Record de asistență de Ziua Armatei

ziua armatei la ludusEcourile bătăliei duse în mica localitate din apropierea oraşului Iernut (Oarba de Mureș) au ajuns oriunde în ţară şi chiar mai departe, intrând în galeria locurilor magice în care s-a întâmplat ceva. De Ziua Armatei României, Monumentul înălţat în memoria celor 11.000 de militari căzuţi în luptă, monument care glorifică faptele de arme ale armatei noastre a fost locul spre care s-au îndreptat oficialităţi ale statului, elevi şi români iubitori de neam şi ţară.

Ceremonia de la Oarba de Mureş a început cu oficierea serviciului religios de către preoţii Olimpiu Zăhan, Ioan Şandor, Silviu Feier, Ioan Buda şi Adrian Cucui. Generalul Adrian Ciolponea a dat citire Mesajului Ministrului Apărării Naţionale după care au rostit alocuţiuni generalul Ioan Scrieciu, subprefectul Gabriela Koşş şi Ciprian Dobre, preşedintele CJM. S-au depus coroane de flori şi a defilat Garda de Onoare.

În prezenţa unui mare număr de cetăţeni…

… festivitatea de omagiere a Armatei României a început cu intonarea Imnului Naţional al României şi a Imnului Uniunii Europene, după care părintele protopop ortodox Lucian Voşloban şi preotul greco-catolic Sorin Russu au oficiat slujba de pomenire a eroilor. Au rostit alocuţiuni primarul Cristian Moldovan, generalii Gheorghe Popa şi Adrian Ciolponea şi preşedintele CJM, Ciprian Dobre. Alături de cetăţenii oraşului au fost vicepreşedintele CJM, Ovidiu Dancu, Manuel Butiulcă, senatorul Petru Başa, Akoş Mora, veteranii (col.r) Ionel Costin, (col.r) Sever Popovici, (col. r) Mihai Agapi, Tănasie Fanea, Iacob Baghiu, oficialităţile oraşului: Sorinel Tripon, Eugenia Giurgea, Liviu Botezan, Ovidiu Pop, consilieri locali, şefi de instituţii publice. Manifestarea s-a încheiat cu depunerea de coroane de flori şi defilarea Gărzii de Onoare a trupelor militare de la Garnizoana Tîrgu Mureş în frunte cu Drapelul de Luptă.

În acest an se împlinesc 68 de ani de la eliberarea Ardealului de Nord răpit ţării prin Diktatul de la Viena şi totodată eliberarea întregului teritoriu al ţării de sub ocupaţie străină. Se încheia atunci o etapă importantă din istoria ţării după ce Armata Română a pierdut peste 624.000 de militari în campania din Est alături de Germania hitleristă.

Ca o ironie a istoriei, după actul de la 23 august 1944, când România decide să întoarcă armele împotriva fostului aliat, puterile învingătoare consideră România ca pe o ţară învinsă, deşi pe frontul de Vest Armata Română mai pierde în lupte peste 169.000 de militari. Pentru aceştia şi pentru întregul popor a fost o palidă consolare afirmaţia făcută de Churchil şi Stalin că decizia României de a întoarce armele împotriva fostului său aliat a scurtat durata războiului cu cel puţin şase luni.

Ioan A. Borgovan

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.