Puterea de cumpărare la 30 de ani de media europeană

bani-ceasRomânia ar putea ajunge la media puterii de cumpărare a Uniunii Europene în circa 25-30 de ani, a declarat miercuri vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, în cadrul unei dezbateri pe tema regionalizării României organizate la Târgu Mureş.

‘Dacă vorbim de România şi Bulgaria şi vorbim de calitatea puterii de cumpărare, România în 1997-2003 a fost sub Bulgaria, de ce, că au venit nemţii, au pus ordine şi vreo şase ani am fost sub. Acum suntem peste Bulgaria, dar uitaţi-vă unde este Polonia şi Ungaria care chiar dacă are o perioadă mai dificilă puterea de cumpărare încă este peste Polonia. (…) Diferenţa puterii de cumpărare faţă de Vest: România şi Bulgaria sunt sub medie. (…) România ar putea ajunge la media UE în circa 25-30 de ani’, a opinat Laszlo Borbely.

Acesta a susţinut că este clar că puterea de cumpărare a românilor este necompetitivă chiar şi cu alte ţări care sunt comparabile cu România, cum ar fi Polonia şi Ungaria şi că se constată că ‘în momentul de faţă nu sunt şanse reale de a reduce decalajul şi am putea să ajungem la media UE în 25-30 de ani în acest ritm’.

‘Pentru reducerea decalajului ar trebui ca România să reuşească o viteză de creştere mai mare ca ţările faţă de care ar trebui să existe şanse de reducere din decalaj. În ciuda fondurilor de pre-aderare şi apoi a celor structurale şi de dezvoltare rurală, la paritatea puterii de cumpărare se înregistrează tendinţe defavorabile. Paritatea puterii de cumpărare din România în perioada 1995-2011 s-a putut compara doar cu cea a Bulgariei. Se poate constata că aproximativ de la momentul începerii finanţărilor pentru perspectiva financiară 2007-2013 avantajul Poloniei a crescut abrupt şi s-a menţinut aproape constant şi în perioada de vârf a crizei financiare, iar avantajul Ungariei asupra Poloniei, deşi s-a redus considerabil, rămâne constant’, a arătat Borbely.

În privinţa României, politicianul a spus că se constată că nu are şanse reale de a reduce din decalajul ce o desparte de Polonia sau de Ungaria.

‘Se poate constata că Polonia a pornit cu un avans de 10 puncte procentuale faţă de România şi în perioada 1995-2011 a redus decalajul faţă de media UE cu 21 de puncte procentuale, pe când România în aceeaşi perioadă şi-a redus decalajul cu doar 15 puncte procentuale. Deci România a pornit dintr-o poziţie mai proastă decât Polonia şi a avut o viteză mai mică decât Polonia. Prin urmare, decalajul dintre Polonia şi România a crescut de la 10 puncte procentuale în 1995 la 15 puncte procentuale în 2011: evantaiul se deschide’, a mai spus Laszlo Borbely.

Vicepreşedintele politic al UDMR a prezentat aceste aspecte în cadrul unui studiu efectuat de experţii Uniunii pe marginea funcţionării regiunilor de dezvoltare din România.

AGERPRES

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.