Reabilitarea clădirilor istorice județene – între obligație și interes

15310728_1647416252224233_1062954498_nÎn județul Mureș există 1.117 monumente incluse pe lista monumentelor. E unul dintre județele care au un număr foarte mare de monumente istorice. Mai mult, județul Mureș are și două situri UNESCO – cetatea medievală a Sighișoarei și Saschiz. Conform legii, răspunderea reabilitării monumentelor istorice revine exclusiv proprietarului. Însă, odată cu retrocedările de după 1990, s-a ajuns la situația în care nu toți proprietarii au resursele financiare sau interesul să îngrijească așa cum ar trebui monumentele istorice.

Avem și cazuri fericite: majoritatea clădirilor istorice din marile orașe sunt bine întreținute.

Însă, există și cazuri dramatice în care clădirile istorice sunt practic abandonate, fiind într-o stare de degradare avansată – cum este cazul a numeroase biserici de lemn din județul Mureș sau a unor castele (conace) rurale.

Din păcate, adeseori nu se poate face nimic pentru salvarea unor clădiri istorice. Prin lege, proprietarul poate fi amendat dacă nu reabilitează clădirea istorică, dar acest lucru nu garantează intervenția lui în sensul începerii unor lucrări de restaurare…

 

 

Cu bune, cu rele…

 

Nicolae Băciuț, directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Mureș, a făcut pentru Punctul o caracterizare generală a situației clădirilor istorice din Mureș, menționând, în primul rând, că există clădiri aflate într-o stare foarte bună, în timp ce altele sunt neglijate:

În bună măsură imobilele de pe lista monumentelor istorice care se află în administrație publică sunt bine întreținute. De exemplu, Tîrgu Mureș are Palatul Culturii, sediile Prefecturii și ale Primăriei, bisericile (Catedrala Mică, Catedrala Mare), toate imobilele din Cetate – Cetatea a fost reabilitată integral și create spații culturale în bastioanele Cetății. În Sighișoara clădirile care țin de primărie sunt în condiții bune.

Sunt situații în care imobilele unor proprietari pun probleme plecând de la anumite situații, de exemplu restituirea unor imobile, în primul rând castelele și conacele din județul Mureș care au fost restituite urmașilor celor care le-au deținut și care nu au fonduri prin care să poată să reabiliteze clădirile. De pildă…

 

… castelul de la Criș…

 

… care a fost reabilitat parțial cu fonduri de la Ministerul Culturii. În momentul în care s-a ajuns în instanță și s-a făcut restituirea, Ministerul nu a mai putut să finanțeze continuarea lucrărilor, iar noul proprietar nu are fonduri prin care să reabiliteze castelul. Pe moment s-a găsit o soluție – Castelul a fost dat în concesiune unei asociații care în timp va încerca să continue reabilitarea Castelului de la Criș.

 

 

Alt castel în suferință ar fi cel de la Corunca

 

 

… A fost restituit, apoi cumpărat – proprietarii nu au reabilitat castelul așa cum s-au angajat, iar acum Primăria a intentat acțiune în instanță pentru a-l obliga pe proprietar să facă lucrări de reabilitare a castelului”.

O speranță pentru clădirile istorice este și Planul Național de Restaurare, prin care anual ar trebuie să fie finanțate de la buget lucrări de restaurare la monumentele care se află în cea mai mare suferință. Dar, în ultimii 10 ani nu s-au mai alocat decât sporadic fonduri pentru obiectivele mureșene…

 

Bisericile de lemn, în suferință din cauza sărăciei

 

Nicolae Băciuț a evidențiat o realitate legislativă: obligația de a întreține în bună stare clădirile monumente istorice revine în exclusivitate proprietarilor. Aceștia sunt cei care trebuie să se ocupe de starea fizică a monumentelor. Iar, în unele situații, imobilele aparțin unor comunități, cum este cazul bisericilor de lemn, care aparțin de parohie. Parohia este cea care este proprietar și administrator de imobil monument istoric. Însă, după cum se știe, în foarte multe cazuri, comunitățile rurale nu dispun de resurse financiare suficiente pentru a-și permite efectuare unor lucrări de restaurare speciale, cum este necesar în cazul monumentelor istorice.

Avem în județul Mureș peste 70 de biserici de lemn monumente istorice. Acestea sunt cele mai vulnerabile – acoperișul de șindrilă, după 15 – 20 de ani, e afectat și trebuie schimbat. Dacă nu e schimbat la timp atunci începe să plouă înăuntru, să fie afectată pictura interioară și clădirea în general. Sunt situații în care…

 

…unele biserici sunt reabilitate model…

 

 … de pildă biserica mănăstirii de la Lăpușna, biserică de secol XVII, unde s-a restaurat inclusiv pictura interioară, cu fonduri de la Ministerul Culturii.

La Săcalu de Pădure, cu bani de la Ministerul Culturii și de la Banca Mondială, iar s-a făcut o lucrare de calitate de reabilitare a bisericii de lemn din sat.

 

…Însă, biserica de la Cuștelnic…

 

 

… de lângă Târnăveni, este într-o situație deplorabilă. Cuștelnicul aparține de Târnăveni. Ar fi putut să asigure măcar parțial finanțare și Primăria din Târnăveni… Se pare că nu s-a găsit o formulă de a susține lucrările de reabilitare… Comunitățile din localitățile în care există biserici de lemn în cea mai mare măsură sunt îmbătrânite, reduse numeric și sărace. Deci din resursele financiare ale credincioșilor e mai greu de făcut astfel de lucrări”, a menționat Nicolae Băciuț.

 

Constatări punctuale…

 

La începutul anului 2016, Direcției Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Mureș  a transmis primăriilor din județ o adresă prin care le solicita să fie informată în legătură cu starea monumentelor istorice din localitățile aparținătoare. Astfel, prin bunăvoința domnului director Nicolae Băciuț, am putut extrage din răspunsurile acordate de primării, câteva informații interesante referitoare la clădirile istorice din localitățile mureșene.

Tema conservării clădirilor istorice este una importantă, având în vedere că aceste clădiri fac parte din patrimoniul cultural al țării și că au o deosebită importanță turistică. Valoarea clădirilor istorice va fi evidențiată și în cadrul unui seminar  care va avea loc la Tîrgu Mureș (20 – 21 – 22 octombrie 2016) – seminar organizat de Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România, în parteneriat cu Direcția Județeană pentru Cultură Mureș, intitulat „Cum poate regenera patrimoniul cultural orașe, regiuni, țări din punct de vedere economic, social și mediu”. În cadrul seminarului va avea loc și Adunarea Generală a asociației pe anul 2016. Consiliul Județean Mureș este membru al acestei asociații din anul 2005.

 

La Corunca, proprietar trimis în judecată

 

În Corunca, primarul Takacs Olga a transmis faptul că există pe lista monumentelor istorice Ansamblul Castelului Toldalagi și Turnul castelului Toldalagi. Acestea „se află în prezent într-o stare foarte deteriorată. După restituire urmașii proprietarilor au vândut către SC Geranco SRL. Noul proprietar a promis restaurarea și conservarea castelului, dar nu și-a respectat promisiunea. Nu cunoaștem posibilitățile financiare ale proprietarului. Consiliul Local al comunei Corunca a intentat proces pentru obligarea acestuia de a conserva și restaura castelul. Procesul se află pe rolul Judecătoriei Tîrgu Mureș”.

 

Bisericile din Ghindari și Fântânele

 

Pe raza comunei Ghindari există mai multe monumente istorice, cum ar fi bisericile unitariană și reformată din secolul XVIII, aflate în proprietatea parohiilor, starea lor fiind bună.

În comuna Fântânele, răspunsul primarului Varga Jozsef a menționat cinci monumente istorice. Printre acestea se numără câteva biserici și câteva case. Starea acestora este în general bună, având în vedere că, de exemplu, casele sunt locuite. Dar, apar și probleme: Biserica reformată din Fântânele, deși are o stare fizică bună, are probleme la tavanul din casete de lemn pictate, care necesită renovare urgentă; dar Parohia reformată nu are resurse pentru renovare.

 

Lipsă fonduri… la Târnăveni. Clădirile suferă.

 

 

În Târnăveni întâlnim chiar situația ca un monument istoric să fie declasat din această categorie. E vorba despre Conacul Szilvassy, de pe strada M. Eminescu: „În  imobilul respectiv a funcționat o grădiniță la parter, iar în restul clădirii la parter și mansardă sunt apartamente proprietate personală și un apartament – proprietatea primăriei. În timp a suferit multe modificări și nu mai prezintă caracteristicile pentru a fi menținut monument. S-a făcut propunere pentru declasificare. Necesită lucrări de reparații capitale”, se arată în răspunsul trimis de Primăria Târnăveni către Direcția pentru Cultură.

Chiar și sediul Primăriei este un palat care, deși se află într-o stare bună, „se impune totuși realizarea unor lucrări de întreținere a acoperișului, reabilitare fațade, schimbare tâmplărie”. Dar, lipsesc fondurile…

Alte clădiri sunt în stare bună, precum sediul Pompierilor (Fost Casinou)…

Dar în Târnăveni, în general, lipsa banilor este o problemă care împiedică renovarea clădirilor istorice (de exemplu clădirile liceelor din municipiu).

 

Monumente inexistente la Vețca și Sâncraiu de Mureș

 

Răspunsul primarului din comuna Vețca, Fekete Pal, ridică o altă problemă: se pare că unele monumente din lista monumentelor istorice nu mai există. Lista monumentelor istorice din județul Mureș cuprinde monumentele istorice din județul Mureș înscrise în Patrimoniul cultural național al României. Lista completă este menținută și actualizată periodic de către Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național din România, prin intermediul Institutului Național al Patrimoniului…

Pozițiile din lista monumentelor istorice nr. 177, 178, 179, 232, nu am putut identifica, deoarece pe locurile indicate în descrierea acestora, tarlaua Teglas dulo, respectiv Kerekmezo sunt situate terenuri arabile încă din timpul CAP-ului și actualmente restituite diferitelor persoane fizice conform legii fondului funciar”, se arată în răspunsul primăriei Vețca.

Și cei din Sâncraiu de Mureș au transmis că siturile arheologice din Nazna și Sâncraiu de Mureș nu există, iar cele două biserici vechi sunt în stare bună și există solicitări de fonduri pentru întreținere.

 

Comuna Mica…

 

… beneficiază, la rândul ei, de câteva monumente istorice, precum clădirea primăriei care este în stare foarte bună, fiind reparată în 2012, Biserica de lemn „Sf. Arhangheli”.

Dar există și probleme: Biserica de lemn din Deaj nu există! Iar Castelul Apor (proprietate privată) necesită intervenție de reabilitare de urgență, se arată în lista monumentelor istorice aflate pe raza comunei Mica, listă semnată de primarul Szekely Ladislau.

 

Alte trei comune: Gornești, Batoș și Râciu

 

Comuna Gornești, condusă de ing. Kolcsar Gyula, a identificat mai multe monumente istorice, în stare fizică medie sau rea. Toate sunt în proprietate privată, iar posibilități financiare ale proprietarilor nu există. Cea mai scumpă reabilitare, 3 milioane de euro, necesită obiectivele legate de numele lui Teleki: cripta și castelul din Gornești.

În comuna Batoș există 5 biserici monumente istorice, iar starea lor este bună, a precizat primarul Dumitru Cotoi.

În comuna Râciu sunt două biserici monumente istorice (secolele XVII și XIX), iar starea lor fizică este corespunzătoare.

 

Situație tragi comică la Ungheni: Situl arheologic, la arat

 

Și în Ungheni apare o situație tragi-comică – un sit arheologic este practic dispărut sub pământ. Primăria orașului Ungheni, prin intermediul insp. Porime Sorin, a transmis următoarele: „În prezent situl arheologic din satul Morești este îngropat și nu cunoaștem adâncimea, iar terenul agricol care acoperă situl arheologic a fost retrocedat foștilor proprietari conform legii 18/1991”.

 

 

Sărmașu, Reghin

 

Într-un alt oraș mic, Sărmașu, printre monumente istorice se numără câteva biserici, iar starea lor este bună, informează primarul ing. Mocean Ioan.

În municipiul Reghin, dintre monumentele care necesită reabilitare, cele mai multe sunt case vechi, aflate în proprietatea unor persoane fizice.

 

Saschiz, satul UNESCO, cu probleme

 

Saschizul, deși aflat pe lista UNESCO, întâmpină unele probleme la monumentele istorice, după cum arată documentul emis de Primărie:

Cetatea de refugiu – proprietarul edificiului este primăria Saschiz, starea fizică este proastă și necesită o restaurare urgentă la momentul actual. Primăria Saschiz a inițiat un proiect pentru reabilitarea cetății care se află în dezbatere publică.

Sit rural Saschiz – regimul de proprietate este mixt: atât persoane fizice, cât și persoane juridice. În centrul localității avem un număr de patru locuințe aflate la stadiul de ruină aparținând persoanelor fizice. Școala germană se află în proprietatea Bisericii Evanghelice, iar starea fizică actuală este proastă.

Ansamblul Bisericii fortificate – proprietarul ansamblului este Biserica Evanghelică, starea bisericii este bună (recent a fost reabilitată). Turnul cu ceas necesită restaurare”.

 

Bani de la primărie la Adămuș

 

Există și primării care alocă sume pentru renovarea monumentelor istorice. De exemplu, Consiliul Local Adămuș alocă în fiecare an sume necesare întreținerii și reabilitării Bisericii Unitariene din Adămuș (sec. XVI) și a Bisericii de lemn din Dâmbău. Pentru anul 2016 s-a alocat suma de 10.000 de lei, a precizat Sipos Iosif, primarul comunei.

Răspunsul primarului de la Brâncovenești, Ordog Ferencz, a fost succint, precizând doar că monumentele din comună sunt în stare bună.

 

Castelul Ugron din Zau de Câmpie, stare deplorabilă

 

În Zau de Câmpie se află Castelul Ugron și Ansamblul Castelului Ugron, aflate într-o stare avansată de degradare, fiind necesară reabilitarea, informează primarul Iurian Alexandru.

 

Probleme și la Gurghiu

 

Însă, la Gurghiu întâlnim situația ca unele monumente să fie în administrarea Muzeului Județean Mureș, de exemplu Castelul Bornemisza sau Capela Rakoczi, obiective aflate într-o stare de degradare, informează primarul Mîndru Ramona.

 

Privații fără bani: Nadeș, Țigmandru, Mădăraș

 

Pe teritoriul comunei Nadeș există șase imobile monumente istorice aflate în proprietate Bisericii Evanghelice. În plus, în sat Țigmandru se află ansamblul rural centrul istoric cu 194 de locuințe. „Proprietarii acestor construcții, edificate în secolele XIV – XVI, respectiv XIX, nu dispun de resurse financiare pentru reparații curente și periodice. Bisericile evanghelice necesită reparații și schimbarea țiglei de pe acoperiș. Împrejmuirea fortificată se deteriorează și prezintă risc de prăbușire, cad pietre mai ales în perioada dezghețului. Casa parohială este locuită de chiriași care se ocupă de reparații curente. Locuințele din satul Țigmandru sunt reabilitate parțial de către proprietari”, a precizat primarul Ivan Erhardt László.

În Mădăraș există Castelul Bethlen. Situația nefericită a fost descrisă de primarul David Gyula Arpad: „Castelul Bethlen situat în comuna Mădăraș nr. 42 se află în proprietate privată, având doi proprietari persoane fizice. O parte din casă este locuită și întreținută de proprietarul și familia, cealaltă parte se află într-o stare deplorabilă, proprietarul fiind decedat, iar moștenitorii acestuia nu au făcut nicio renovare”.

 

Sighișoara cu cele mai multe monumente…

 

Municipiul Sighișoara a trimis răspunsul cel mai bine documentat, dispunând și de o listă impresionantă de monumente istorice și de siteuri arheologice. Foarte multe clădiri din Cetate se află într-o stare bună, fiind renovate. Însă există și probleme. De exemplu, Turnul Cositorarilor, deținut de Parohia Evanghelică, are o stare generală „extrem de fragilă din punct de vedere structural, fiind aproape de precolaps, motiv pentru care accesul în turn este interzis”. Încă nu au fost găsite fondurile necesare pentru reabilitarea acestui turn, deși s-au făcut studii în acest sens. În plus, multe probleme au apărut la zidurile cetății, care în unele locuri prezintă înclinări, fisuri etc.

 

Titi Dălălău

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.