Să-l cunoaştem pe Vasile Dub, inginerul care a pus…„Paratrăsnete pe Sinagogi”, la Tîrgu Mureş

Să-l cunoaştem pe Vasile Dub, inginerul care a pus…„Paratrăsnete pe Sinagogi”, la Tîrgu Mureş

Ne place să vorbim despre Tîrgu Mureş ca despre un oraş multicultural. Un oraş în care discursurile conducătorului suprem, în Epoca de Aur, începeau cu salutul adresat „stimaţilor tovarăşi români, maghiari, germani şi alte naţionalităţi”. Între timp, majoritatea germanilor au plecat din ţară, iar în noua democraţie, locuitorii urbei au devenit „cetăţeni”. Printre ei, o populaţie atestată încă din 1682 reprezintă comunitatea evreiască despre care nu prea se vorbeşte, deşi a avut un rol important în dezvoltarea oraşului. „Ignorarea acestei comunităţi înseamnă indiferenţă”, afirmă cu naturaleţe preşedintele comunităţii evreieşti din Tîrgu Mureş, ing. Vasile Dub.

Comunitatea evreiască

  • Câţi membri numără comunitatea pe care o conduceţi?

Vasile Dub: Suntem o comunitate mică pe care o conduc din 2011. Avem 88 de membri ce au depăşit vârsta de 60 de ani. Cu membrii de familie, în urma căsătoriilor mixte, cu simpatizanţi, avem 200. Nu avem reprezentant în consiliile locale sau în Consiliul Judeţean, dar avem prieteni, simpatizanţi pe care îi invităm să fie împreună cu noi la diferite evenimente.

  • Nu a fost mereu aşa!

Vasile Dub: În prima jumătate a secolului al XX-lea numărul evreilor a crescut constant. De la numărul de 2.750 de suflete în 1910, evreii, în 1944, au ajuns să reprezinte 16% din populaţia oraşului. Pe vremea aceea, evreii erau industriaşi, comercianţi, medici, bancheri, meseriaşi. În iudaism, a fi erudit, învăţat şi înţelept, nu este un scop în sine, ci este un mod de viaţă. Fiind mereu preocupaţi de educaţie, de studiu şi învăţare, în 1880 au înfiinţat o şcoală elementară evreiască. Aceasta a fost mutată peste un deceniu, pe strada Horea, transformată în „Şcoala Gimnazială Evreiască”. În primăvara lui 1944, în aprilie, marea majoritate a elevilor şi dascălilor au ajuns în lagărele de concentrare de unde nu s-au mai întors. Numele lor se află pe o placă comemorativă amplasată pe clădirea unde a funcţionat recent Gimnaziul Europa.

  • Cum vedeţi viitorul comunităţii evreieşti?

Vasile Dub: Membrii comunităţii fiind oameni în vârstă, nu mai sunt căsătorii, nu se mai nasc copii, viitorul nu este optimist! În Ardeal, deja sunt localităţi precum Sovata, Târnăveni, Sighişoara, Iernut, unde nu mai sunt evrei. Suntem o minoritate pe cale de dispariţie! Pe locul vechii Case de Cultură Evreiască unde se află noul sediu al Teatrului de Păpuşi în urmă cu patru ani am realizat Colţul Muzeal Evreiesc. Cu ajutorul târgumureşenilor am adunat documente, fotografii, material muzeistic pe care le vom expune în Muzeul ce va fi inaugurat în incinta comunităţii pe 1 septembrie. Astfel, încercăm să facem cunoscută istoria noastră tinerilor mureşeni. Noi nu vrem să fim iubiţi. Nu cerem iubire, cerem respect!  Elevii şcolilor „Bolyai” şi „Papiu” obişnuiesc să ne viziteze, dar sunt mulţi târgumureşeni care nu ştiu mai nimic despre comunitatea noastră. Despre clădirea, monument istoric cu rozetă, din strada Aurel Filimon!

Sinagoga

  •  Povestiți-ne despre Sinagogă!

Vasile Dub: Potrivit documentelor, în anul 1785 evreii aveau o sinagogă de lemn, destul de mare pentru a putea adăposti 150 – 200 de persoane. În perioada interbelică erau două sinagogi: una pe strada Brăilei şi alta pe str. Şcolii, cu o capacitate totală de 1.200 de locuri. Sinagoga cea mare a fost construită în stil eclectic între anii 1899 şi 1900 când nu existau în oraş nici turnul Prefecturii, nici Catedrala Mare ortodoxă! Placa de marmură de la intrare în sinagogă păstrează numele principalilor donatori care au contribuit la clădirea Sinagogii. Clădirea a fost ridicată după proiectul arhitectului evreu Jakob Gärtner din Viena, la iniţiativa comunităţii evreieşti, printre meşteri s-a aflat şi cunoscutul Pal Sóos, iar la inaugurare au participat şi preşedintele de atunci Adalbert Burger şi vicepreşedintele Mendel Farkas. Sinagoga are 552 de locuri, pentru bărbaţi 314 locuri, la parter şi 238 de locuri pentru femei, la etaj. Intrarea se face printr-un portic romanic cu trei arcuri separate pe coloane, deasupra e rozeta centrală de inspiraţie gotică. Pe partea superioară cu litere ebraice stă scris: „Casa mea va fi o casă de rugăciune pentru toate popoarele”, citat din Vechiul Testament, din Cartea profetului Isaia.  Interiorul este amplu decorat, pe tavan e Steaua lui David şi jos sunt bănci de lemn. Pe monumentul memorial sunt scrise cu litere ebraice „Numărul sfinților (martirilor) din orașul nostru este de 5.943. Și piatra din zid strigă de durere și tot poporul evreu deplânge exterminarea părinților noștri și a celor dragi nouă care au fost asfixiați și arși la Auschwitz în anul 5704 (1944)”. Sinagoga este o construcţie frumoasă, monument istoric ce merită vizitat.

Dub Vasile, scriitorul

  • Revenind în zilele noastre, ce ne puteţi spune despre Dub Vasile, scriitorul?

Dub Vasile: Am debutat cu cartea „Paratrăsnete pe Sinagogi” în urmă cu trei ani. Volumul cuprinde 15 povestiri ce oscilează între real şi fantastic, cu elemente autobiografice, cu decupaje din lumea comunistă cu rezonanţe în prezentul narativ. În curând va fi publicat şi în limba maghiară, iar într-o jumătate de an va urma şi continuarea. Recunosc, încă nu are titlu…

  • Sunteţi şi un caricaturist recunoscut. Aţi ilustrat cartea Rodicăi Popescu „Fabulistul…Fa…Bulică”, i-aţi realizat şi coperta cărţii spunând „De desenat e uşor”. Aşa este?

Dub Vasile: Aşa este…

  • Şi adaug eu…

… pentru că nu îl veţi auzi niciodată pe Vasile Dub lăudându-se! Născut în 1947 la Oradea, cu studiile liceale urmate la Tîrgu Mureş, cele universitare la Facultatea de Electrotehnică la Cluj-Napoca, Vasile Dub este doctor în inginerie electrică, conferenţiar la Universitatea Petru Maior şi la Universitatea Sapientia. Vorbeşte româna, maghiara, franceza şi engleza. Cei care l-au auzit cântând spun că are şi voce bună şi ureche muzicală. Citindu-i cartea rămâneţi surprinşi de stilul tineresc, plin de umor fin, rafinat, cu desen precis al caracterelor. Şi dacă am ajuns la desen, da! Vasile Dub este un caricaturist distins cu numeroase premii la diferite festivaluri de caricatură şi umor. A participat la expoziţii naţionale şi internaţionale de caricatură în Belgia, Ungaria şi Canada. Anul trecut la cea de a 22-a ediţie a Concursului Internaţional de Caricaturi Haifa 2016, la care au participat 490 de artişti din 68 de ţări, Vasile Dub a obţinut Menţiunea de Onoare certificată de către Comisia Naţională Israel pentru UNESCO. Pe lângă aceste talente şi funcţii, preşedintele comunităţii evreieşti din Tîrgu Mureş se consideră un om norocos, fiind şi fericitul bunic al nepotului, pe nume Robert. Despre acesta Vasile Dub afirmă că e „prietenul său cel mai bun”, că e un copil cu care se poate discuta „despre biblie, teoria evoluţionistă sau  găurile negre,  despre orice, uneori mai bine decât cu un adult!”.

Pesach

  • Se apropie sărbătorile pascale. Anul acesta cele ortodoxe şi catolice pică în aceeaşi perioadă. Când se sărbătoreşte Pesach?

Vasile Dub: Importantă sărbătoare evreiască Pesach (înseamnă trecere) rememorează sfârşitul sclaviei evreilor în Egipt, în urmă cu peste 3.000 de ani şi naşterea naţiunii evreieşti. Pesach are o dată fixă, în ziua de 14 Nisan, a şaptea lună a calendarului civil evreiesc şi ţine opt zile, până-n 22 Nisan. Ziua la evrei se socoteşte de la apusul soarelui până la răsăritul primelor trei stele în ziua următoare. În aceste opt zile primele două şi ultima sunt sărbători speciale. Pentru a comemora pâinea nedospită,  pe care au mâncat-o evreii când au părăsit în grabă Egiptul, în aceste zile nu se mănâncă „Hametz”, adică alimente pe bază de drojdie. Se îndepărtează orice urmă de fermenţi din casă, religioşii fac o curăţenie temeinică a întregii case. În prima zi de Pesach, după apusul soarelui, la sinagogă se rostesc rugăciuni, psalmi şi imnuri. După  ceremoniile de la sinagogă în case urmează Cina Pascală, numită Seder (ordine), se beau patru pahare de vin şi se mănâncă dintr-un platou special cu alimente cu rol simbolic, după care vine masa propriu-zisă cu bucate multe şi gustoase. În timpul cinei se citeşte Haggadah, certificatul de naştere naţional al evreilor. Cuvântul Haggadah înseamnă a spune, a relata. Acesta spune fiecărui evreu cine este, de unde vine şi ce reprezintă. Mesajul în Haggadah este că identitatea şi continuitatea evreiască se bazează pe încurajarea copiilor să pună întrebări şi pe pregătirea părinţilor de a da răspunsuri logice.

Talmud

  • Câte porunci sunt în Talmud şi cum pot fi respectate?

Vasile Dub: Conform tradiţiei iudaice sunt 613 porunci din care fiecare respectă câte poate.

  • Şi care va fi pedeapsa pentru nerespectare?

Vasile Dub: O să vedem! (râzând)

Definiţia umorului, marca Vasile Dub:

„Umorul e un mod de a privi lumea. Este opusul severității. Într-o lume a apocalipselor, megatonelor de explozibil, a mușchilor, implanturilor, melodramelor, profețiilor sumbre, a kitschului, umorul este o problemă de finețe. Iar dacă nu mai suntem capabili să distingem nuanțele, ce mai rămâne din om?”

 Erika Mărginean

print

2 comments on “Să-l cunoaştem pe Vasile Dub, inginerul care a pus…„Paratrăsnete pe Sinagogi”, la Tîrgu Mureş
  1. Sofia Clara Pop (Imbrea) spune:

    DUB LACI, tu stii ca te apreciez f.mult, pentru inteligentza, cultura, pentru ca si pe mine, ca pe multzi altzii, m-ai ajutat foarte mult, si-tzi multzumesc pentru asta! Itzi doresc multa sanatate ca sa fii in fruntea obstrii noastre inca mult timp si sa mai scrii si desenezi multe cartzi cu acelas nivel inalt de cultura si umor!

  2. XRumerTest spune:

    Hello. And Bye.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.