Şantiere cu duiumul

constructii santiere nefinalizateStăm prost la finalizarea proiectelor europene şi a celor din fonduri bugetare. Lipsa finanţării este principalul motiv pentru care şantierele împânzesc România, inclusiv judeţul Mureş, acolo unde acestea au fost deschise. Şantiere care nu ştim, în unele cazuri, dacă se vor închide vreodată.

La jumătatea lunii august…

… agenţia de presă Mediafax publica o analiză prin care arăta că mai mult de o treime din proiectele finanţate din fonduri europene şi asumate ca prioritate de Guvern au avansat extrem de slab în primul semestru, în multe cazuri cu un ritm de execuţie de nici măcar jumătate de procent. Printre judeţele amintite se număra şi Mureşul unde se înregistrau, potrivit analizei menţionate, întârzieri atât la proiectul privind extinderea reţelei de apă şi canalizare, cât şi la cel privind managementul integrat al gestiunii deşeurilor. Potrivit sursei citate, proiectul privind alimentarea cu apă înaintase de la 0% la 1,21% de la sfârşitul anului 2011 până la jumătatea acestui an.

Fapt recunoscut, de altfel, şi de beneficiarii acestui proiect. Preşedintele Consiliului Judeţean, Ciprian Dobre, susţine că acest proiect este în întârziere cu aproape 12 luni din cauza contestaţiilor depuse de către participanţii la licitaţiile privind contractarea executanţilor proiectului. Sunt în joc 110 milioane de euro, pe care autoritatea judeţeană nu are de gând să îi piardă, motiv pentru care a solicitat Autorităţii de Management din Ministerul Mediului o prelungire a termenului de finalizare a proiectului. Termenul de finalizare ar fi 2015. Până acum, s-au semnat contracte de prestări servicii de consultanţă şi proiectare, dar şi de lucrări, şi anume pentru reabilitatarea staţiilor de epurare din Reghin şi Tîrnăveni. Numărul total de contracte de lucrări este de 16, potrivit reprezentanţilor Aquaserv, beneficiarul proiectului.

Celălalt proiect mai sus-amintit este mai avansat, fapt demonstrat şi de procentul mai mare de realizare a lucrărilor care a crescut de la 1,23%, cât era la sfârşitul anului trecut la aproape 8% la jumătatea acestui an. Întârzierile sunt puse în cârca Primăriei Tîrgu-Mureş care nu s-a grăbit cu licitaţia pentru construcţia drumului şi introducerea utilităţilor – curent electric, apă şi canalizare la staţia de transfer din satul Vălureni, comuna Cristeşti. Proiectul privind managementul integrat al deşeurilor are o valoare de 44 de milioane de euro.

Apa noastră cea de toate zilele

Derularea investiţiilor privind reţelele de apă şi canalizare este dezastruoasă şi dacă ne referim la finanţarea lor în baza HG 577 din 1997. Din nouă lucrări pe subprogramul privind alimentarea cu apă a satelor, aprobate spre finanţare în comunele Brâncoveneşti, Şăulia, Cristeşti, Sîngeorgiu de Mureş, Grebenişu de Câmpie, Mica, Suplac, Viişoara şi Zagăr, singura începută este cea din comuna Brâncoveneşti. Restul sunt cel mult la stadiul de fezabilitate sau proiect tehnic pentru că fie nu au fost finanţate, fie au fost finanţate insuficient. Vorbim despre o sumă totală de aproape 46 de milioane de lei şi în stilul românesc proiectele au fost aprobate înainte să existe sursa de finanţare, cu toate că în legea bugetului scrie negru pe alb altceva. În ceea ce priveşte subprogramul de canalizare şi epurare a apelor uzate, situaţia este şi mai tragică. Din cele nouă proiecte depuse de administraţiile publice comunale – Saschiz, Brâncoveneşti, Cristeşti, Sîngeorgiu de Mureş, Pănet, Vărgata, Suseni, Aluniş şi Suplac, niciunul nu este măcar început. În acest an, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) a cuprins în buget alocarea a 9 milioane de lei acestor proiecte dintr-un necesar total de aproape 90.

Puţin mai bine stăm în ceea ce priveşte drumurile comunale. Din cele 23 care au fost propuse spre finanţare MDRT, patru au fost realizate integral prin eforturile autorităţilor locale – vorbim de comunele Zau de Câmpie, Ideciu de Jos, Mica şi Pogăceaua. Doar că Ministerul nu a aprobat banii din motive rămase necunoscute. Pentru modernizarea celor 23 de drumuri ar fi necesare 36 de milioane de lei.

La Răstoliţa a început realizarea reţelei de canalizare, proiect derulat prin intermediul Ministerului Mediului. Stadiul proiectului e undeva la 50%, iar costul investiţiei la 9 milioane de lei. La fel, 3,9 milioane de lei ar urma să coste introducerea reţelei de apă curentă, proiect finanţat pe OG 7 început şi nici până acum finalizat. În funcţie de bani, lucrările vor continua sau vor intra în conservare.

Alte întârzieri

Nu sunt însă singurele probleme constatate în derularea proiectelor de investiţii în judeţul Mureş. Să începem cu investiţia nefinalizată Patinoarul Artificial, beneficiar Clubul Sportiv Mureşul, de lângă Stadionul Municipal de care şi-a legat numele deputatul UDMR Borbély László. Lucrările la ceea ce se vroia cel mai mare patinoar artificial din România au început în iunie 2008 şi urmau să fie finalizate în luna decembrie a aceluiaşi an. Ceea ce nu s-a întâmplat. În luna decembrie 2008, Primăria Tîrgu-Mureş a emis o nouă autorizaţie de construcţie potrivit căreia lucrările urmau să se încheie în luna decembrie a anului următor. Pe şantier au lucrat muncitorii şi specialiştii Kesz Ungaria, Ecoterm Ardeal şi Izorep, valoarea lucrărilor fiind estimată la peste şase milioane de euro, bani de la bugetul de stat.

Lucrările nu s-au încheiat nici în decembrie 2009, nici în 2010 şi nici măcar în 2012. S-au cheltuit în schimb în jur de 20,5 de milioane de lei şi ar mai fi nevoie de încă vreo şase pentru ca patinoarul să fie funcţional şi să fie dotat conform standardelor competiţionale internaţionale. Speranţele s-au legat după cum a menţionat şeful Direcţiei Judeţene de Sport, Horaţiu Cioloboc, de o rectificare bugetară aşteptată în această vară după ce anul trecut s-a aprobat, dar banii nu au mai ajuns la CS Mureşul. Iar sursele noastre spun că nu prea ar vrea nimeni să îşi mai asume această investiţie deoarece ar fi cel mai scump patinoar din Europa, raportat la capacitatea sa – 1.800 de locuri, teren – 1.800 de mp şi dotări.

Iar dacă am amintit de patinoar să nu uităm de Stadionul Municipal. În vara lui 2010, Primăria Tîrgu-Mureş după ce a plâns vreo alţi 10 ani că nu îi este transferat stadionul în patrimoniu îl primea cadou de la Guvernul Boc. De atunci au trecut doi ani şi nici măcar o bucată de lemn nu a fost schimbată din tribunele fostului stadion ASA. Primăria l-a primit cu titlu gratuit şi cu sarcina de a nu-i schimba timp de 5 ani zile destinaţia. Mai sunt vreo trei şi edilii pot să îl demoleze şi să construiască altceva acolo. Dacă rămânem la Primăria Tîrgu-Mureş, lucrurile nu stau mai bine cu terenul şi cazarma obţinute de la Ministerul Apărării Naţionale sau cu cel aferent Aeroclubului Tîrgu-Mureş, transmis din patrimoniul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

În cel de-al doilea caz, aleşii locali au votat recent caietul de sarcini pentru găsirea unei companii care să se ocupe de proiectarea Aerodromului ce va fi dat la schimb. Nu ştim însă dacă Primăria are măcar terenul. Până atunci însă, reprezentanţii Aeroclubului Elie Carafoli continuă să organizeze spectaculoasele demonstraţii aviatice, să instruiască paraşutişti şi să închirieze hangarele pentru piloţii proprietari de avioane private.

Banii, piatra de moară legată de gâtul primarilor

Nici în domeniul educaţiei, lucrurile nu arată roz. Celebru este cazul de la Iernut, unde a început construcţia unei grădiniţe în 1996, lucrare care nu este finalizată nici în ziua de azi, cu toate că, inclusiv, mass-media a prezentat acest caz. Nu este singura unitate de învăţământ din Iernut cu probleme. Din cauza lipsei fondurilor, lucrările la internatul de la Grupul Şcolar din oraş, respectiv Şcoala Generală din satul Sălcud nu au mai fost finalizate.

La fel s-a întâmplat în cazul şcolilor din comuna Cucerdea, Gurghiu şi nu numai. Un caz fericit l-am întâlnit în comuna Crăciuneşti. Şi aici noua şcoală era acum doi ani lăsată în şantier, dar de atunci până azi, lucrările au fost finalizate.

Sunt doar câteva exemple de şantiere deschise şi apoi oprite din cauza, în principal, a lipsei finanţării. În acest răstimp, sunt aprobate lucrări pentru care se plătesc din bugetul de stat sume astronomice, când se plătesc.

Ligia Voro

print
0 comments on “Şantiere cu duiumul
  1. Szentgyorgyi Alexandru spune:

    Sant foarte bucuros sa aud si de un primar destept ca cel din Rastolnita! Incepe lucrarile cu inceputul,cu CANALIZAREA!
    La noi in frumosul oras Iernut,pe strada Petofi am fost uitati cu finalizarea canalizarii pe o portiune de aproximativ 200m.Marea parte a cetatenilor sant in Europa,noi restul,am ramas pierduti undeva in negura vremurilor! Sa nu fie cu suparare,nu este reclamatie,doar o simpla ADUCERE AMINTE! S-au realizat multe,s-a infrumusetat orasul, parcul din centru a fost intretinut exemplar,s-au plantat tradafiri si flori,strazi reabilitate,curate,trotuare refacute,la ora actuala se lucreaza langa biserica catolica si inca multe lucruri bune realizate,dar rog nu uitati de finalizarea canalizarii pe strada Petofi.
    Cu stima si consideratiune Alex

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.