«

»

RETROSPECTIVĂ 2016 Anul fără inaugurări de autostrăzi,dar cu asigurări de la autorități că s-au creat premisele pentru 1.000 de kilometri în 2018

Anul 2016 s-a încheiat fără nicio inaugurare de autostradă, deși a fost anunțată darea în folosință a 18 kilometri.

Rețeaua de drumuri a României s-a îmbogățit doar cu câteva variante ocolitoare și cu cei aproape 22 de kilometri de autostradă ai lotului 3 Săliște — Cunța, reparați în regie proprie de fosta Companie Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR), reorganizată între timp și transformată — o parte din ea — în Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR).

Și în acest an, la cârma ministerului au fost doi miniștri. Anul 2016 a început cu Dan Costescu în fruntea ministerului, schimbat cu Sorin Bușe, la începutul lunii iulie. Atât cei doi miniștri din Guvernul tehnocrat, cât și directorul general al CNADNR/CNAIR, au dat asigurări, de-a lungul anului, că s-au deblocat proiectele de autostrăzi aflate în execuție, creându-se, astfel, condițiile ca, în 2018, să avem 1.000 de noi kilometri de autostrăzi.

De asemenea, ministrul Sorin Bușe și directorul general a companiei de drumuri, Cătălin Homor, au afirmat că, până la finele lui 2016, va fi dat circulației „ciotul” de 3 kilometri de la Petricani (din autostrada București-Ploiești). La acesta trebuia să se adauge segmentul de autostradă de 15 kilometri de pe lotul 2 al tronsonului Lugoj — Deva, porțiunea dintre localitățile Margina și Traian Vuia. Însă, în cazul din urmă, CNAIR a anunțat că în pofida faptului că lucrările de pe sectorul de autostradă Traian Vuia — Margina sunt în curs de finalizare, sectorul va putea fi utilizat de participanții la trafic după ”clarificarea tuturor aspectelor de natură juridică”.

De asemenea, tot pentru finele anului 2016, mai exact pentru data de 19 decembrie, a fost anunțată de ministrul Sorin Bușe darea în circulație a secțiunii de metrou Laminorului — Străulești, eveniment care a fost amânat pentru o dată ulterioară, cândva în primul trimestru al anului 2017, ”întrucât la acest moment nu au fost finalizate o serie de lucrări privind detecția și alarmarea la incendiu, astfel încât să fie asigurate în totalitate condițiile de siguranță și confort pentru călători”.

Deblocarea proiectelor de autostrăzi a început, potrivit lui Bușe, odată cu aprobarea OUG 7/2016 pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură, act normativ care a simplificat procesele de avizare și eliberare a autorizațiilor de construire, scurtând perioadele de implementare a proiectelor cu până la șase luni. La acest act normativ se adaugă ordonanța de guvern privind unele măsuri financiare pentru accelerarea implementării proiectelor de infrastructură, care a include unele măsuri pentru CNADNR și CFR (plata exproprierilor necesare proiectelor de infrastructură de transport din veniturile proprii ale companiilor, plata titlurilor executorii, plata penalităților și majorărilor de întârziere, schimbarea modului de alocare a banilor din bugetul de stat, posibilitatea de a organiza autoritățile locale, posibilitatea de a transfera active din zona de siguranță rutieră către autoritățile locale), măsuri referitoare la Metrorex, respectiv introducerea la finanțare a Magistralei 6 de metrou și reglementarea posibilității de a deconta din certificate verzi, măsuri referitoare la CEF (unde este alocată pentru bugetul României suma de 1,280 miliarde de euro, în special pentru proiecte în domeniul transporturilor) — transferul resurselor financiare necesare implementării proiectelor de la Ministerul Fondurilor Europene la Ministerul Transporturilor (MT) și declararea MT ca Autoritate Națională pentru Coordonarea CEF în domeniul transporturilor, precum și măsuri în ceea ce privește gestionarea fondurilor structurale în domeniul transporturilor (decontarea de la bugetul CE a fondurilor structurale alocate proiectelor de infrastructură fazate pentru care nu s-au întocmit deciziile de finanțare; decontarea de la bugetul CE a lucrărilor de autostrăzi sau linie de cale ferată pe care CNADNR/CNAIR și CFR le execută în regie proprie; posibilitatea de a efectua plăți din bugetul de stat).

Sorin Bușe a condus Ministerul Transporturilor timp de cinci luni, susținând și el că a „deblocat sistemul”. Într-un interviu acordat AGERPRES, Bușe a explicat că, prin OUG 7/iunie 2016 (adoptată în timpul predecesorului său, Dan Costescu — n.r.), s-au deblocat legal o serie de proiecte, în condițiile în care se înregistra „un blocaj extraordinar la nivel de autorizații de construire, acorduri de mediu, care angrenau întârzieri și litigii financiare cu consultanții”.

Un aspect de remarcat în acest an este faptul că CNADNR a început să execute lucrări în regie proprie. Astfel, în luna aprilie, a început reconstrucția celor 200 de metri prăbușiți ai Autostrăzii Orăștie — Sibiu, Lot 3 (Cunța-Săliște).

De asemenea, în cursul acestui an a fost aprobat în Guvern Master Planul General de Transport, un document strategic care definește nevoile de finanțare simultan cu cele de dezvoltare teritorială a infrastructurii rutiere, având ca orizont de timp anul 2030. Documentul prezintă cadrul general de dezvoltare a infrastructurii de transport, sursele de finanțare, strategia de implementare a proiectelor, precum și asigurarea activității de întreținere și reparații curente până în anul 2030. Totodată, stabilește obiectivele strategice, coridoarele de transport, intervențiile specifice și scenariile de implementare pentru dezvoltarea echilibrată, sustenabilă și armonizată cu obiectivele strategice transeuropene a infrastructurii de transport de pe teritoriul țării noastre.

Potrivit datelor CNAIR, în cadrul Master Planului General de Transport sunt prevăzute continuarea și finalizarea proiectelor pe construcția autostrăzilor Lugoj — Deva (lot 2, 3, 4) și Sebeș — Turda (lot 1, 2, 3, 4), până în anul 2022, perioadă care corespunde actualului exercițiu financiar 2014-2020.

De asemenea, se are în vedere implementarea fazei a II-a a proiectelor fazate, ce vizează modernizarea/reabilitarea DN 76 — Deva — Oradea, DN 66 — Rovinari — Petroșani, DN 56 — Craiova — Calafat, DN 5 — București — Adunații Copăceni, DN 6 — Alexandria — Craiova, DN 73 — Pitești — Brașov, dar și lărgirea la patru benzi a Centurii București Sud.

Pe lista proiectelor de construcție a variantelor de ocolire/poduri și pasaje, respectiv finalizarea fazei a II-a a acestora, se află: Varianta de Ocolire Suceava, Varianta de Ocolire Brașov, Varianta de Ocolire Tg. Jiu, Varianta de Ocolire Carei, Varianta de Ocolire Caracal, Varianta de Ocolire Săcuieni, Pasaj Ciheiului, Pod pe DN 5 la Giurgiu, Modernizare Centura București (A1 — DN 7 și DN 2 — A2) și Centura de sud a Municipiului București.

La capitolul proiectelor noi se are în vedere finanțarea construcției de autostrăzi în execuție, respectiv: Autostrada Suplacu de Barcău — Borș și Autostrada Câmpia Turzii — Ogra — Tg. Mureș.

Un al doilea lucru marcant în sectorul transporturilor a fost, în 2016, reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale (CNADNR), începută în mandatul ministrului Dan Costescu.

CNADNR și-a schimbat denumirea în Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), fiind totodată înființată și o nouă societate pentru dezvoltarea infrastructurii de transport rutiere — Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR). CNIR va avea drept obiect principal de activitate proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, repararea pe perioadele de garanție tehnică a autostrăzilor până la data predării către CNAIR, a drumurilor expres, drumurilor naționale, variantelor ocolitoare etc, executarea de lucrări în regie proprie cu respectarea prevederilor legale în domeniul ajutorului de stat și a achizițiilor publice, coordonarea dezvoltării unitare și echilibrate a infrastructurii de transport rutier în acord cu sursele de finanțare disponibile și cu documentele strategice aprobate la nivel național. Valentin Urlan este directorul general interimar al Companiei Naționale de Investiții Rutiere.

La finele lunii octombrie, ministrul Sorin Bușe declara că, din februarie — martie 2017, CNIR ar putea prelua primul proiect, respectiv Autostrada Sibiu — Pitești.

În ceea ce privește CNAIR, autoritățile doresc să o implice în proiecte mai ușoare sau de complexitate medie, cum ar fi execuția de centuri ocolitoare. CNAIR a reparat în regie proprie ”groapa de la Orăștie — Sibiu” (tronsonul Cunța-Săliște), ocupându-se și de alte proiecte, precum centura ocolitoare Suceava, Agigea, Zalău, Balș.

Într-un bilanț prezentat când a părăsit Ministerul Transporturilor, după șase luni de mandat, Dan Costescu a subliniat că reforma CNADNR a reprezentat „cea mai mare restructurare de la înființarea companiei”. Potrivit acestuia, au fost eliminate 68 de funcții de conducere, au fost introduse departamentele de proiectare și control (ca departamente vitale pentru noua companie de investiții), au fost create Unități de Implementare a Proiectelor la nivel local, s-a asigurat tranziția spre separarea activităților de investiții și mentenanță și au fost scoase la concurs 60 de posturi de specialist, pentru a transparentiza procesul de angajare și a crea un nucleu de profesioniști pentru noua companie.

La capitolul autostrăzi, Dan Costescu a menționat Autostrada Sebeș — Turda, proiect deblocat în mandatul său, unde au fost realizate exproprieri și emise ordinele de ministru și autorizațiile de construire pe Loturile 1, 3 și 4.

În ceea ce privește Autostrada Sibiu — Pitești, în luna mai au demarat forajele/investigațiile geotehnice, iar pe 22 noiembrie CNAIR anunța că a avizat traseul pentru ultimele două secțiuni ale autostrăzii, după cum urmează: Secțiunea 2 Boița-Racoviță, de la kilometrul 15 la kilometrul 43 și secțiunea 3 Racoviță-Văleni, de la kilometrul 43 la kilometrul 72. Astfel, tot traseul a fost avizat. Termenul final pentru predarea Autostrăzii Sibiu-Pitești este 2021, termenele fiind devansate cu circa 20 de luni.

Anul acesta, pe 7 noiembrie, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța că a demarat procedurile de achiziție publică pentru revizuirea studiului de fezabilitate și elaborarea proiectului tehnic pentru autostrada Tg. Neamț — Iași — Ungheni, documentația de atribuire fiind transmisă la Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP), pentru verificare.

De asemenea, pe 30 septembrie 2016, CNAIR a demarat achiziția următoarelor contracte de proiectare: elaborare studiu de fezabilitate și proiect tehnic pentru drum de mare viteză Ploiești — Buzău, elaborare studiu de fezabilitate și proiect tehnic pentru drum de mare viteză Buzău — Focșani, elaborare studiu de fezabilitate și proiect tehnic pentru drum de mare viteză Focșani — Bacău. Documentația a fost retransmisă în SEAP în data de 28.10.2016 și în prezent este în curs de verificare la ANAP.

CNAIR a mai demarat, pe 3 octombrie, achiziția publică a contractului privind elaborarea studiului de fezabilitate și proiectului tehnic pentru drum expres Legătura A3 — Aeroport Henri Coandă. Aceasta a fost retransmisă în SEAP pe 3 noiembrie 2016.

Pe 12 octombrie 2016, CNAIR a lansat procedurile pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic pentru drum de mare viteză Bacău — Pașcani, aceasta fiind retransmisă în SEAP în data de 3 noiembrie 2016.

„Toate aceste proiecte noi vor fi licitate pentru studiu de fezabilitate, proiect tehnic și autorizație de construcție, astfel încât proiectantul să aleagă o soluție cât mai bună fără să țină cont de eventualele constrângeri din partea antreprenorului. Acest tip de constrângeri ar avea ca rezultat adoptarea unor soluții tehnice ieftine (prețul cel mai scăzut)”, potrivit CNAIR.

Tot în 2016, a fost inaugurat tronsonul I al variantei de ocolire a municipiului Brașov, care face legătura între DN1 și DN11, valoarea totală a lucrărilor ridicându-se la 59 de milioane de lei, bani proveniți de la bugetul de stat. Tronsonul are o lungime de 7,2 km și conține trei poduri, două pasaje, zece podețe, două intersecții și un nod rutier.

La începutul lunii decembrie, lucrările la Varianta Ocolitoare Craiova Sud au fost recepționate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), iar tronsonul a fost deschis traficului rutier. Varianta Ocolitoare din Sudul Craiovei se desprinde din DN 6 (km 216+150) și trece prin partea de Sud-Est a Craiovei până la DN 65( km 9+360) și DC 87. Varianta de ocolire Craiova Sud are o lungime de 6,291 kilometri, este prevăzută cu un pasaj cu o deschidere totală de 227 de metri, 11 podețe transversale și opt pentru drumurile agricole, nouă stații de preepurare și bazine de retenție, platforme de siguranță și prin folosirea acesteia se reduce timpul de parcurs de la 35-40 minute prin oraș la 6-7 minute între cele două drumuri naționale.

În plus, ultimul tronson al centurii ocolitoare a municipiului Brașov, în lungime de 4,9 km, cu câte două benzi pe sens, a fost finalizat și inaugurat pe 16 decembrie, în prezența ministrului Transporturilor, Sorin Bușe, și a directorului general al CNAIR, Cătălin Homor. ”Ocolitoarea” are o lungime totală de 18 kilometri, formată din trei tronsoane, care au fost finalizate în perioada 2013 — 2016, și dă posibilitatea legăturii cu celelalte drumuri naționale, respectiv DN13 Brașov-Târgu Mureș, DN11 Brașov-Tg. Secuiesc-Bacău, DN 73 Brașov-Cîmpulung-Pitești, DN1 și drumurile din vecinătatea lui. Din punct de vedere tehnic, acest tronson măsoară 4,9 kilometri, are trei poduri și un pasaj care supratraversează ocolitoarea și face legătura cu DJ 103, între Brașov și localitatea Sânpetru, care va fi finalizat în luna martie.

Totodată, autoritățile de resort (ministrul Transporturilor, Sorin Bușe, împreună cu reprezentanți ai Ministerului Transporturilor, CFR Infrastructură și CFR Călători) au prezentat la jumătatea lunii octombrie viitoarea legătură feroviară Gara de Nord — Aeroportul Internațional ‘Henri Coandă’ București. Astfel, pe sectorul Gara de Nord — Odăile (17 km), linia este operabilă și necesită doar reabilitare și electrificare. Pe ruta Odăile — Aeroport Otopeni, cu o lungime de 2,3 km, proiectul propune construcția unei noi linii ferate, împreună cu terminalul feroviar aferent. Lucrările vor fi realizate de CFR Infrastructură, în regie proprie.

Construcția liniei ferate va asigura legătura Aeroportului Otopeni cu Gara de Nord București, cartierele și localitățile limitrofe Bucureștiului, inclusiv Polul de Cercetare — ‘Laser Valley’, rețeaua feroviară națională (16 perechi de trenuri/zi vor lega aeroportul de Brașov, Galați, Constanța, Craiova, Ruse).

Proiectul feroviar ce va lega Aeroportul Internațional ‘Henri Coandă’ București de capitala României, precum și de celelalte linii ferate interne are două etape: prima — legătura feroviară la aeroport și construcția unui terminal temporar în apropiere de terminalul Sosiri al aeroportului, cu o durată de implementare de 18 luni (octombrie 2016 — aprilie 2018) — costuri de 88,8 milioane de euro (cu TVA), ce vor fi acoperite din fonduri europene și cofinanțare de la bugetul de stat, iar etapa a II-a: construcția terminalului subteran multimodal metrou — tren, cu termen de finalizare 2020.

De asemenea, a fost lansat proiectul centurii feroviare a municipiului București, secțiunea vestică: Gara de Nord — Domnești — Măgurele — Gara Progresu. Acest proiect aduce în România conceptul de tren ‘regio urban’, tren care operează pentru oraș și deservește atât locuitorii săi, cât și locuitorii localităților limitrofe. Proiectul inelului feroviar de 68 de km din jurul Bucureștiului are trei etape. Etapa I: legătura feroviară București Nord — Domnești — Progresu (centura feroviară — vest) și București Nord — Băneasa — Pantelimon (centura feroviară — nord). Cele două trasee pot fi operabile în luna februarie 2017, după lucrările executate de CFR Infrastructură în regie proprie. Costul estimat este de 200.000 de euro.

În etapa a II-a se realizează conexiunea feroviară cu rețeaua de metrou (Magistrala 1 Preciziei și Magistrala 2 Berceni), prin noduri modale. Termenul finalizării acestei etape este sfârșitul anului 2017, iar costurile se ridică la aproximativ 5 milioane de euro.

Etapa a III-a vizează legătura feroviară Progresu — Pantelimon — București Nord (centura feroviară est), precum și reabilitarea gărilor și a punctelor de oprire. Această fază presupune o serie de lucrări mai ample, ce vor fi realizate de CFR Infrastructură până în luna noiembrie 2018, iar bugetul necesar este de aproximativ 15 milioane de euro.

La începutul lunii decembrie, Executivul a adoptat indicatorii tehnico-economici pentru Magistrala 6 de metrou Gara Nord — Otopeni printr-o hotărâre de Guvern, promovată de Metrorex și Ministerul Transporturilor. Magistrala 6 realizează extinderea rețelei actuale de metrou din stația 1 Mai până la Aeroportul Internațional Henri Coandă București, pe o lungime de 14,2 km, cu o capacitate de transport de 50.000 de călători pe oră. Această nouă magistrală asigură legătura directă între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni. Termenul estimat de începere a lucrărilor efective este în a doua jumătate a anului 2017 (…) iar durata de execuție este de 48 de luni. Valoarea totală a investiției este 5,9 miliarde de lei, cu TVA inclus. Finanțarea se va realiza din acordul de împrumut încheiat între Guvern și Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională (JICA), din fonduri externe nerambursabile prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020 și de la bugetul de stat.

La capitolul fondurilor europene, Ministerul Transporturilor anunța, în luna iunie, că 12 proiecte propuse de România pentru finanțare prin Mecanismul Interconectarea Europei au fost avizate pozitiv de Comisia Europeană. Astfel, CE a evaluat pozitiv 12 dintre cele 18 proiecte propuse de România în cadrul apelului de proiecte aferent anului 2015 din cadrul Mecanismului Interconectarea Europei (CEF), valoarea acestora însumând aproximativ 530 milioane de euro. Proiectele evaluate vizează infrastructura feroviară și navală în primul rând, dar și sistemele de transport din infrastructura rutieră și aeriană.

În domeniul feroviar, în 2016, au continuat procedurile de achiziție demarate pentru lucrări de reparații și reabilitare a liniilor de cale ferată astfel încât să crească viteza de circulație a trenurilor. Lucrări de reparații vizează regionalele București, Timișoara, Iași, Brașov și Constanța, reparații la infrastructură vor fi efectuate în județele Dolj, Mehedinți, Olt și Argeș, și vor fi lansate licitații pentru studii de fezabilitate în vederea modernizării unor linii importante, precum electrificarea și reabilitarea liniei de cale ferată Cluj — Oradea — Episcopia Bihor, modernizarea tronsonului București Nord — Jilava — Giurgiu Nord — Giurgiu Nord Frontieră, lucrări pe Craiova — Drobeta Turnu Severin — Caransebeș, parte a Coridorului Sud Est/Mediteranean, finalizarea studiului de fezabilitate pentru Coridorul IV, ramura sudică Arad — Craiova — Calafat.

La rândul său, CFR Călători a introdus în circulație în luna martie primele 30 de vagoane modernizate, ieșite din fabrică la începutul anului 2016. Alte 30 de vagoane au intrat în procedură de modernizare.

În ceea ce privește companiile aflate în subordinea ministerului, la CFR Marfă a fost selectată noua conducere pe OUG 109/2011 și a început reorganizarea în teritoriu, privatizarea companiei fiind planificată pentru anul 2018, iar referitor la TAROM se poartă discuții cu producătorii de avioane Boeing și Airbus pentru reînnoirea flotei TAROM, dar și pentru valorificarea celor două aeronave Airbus A310 ”scoase la pensie” de curând.

Ultima aeronavă Airbus A310 din flota TAROM a efectuat pe 29 octombrie cel din urmă zbor, o cursă Madrid-București, fiind retrasă după 24 de ani de activitate. Botezat Transilvania, avionul a ajuns în flota TAROM pe 17 decembrie 1992. Aeronava, cu 209 de locuri disponibile, a purtat către cele mai diverse destinații șefi de stat, membri de guvern, echipa olimpică și multe alte personalități naționale și internaționale.

TAROM are în prezent o flotă de 21 de aeronave: patru aeronave Boeing 737-700 (ce pot parcurge o distanță maximă de 4.900 kilometri), patru aeronave Boeing 737-300 (pentru distanțe de maximum 3.400 km), patru aeronave Airbus A318-111 (pentru distanțe de maximum 2.780 km), șapte aeronave ATR 42-500 (pentru distanțe de maximum 1.200 km) și două aeronave ATR 72-500 (pentru distanțe de maximum 950 km).

În domeniul legislativ, România a semnat la începutul lunii mai Memorandumul de cooperare între Autoritatea Feroviară Română (AFER) și Agenția Europeană a Căilor Ferate (CER) privind implementarea pilonului tehnic din Pachetul IV Feroviar. Astfel, România intră în grupul primelor cinci state din Uniunea Europeană, alături de Regatul Unit, Ungaria, Germania, Belgia și Franța, care fac acest pas. De asemenea, este creat cadrul legal pentru simplificarea și favorizarea activităților operatorilor și furnizorilor feroviari.

În plus, la jumătatea lunii decembrie, Ministerul Transporturilor a publicat un proiect de Hotărâre de Guvern prin care propune privatizarea aeroporturilor din București și a Administrației Porturilor Maritime Constanța. Prin proiectul de act normativ se dorește listarea la bursă a Companiei Naționale „Aeroporturi București” și a Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” Constanța prin oferte publice primare inițiale (IPO) de vânzare a unor pachete de acțiuni de 20-25% din capitalul social al societăților.

Potrivit proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea bugetului propriu de venituri și cheltuieli al Ministerului Transporturilor privind activitatea de privatizare pe anul 2016, lansat în dezbatere publică, se impune modificarea strategiei de privatizare actuale în condițiile în care, conform unui memorandum publicat pe 4 octombrie 2016 de Executiv, s-a convenit ca la CNAB și CNAPM Constanța să aibă loc o majorare de capital social prin emiterea de noi acțiuni reprezentând 20-25% din capitalul social al fiecărei companii și vânzarea acestora prin BVB.

AGERPRES

print

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.