Reabilitări periculoase pe DN

Două drumuri naționale, două reabilitări și două probleme aduse odată cu aceste lucrări. Este situația creată de Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) care, în cel mai centralizat mod cu putință, derulează sau a derulat lucrările. Dar să le luăm pe rând.

Drumul Național DN 15 Tîrgu-Mureș-Reghin, la care se adaugă și DN15A Reghin-Sărățel, a intrat de curând în reabilitare. Lucrările erau programate să înceapă cel târziu în martie 2011 și să fie finalizate până în martie 2013. Au început cu puțină întârziere, așa că acum lucrările sunt în toi. Finanțatorul lucrării este Banca Europeană de Investiții (BEI) și Guvernul României, iar lungimea totală a reabilitărilor este de puțin peste 70 de kilometri. Valoarea investiției strict pentru acest sector de drum nu se cunoaște, întrucât face parte dintr-un pachet mai mare, o investiție într-un total de 1.100 de kilometri de Drumuri Naționale. Pachetul întreg de reabilitări are o valoare de 987 de milioane de euro, din care 450 de milioane este valoarea împrumutului de la BEI, 537 de milioane contribuția Guvernului, la care se vor adăuga la final și TVA și alte taxe, suportate tot de Guvern. Pe cele două bucăți de Drumuri Naționale menționate în județul Mureș lucrează două concerne mari, SPEA ENGEGNERIA EUROPEA S.p.A pe partea de consultanță și STRABAG AG în calitate de constructor. Pe lângă reabilitare propriu-zisă a carosabilului, de la fundație și până la marcaje, mai sunt cuprinse în proiect reabilitarea a 11 poduri, 156 de podețe și un pasaj.

Periculos. Hilar.

Problema a intervenit în timpul lucrărilor când ne-am pomenit că de fapt constructorul, pe lângă reabilitare, îngustează partea carosabilă periculos de mult. Prefectura Mureș a sesizat de curând problema și a semnalat-o printr-o scrisoare oficială la CNADNR, în care precizează: „În urma lucrărilor de reabilitare realizate în interiorul localităților din județul Mureș, lățimea părții carosabile rezultată este de 7 m, fiind încadrată cu borduri înalte. Pentru traficul înregistrat pe sectorul Tîrgu-Mureș – Reghin, această lățime este insuficientă și prezintă risc atât pentru autovehicule, cât și pentru pietoni”. În continuare, Prefectura cere ca bordurile să fie mutate cu 0,75 m, astfel că ar rezulta o parte carosabilă de 8,5 m. În prezent situația, pe anumite porțiuni reabilitate, este atât de bizară, încât două tiruri care se întâlnesc din sensuri opuse, trebuie să încetinească pentru a putea trece în siguranță unul pe lângă celălalt. Dacă mai adăugăm în ecuație și tradiționalele căruțe, care cu greu vor putea fi depășite, atunci putem crea o sumedenie de scenarii hilare care ar putea avea materializarea pe viitorul drum reabilitat.
Aminteam la începutul articolului și de un…

…grad extrem de centralizat prin care s-au derulat aceste lucrări.

CNADNR este împărțită pe șapte regiuni, iar cea de care județul Mureș aparține, este Direcția Regională de Drumuri și Poduri Brașov. În Mureș, ea are Secția de Drumuri Naționale Tîrgu-Mureș, condusă de Gheorghe Ispas. Despre reabilitarea DN 15 Tîrgu-Mureș – Reghin, Ispas nu ne-a putut spune absolut nimic, întrucât nu deține informații. „Eu n-am elementele din proiect, de niciun fel, nici ca formă, nici ca valoare, nimic. Noi îl vom primi în administrare, după finalizarea lucrărilor. Numai CNADNR se ocupă de acest lucru. Din cauza asta nu pot da nici un detaliu. Și domnul prefect când a sesizat problema a sesizat-o direct la CNADNR”, ne-a precizat Gheorghe Ispas.

De la CNADNR, deși sesizarea a fost trimisă în 3 iulie, vinerea trecută încă nu venise nici un răspuns. Termenul legal este de 30 de zile în care compania poate răspunde, însă e destul de puțin probabil că o va face. Reprezentanții prefecturii au anunțat că dacă nu vor primi răspuns, se vor adresa și Ministerului Transporturilor, cel care are în coordonare CNADNR.

E puțin probabil că problema se va rezolva…

…foarte rapid. Oricât de optimiști am fi, avem un contra-exemplu tot din județul Mureș, o problemă oarecum similară, care de aproximativ doi ani de zile își așteaptă încă soluționarea. Tot de la CNADNR, tot într-un proiect de reabilitare a unui drum național, de data aceasta pe porțiunea Reghin-Toplița. Deși lucrările de reabilitare au fost încheiate cu succes și drumul este practicabil, pe o porțiune de aproximativ 300 de metri, în localitatea Brâncovenești, în scurt timp s-ar putea ca drumul să se rupă și să devină impracticabil. Primarul comunei Brâncovenești, Ördög Ferencz spunea: „Vă rog frumos să subliniați că e vorba de un Drum European, la care lucrările de reabilitare s-au terminat în 2010, dacă nu mă înșel. Este exact aceeași problemă care era înainte de reabilitare, poate și mai mare. Dar, având în vedere că firma domnului Umbrărescu, care a lucrat aici, a lăsat o porțiune de 300 de metri neasfaltați, nu știu dacă umblați în acea zonă, acum a ajuns într-un hal fără de hal. Imediat nu se mai poate circula. Eu am vorbit și cu domnul prefect și cu președintele Consiliului Județean, amândoi mi-au spus că încearcă să rezolve problema, dar deocamdată nimeni n-a bătut un cui”. Reprezentanții Prefecturii spuneau că urmează ca în decurs de câteva zile să formuleze o nouă scrisoare de sesizare către CNADNR, în care să ridice și problema de la Brâncovenești.

Prin același tip de finanțare – împrumut BEI cofinanțat de Guvern – 230 de kilometri de Drum Național au fost reabilitați între 2009 și 2011 pe sectorul Reghin – Toplița. Valoarea proiectului a fost pe acest segment de 176,45 milioane euro, adică un cost pe kilometru de aproape 765.000 de euro. Firmele care au lucrat sunt JV SC SPEDITION UMB SRL și TEHNOSTRADE SRL, ambele controlate de Dorinel Umbrărescu, unul din așa-numiții „regi ai asfaltului”. De menționat totuși că, în afară de acea porțiune cu probleme, drumul arată încă bine.

Cătălin Hegheș

print
Share
0 comments on “Reabilitări periculoase pe DN
  1. Cismas Dorin spune:

    Azi noapte, venind de la Toplita spre Reghin am remarcat un lucru hilar: s-au furat multe din benzile reflectorizante de pe stalpii de semnalizare de pe drumul recent reabilitat.
    Ce au oare in cap cei care fac asa ceva nu inteleg. Cum nu inteleg cum, la atatia stalpi degradati, politistii rurali nu au gasit niciun cretin care face astfel de fapte?
    Jenant, tare jenant… Popor imbecil, nu gasesc alta formulare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.