Radiografia sistemului universitar mureșean și românesc

În ciuda scăderii dramatice a numărului de studenți la nivel național, Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu-Mureș are mai mulți studențiSistemul de învățământ românesc este în mod periculos subfinanțat, situându-se pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene, situație care influențează negativ performanțele academice.
În ultimii 7 ani, universităţile din România au pierdut 52% dintre studenţii plătitori de taxe (dacă în 2007-2008 existau peste 1 milion de studenţi la taxă, în anul universitar trecut au rămas doar 540.000, arată Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior – CNFIS) în Raportul public anual – 2013 referitor la „starea finanțării învățământului superior și măsurile de optimizare ce se impun”.
Limitarea fondurilor din taxe duce la o „dependență mai accentuată față de veniturile obținute din alocări de fonduri de la bugetul de stat”.
Mai puțini studenți mureșeni
Numărul de studenţi mureşeni a scăzut din 2009 – 2010 încoace. Dacă atunci erau în jur de 11.500 de studenţi, în prezent în judeţ mai sunt sub 10.000 de studenţi, conform informaţiilor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş. Oricum, scăderea numărului de studenți nu a fost atât de dramatică ca la nivel național.
Desigur, situaţia nu este aceeaşi la toate universităţile. La Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu-Mureș, numărul de studenţi a scăzut considerabil, la 66% în anul universitar trecut faţă de 2009. Astfel, dacă prin 2008 şi 2009 erau aproximativ 5.500 de studenţi, numărul acesta a scăzut progresiv, astfel încât în anul universitar 2013 – 2014 erau doar 3.609 studenți, după cum arată datele culese din Raportul anual de activitate al rectorului UPM pentru perioada 2013 – 2014.
În schimb, la Universitatea de Medicină din Tîrgu-Mureș, „evoluția numărului de studenți a fost ascendentă”, ne-a informat rectorul universității, prof. univ. dr. Leonard Azamfirei: 2008 – 3.115 studenți, 2009 – 3.569 studenți, 2010 – 4.132 studenți, 2011 – 4.571 studenți, 2012 – 4.735 studenți, 2013 – 4.787de studenți, 2014 – aproximativ 4.900 de studenți.
Rectorul Leonard Azamfirei a precizat, lapidar, că evoluția ascendentă a numărului de studenți se explică printr-o „permanentă preocupare de îmbunătățire a activității didactice și de lărgire a paletei educaționale oferită de către universitate”.
La Universitatea de Arte din Tîrgu-Mureș, numărul studenților a rămas relativ constantLa Universitatea de Arte din Tîrgu-Mureș, numărul studenților, care de altfel este cel mai scăzut dintre cele aproximativ 50 de universități de stat din România, a rămas relativ constant, cu fluctuații minore. Astfel, dacă în 2009 Universitatea de Arte avea 365 de studenți, în 2011 avea 393, iar în anul universitar 2013 – 2014 avea 377 de studenți. Mai multe informații în legătură cu situația Universității de Arte din Tîrgu-Mureș nu ne-au fost furnizate, deși am solicitat informații de două ori conducerii universității, cu promisiunea că vom primi răspunsuri. Până la închiderea ediției aceste informații nu ne-au fost furnizate…
De asemenea, de la Universitatea privată „Dimitrie Cantemir” nu am obținut date referitoare la evoluția numărului de studenți, deși am solicitat oficial acest lucru.
Însă, analizând statisticile naționale, ne putem aștepta ca și la „Dimitrie Cantemir”, scăderea numărului de studenți să fie semnificativă. În România, la universitățile private au mai rămas sub 80.000 de studenți dintr-un vârf de 410.000 atins în 2008 – 2009!
La universitățile de stat din țară, cei mai mulți studenți sunt înscriși la Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj – peste 36.000 de studenți, urmată de Universitatea din București cu 30.000 de studenți și Universitatea Politehnică din București, cu peste 25.000 de studenți.
Studiu de caz: UPM Tîrgu-Mureș
universitatea petru maiorDupă cum am arătat mai sus, la UPM, în ultimii șapte ani, numărul de studenți a scăzut cu peste 30%. Desigur, acest lucru a avut un impact negativ asupra veniturilor universității. Doar în anul 2013 față de anul 2012, veniturile au scăzut cu 18 %, se arată în raportul de activitate al rectorului pentru perioada 2013 – 2014.
Care au fost cauzele acestei scăderi progresive a numărului de studenți? Răspunsul ni l-a furnizat prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, președintele senatului Universității „Petru Maior”: scăderea populaţiei şcolare; sistemul Bologna, a redus profilurile duble; bacalaureatul mai dificil, care a scăzut numărul de absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat.
Aceste cauze sunt aproape identice cu cele promovate de CNFIS, care remarcă o tendință de reducere masivă a numărului de studenți din sistemul de învățământ superior din România: „Trend-ul de masificare prevalent în anii 1990 – 2008 a fost inversat începând din anul universitar 2009 – 2010, sub impactul combinat al scăderii numerice a cohortelor născute după 1990, al reducerii numărului anilor de studii la nivel licență, datorită implementării sistemului Bologna începând din 2005 (cu efecte statistice vizibile în 2008 și 2009), și al scăderii numărului absolvenților de bacalaureat (efect combinat al abandonului școlar în învățământul preuniversitar și al creșterii exigenței examenului de bacalaureat începând din 2011)”, se arată în raportul CNFIS.
Desigur, scăderea numărului de elevi și, implicit, de viitori studenți este evidentă, fapt consemnat și de proiectul de hotărâre de guvern privind cifrele de școlarizare pentru învățământul preuniversitar în anul școlar 2014 – 2015: cifrele de școlarizare pentru anul școlar 2014 – 2015 aduc o scădere a numărului de locuri care va fi alocat învățământului gimnazial și liceal, cu un total de 40.000 de locuri. Modificarea se înregistrează ca urmare a evoluției demografice, a explicat Ministerul Educației.
Ajutor financiar
Universitatea „Petru Maior” se numără printre instituțiile de învățământ superior care „au primit ajutoare financiare substanțiale din partea MEN atât în 2012, cât și în 2013”, alături de Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Universitatea din Petroșani, Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița, Universitatea din Pitești și Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău.
Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior explică „în contextul finanțării scăzute și a dificultății universităților de a face față tuturor cheltuielilor, în cursul anului 2013, un număr semnificativ de universități au făcut solicitări de alocare de fonduri în afara formulei de calcul. Pentru a răspunde acestor solicitări, s-a adoptat soluția de a acorda diverse sume ca avans unora dintre universitățile solicitante, urmând să se realizeze ulterior o regularizare. Consiliul a susținut faptul că universitățile trebuie sprijinite pentru a putea funcționa normal; în același timp, Consiliul a solicitat ca universitățile, îndeosebi cele care au fost ajutate în afara formulei și în anul 2012, să aplice planuri de redresare structurală a situației lor financiare”.
În raport se mai precizează că CNFIS „a acceptat opțiunea MEN de a sprijini aceste universități, prin instrumente în afara formulei de finanțare, insistând însă asupra faptului că universitățile respective trebuie să realizeze restructurări în noul an universitar, operând o reducere a costurilor prin statele de funcții”.
Reducerea cheltuielilor
Despre aceste reduceri a cheltuielilor la care face referire CNFIS, în urma acordării unor ajutoare financiare suplimentare de la stat, ne-a vorbit prof. univ. dr. Cornel Sigmirean:
„O serie de universităţi considerate importante din punctul de vedere al dezvoltării regionale au beneficiat de fonduri de dezvoltare regională. Pentru a se menţine în parametri recomandaţi de Guvern, în sensul reducerii cheltuielilor, UPM nu a mai plătit în ultimii ani, la unele facultăţi, activităţile din statutul de plata cu ora, n-a plătit orele suplimentare; normele s-au supraîncărcat la maxim.
Concret, în acest an, nu s-au plătit examenele de licenţă, examenele de admitere, s-au creat trunchiuri comune acolo unde disciplinele aveau activităţi comune. De exemplu, sunt cursuri care se ţin în comun la istorie şi la relaţii internaţionale, sau cursuri care se țin şi la finanţe-contabilitate şi la management”.
Subfinanțarea cronică
Sistemul de învățământ românesc este în mod periculos subfinanțat, situându-se pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene, situație care influențează negativ performanțele academice. Conform datelor Eurostat, în cadrul Uniunii Europene, România are cea mai mică alocare bugetară pentru educație: în ultimul an pentru care există statistici pe site-ul oficial al Eurostat, 2011, România avea o alocație bugetară de 3,07% din PIB. La nivelul Uniunii Europene, cheltuielile pentru educație se situează în jur la 6% din PIB, asemănător situației din SUA.
În 2013, pentru învățământul superior a fost alocat aproximativ 0,29% din Produsul Intern Brut (PIB), adică 1.739.910.000 lei, se arată în raportul CNFIS.
Cea mai bine plătită universitate mureșeană a fost, în 2013, UMF, care a primit 30.087.621 lei; UPM a primit 9.733.155 lei; UAT – 6.018.700 lei.
Comparativ, în țară cei mai mulți bani de la buget i-a primit Universitatea Politehnică din București – 165.711.000 de lei (urmată de Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca), iar cei mai puțini Universitatea Maritimă din Constanţa – sub 4 milioane de lei. Se observă, astfel, că UPM și Universitatea de Arte din Tîrgu-Mureș se situează printre ultimele poziții la nivelul țării, în privința finanțării bugetare.
Despre subfinanțarea sistemului de învățământ ne-a vorbit și prof. univ. dr. Cornel Sigmirean: „Problema este subfinanţarea învăţământului… De exemplu, la specializarea istorie, dar și la facultăţile cu profil umanist şi la economice, drept, finanţarea este de 550 de euro (aproximativ 2.500 de lei) pentru fiecare student bugetar; la inginerie şi la informatică se dublează… Din această taxă anuală sunt suportate toate cheltuielile. Oricum finanţarea învăţământului superior în România bate recordul negativ. Suntem pe ultimul loc la nivel european, la nivelul finanţării”.
De asemenea, CNFIS precizează următoarele: „O primă concluzie, evidențiată atât de evoluțiile din ultimii ani, cât și de comparațiile internaționale, se referă la agravarea subfinanțării cronice a sistemului de învățământ superior din România”.
Soluții
Ce soluții există pentru redresarea situației la UPM Tîrgu-Mureș? Răspunsul l-am primit tot de la președintele senatului UPM, Cornel Sigmirean: „Nu facem o politică din a avea foarte mulţi studenţi, facem o politică din a avea studenţi de bună calitate. Vrem să creăm specializări cât mai performante, în ideea că prin crearea unor domenii de excelenţă vom putea obţine o suplimentare la finanţare. De exemplu, intenţionăm să introducem predarea cursurilor în limbi străine la anumite specializări, pentru că se finanţează mai bine. Asemenea, ne gândim să deschidem şcoli doctorale, oferind un învăţământ integrat, în sensul că tinerii să poată urma la Tîrgu-Mureş licenţa, masteratul şi doctoratul”…
Consorțiu cu UMF
„Noi am creat un consorţiu cu UMF, oferind tinerilor şansa de a urma anumite cursuri. De exemplu, cei de la medicină pot veni la noi să facă cursul de informatică sau în domeniul electronicii sau managementului. Desigur, competenţele lor vor fi mai mari. Noi în cadrul consorţiului am promovat ideea ca studenţii de la cele două universităţi să poată frecventa în paralel cursurile care-i interesează şi care consideră că sunt importante pentru orizontul lor de competenţe”.
Un alt atu pentru UPM este că oferă în premieră un masterat în cadrul căruia studenții pot frecventa cursuri și în străinătate: „Este un efort real pe care îl face Universitatea „Petru Maior” de a intra în contact cu mediul universitar cu pregătire europeană, dar şi extra-europeană printr-o serie de colaborări, zic eu importante. Este mândria noastră că Universitatea „Petru Maior” este prima şi singura universitate din România care are un masterat care permite dobândirea de două diplome, în parteneriat cu o universitate străină”, a declarat conf. dr. Giordano Altarozzi, prodecan la Facultatea de Litere şi Ştiinţe.
În plus, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean a precizat că o șansă în plus pentru UPM ar fi recunoașterea oficială a meritelor universității din ultimii ani: „Rămânem constrânşi de subfinanţarea care ne situează la nivelul UE pe ultimul loc. Sperăm într-o nouă evaluare a universităţilor care să înregistreze progresele care s-au făcut la noi în universitate în ultimii 4 ani. Cercetarea aproape s-a dublat, toate revistele universităţii sunt cotate în baze de date internaţionale, a crescut numărul de studii ISI – Proceedings (un sistem american de evaluare)”.
Sistemul Bologna
Sistemul Bologna a fost introdus după 2005, anulând multe dintre dublele specializări la facultăți și modificând numărul de ani de studii (a scăzut numărul anilor de studii la facultate și a crescut la masterat). Acest sistem a afectat universitățile, fiindcă studenții erau mai atrași de profilele duble. În plus, pentru absolvenții care intră în sistemul de învățământ ca profesori, apar probleme la crearea normelor didactice. Dacă înainte un absolvent de istorie – engleză își putea crea norma atât din istorie, cât și din limba engleză, în prezent studentul doar de la istorie are dificultăți mari în a-și asigura o catedră întreagă.
Dar, există și universități neafectate de sistemul Bologna, în privința numărului de studenți: „Nu considerăm că Sistemul Bologna ar fi avut o influență negativă asupra numărului de studenți”, a precizat prof. univ. dr. Leonard Azamfirei de la UMF Tîrgu-Mureș.
Titi DÃLÃLÃU

print