se referă la trecutul istoric al comunităţii.

Acum câteva săptămâni vă prezentam o bijuterie Toyota, respectiv noul Land Cruiser (LC). Între timp, ştirile auto au vuit despre probleme la o serie de maşini produse de companie, iar imaginea de fiabilitate dusă la perfecţiune începe să se clatine. Am uitat însă de toate aceste discuţii când am fost anunţaţi că putem testa noul LC.

Noua regionalizare: un proiect legislativ ambiguu. Este în avantajul nostru? Care este studiul economic care a stat la baza întocmirii sale? Există garanţii că împreună cu Harghita şi Covasna vom avea acces mai eficient la fondurile structurale? Am încercat să răspundem la întrebările în legătură cu actul normativ trecut de Senat, care priveşte dezvoltarea regională a României în paginile

Despre întocmirea hărţilor de inundabilitate nu se mai ştie nimic din 2008. Atunci era un proiect anunţat cu mult entuziasm de Direcţia Apelor Mureş şi care ar fi redus, cel puţin teoretic, consecinţele inundaţiilor din judeţ. Este vorba despre un proiect de simulare a inundaţiilor pe 160 de kilometri, pe sectorul Ocna-Mureş – Tîrgu-Mureş sau Tîrgu-Mureş – Topliţa.

S-a deschis cel mai performant centru de recuperare medicală şi sportivă

Centrul de recuperare medicală şi sportivă funcţionează în Centrul Nova Vita San şi a fost construit după modelul celui de la Bologna. Aparatele sunt însă mai performante, iar unele dintre ele încă nu au fost lansate oficial pe piaţă. Medicii de la centru vor putea interveni în recuperarea după entorse, fracturi, luxaţii, întinderi şi rupturi musculare, contracturi şi spasme musculare.

Nici în anul 2010 Reghinul nu va duce lipsă de bani şi implicit de investiţii majore, unele începute din 2008-2009, altele noi prevăzute în bugetul pe acest an şi votat joia trecută de consilieri.

 

Săptămâna trecută a fost plină de evenimente, care au surescitat interesul mai multor sighişoreni decât ar fi crezut chiar şi edilii oraşului. La dezbaterea de luni pe tema bugetului au participat aproximativ 10 cetăţeni, mass-media, doi consilieri ai PD-L – Ionel Gavrilă şi Adrian Eftimie – şi bineînţeles funcţionarii Primăriei, care lucrează la buget conduşi de Sorin Savu, viceprimarul.

Consilierii locali au epuizat într-o oră şi jumătate o ordine de zi cu 36 de puncte şi alte şapte în regim de urgenţă. Nicio supărare, nicio contră, nimic. Niciun Guşă, niciun Florea Constantin, nicio problemă că datoriile Primăriei trec de câteva zeci de milioane de lei. Fad pe toată linia.

În urma unui control încheiat la finele anului trecut, Camera de Conturi Mureş a găsit nereguli şi plăţi presupus necuvenite la Consiliul Judeţean (CJ). Reprezentanţii forului judeţean au dat socoteală, inspectorii n-au fost înduplecaţi clamând o pagubă de aproximativ 266.000 de lei, adică 2,66 miliarde de lei vechi, aşa că schimbul de adrese dintre cele două instituţii s-a mutat la Tribunalul Mureş, dând naştere unui dosar aflat pe rolul instanţei de contencios.

Facem o nouă incursiune în tainele traficului târgumureşean: în Sfânta zi de marţi, 23.02.2010 mă deplasam agale spre o cafea binemeritată la Restaurantul Positano, când deodată mă trezesc din adormirea care mă luase pe nepregătite de o serie lungă de claxoane şi alarme. Să vă explic.

Drumurile europene, judeţene sau de interes local, toate sunt „dotate" cu gropi la dimensiuni de crater. Parcurgând cu maşina drumul de la Iernut spre Tîrnăveni, în dreptul indicatorului cu înscrisul „Tîrnăveni", începe o şosea „ca-n palmă".