Şcoală vs angajatori

În judeţul Mureş, dispariția unor mari întreprinderi care ofereau mii de locuri de muncă înainte de 1989 se resimte chiar și în prezent în mai multe oraşe. Pe de altă parte, noii angajatori găsesc din ce în ce mai greu forță de muncă specializată. Una din provocările cu care se confruntă actualmente România este problema pregătirii forței de muncă. Reformele în domeniul formării profesionale aplicate după 1989 nu au ţinut cont întotdeauna de realitățile economice. De aceea, tot mai mulți tineri au dificultăți la intrarea pe piața muncii sau sunt nevoiți să practice profesii fără legătură cu studiile absolvite.
Care este situaţia învăţământului mureşean în privinţa formării profesionale a tinerilor şi cât de corelată este cererea cu oferta locurilor de muncă, puteţi citi în rândurile următoare.
Săptămânalul Punctul a realizat o analiză referitoare la oferta școlilor mureșene coroborată cu oferta angajatorilor. Concluzia, din păcate, nu este una optimistă. Copiii noștri se „școlesc” într-o meserie și practică alta sau sunt șomeri.

Absolvenții au probleme la angajare. De ce?

Judeţul Mureş nu se confruntă cu o problemă gravă a șomajului. În ultimele luni, Mureşul s-a situat la o rată a şomajului sub 5% (în UE media este de 9,4%), în ianuarie fiind 4,62%. Însă, există mulţi şomeri printre proaspeţii absolvenţi: la începutul anului curent erau în Mureş aproape 11.000 de şomeri, dintre care aproape 2.000 de persoane sub 25 de ani. Acest lucru arată faptul că tinerii ies de pe băncile liceului/facultăţii fără o experienţă practică consistentă, ceea ce face să fie mai puţin atractivi pentru angajatori.
De asemenea, şomajul ridicat în rândul absolvenţilor poate indica şi neadaptarea ofertei educaţionale la nevoile pieţei de muncă: adeseori facultăţile produc mai mulţi absolvenţi în anumite domenii decât este nevoie.
O altă problemă, sesizată de ADR Centru în Studiu regional „Situaţia forţei de muncă în Regiunea Centru şi nevoile de dezvoltare ale sistemului de formare profesională”, se referă la faptul că există mai mulţi şomeri la sate decât la oraşe: „Persistă sau chiar se adâncesc disparitățile între mediul urban și mediul rural, între orașele mici și orașele mari și între diversele grupuri sociale. Sunt binecunoscute problema nivelului scăzut al ocupării în mediul rural sau cea a ratei ridicate a șomajului în rândul tinerilor și al persoanelor de etnie romă, ca să menționăm doar câteva situații ce afectează un număr mare de persoane”.
În Mureş, în mediul rural sunt înregistraţi de patru ori mai mulţi şomeri decât în mediul urban!
Desigur, acest lucru se poate explica prin lipsa unor mari angajatori în mediul rural, dar şi prin educaţie precară a multor persoane de la sat, comparativ cu cele de la oraş.

Cine e şomer, în funcţie de studii?

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii fără studii şi cei cu nivel de instruire primar, gimnazial şi profesional au ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi în evidenţele AJOFM (74,71%). Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal
reprezintă 19,24% din totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare doar 6,05%. Deci, absolvenţii foarte specializaţi, cu studii superioare, îşi găsesc mai uşor de lucru… De altfel, din cele 153 de locuri de muncă vacante afişate de AJOFM Mureş la începutul lunii martie, majoritatea sunt pentru studii gimnaziale, profesionale sau liceale.

Populația muncitoare a scăzut

În Mureş, conform Institutului Naţional de Statistică, după criza economică din 2009, populaţia muncitoare a scăzut constant. Dacă în 2004 erau 234 de mii de persoane ocupate, după 10 ani mai erau doar 230 de mii. Interesant este că în judeţe precum Braşov, Harghita şi Sibiu, populaţia ocupată a crescut…
Dintre cele şase judeţe ale Regiunii Centru, Mureşul deţine cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi, unde din 14.039 şomeri, 80% nu beneficiază de indemnizaţie.
Vestea bună este că la nivelul judeţelor din regiunea Centru, cea mai mică pondere a şomerilor de lungă durată este înregistrată în judeţul Mureş, 18%. Deci, mureşenii nu rămân şomeri pentru mult timp.

Unde se lucrează?

Domeniul principal de activitate pentru judeţul Mureş este agricultura, silvicultura şi pescuitul – în acest domeniu lucrează 28,5% din persoanele ocupate.
„În Regiunea Centru ponderea populaţiei ocupate în agricultură a scăzut în 2014 faţă de 2004 cu 4%, la fel şi ponderea populaţiei ocupate în industrie, în timp ce domenii precum construcţiile, comerţul şi serviciile s-au dezvoltat, ponderea populaţiei ocupate crescând cu
3% în fiecare din aceste domenii în 2014 faţă de 2004”, arată ADR Centru.

Ce pregăteşte învăţământul profesional?

În anul școlar 2012/2013 s-a reintrodus învățământul profesional ca alternativă de pregătire a elevilor înscriși la liceu care după clasa a 9-a puteau opta pentru a urma învățământul profesional cu durata de 2 ani. În anul 2014 s-a revenit, introducându-se printr-o modificare legislativă învățământul profesional de 3 ani după clasa a VIII-a.
La nivelul Regiunii Centru, analizând ponderea absolvenților pe domenii de pregătire profesională se observă că judeţul Mureş produce puţin absolvenţi în construcţii, instalaţii şi lucrări publice; dar produce foarte mulţi în electronică – automatizări. De asemenea, judeţul Mureş are cei mai mulţi absolvenţi în următoarele domenii: silvicultură; sănătate şi asistenţă pedagogică; economic; estetica şi igiena corpului omenesc.
O posibilitate de îmbunătăţire a competenţelor tinerilor absolvenţi mureşeni ar fi realizarea unor stagii de practică mai serioase. Firmele ar trebui să fie mai interesate de oferirea unor spaţii de practică pentru elevi/studenţi, având în vedere că unii angajatori se plâng de lipsa forţei de muncă suficient de calificată: „O provocare la nivelul Regiunii Centru o constituie dezvoltarea și valorificarea
parteneriatelor, în special a celor între instituțiile de învățământ preuniversitar (învățământul tehnic și profesional) sau învățământul universitar și reprezentanții mediului de afaceri în vederea îmbunătățirii pregătirii profesionale ale absolvenților, cu accent pe dobândirea de abilități practice compatibile cu cerințele pe piața muncii”, arată Studiul ADR Centru.

Criza învăţământului universitar

Judeţul Mureş deţine cele mai multe universităţi de la nivelul Regiunii Centru. Astfel, există trei universităţi de stat: Universitatea „Petru Maior” din Tîrgu Mureș, Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu Mureș, Universitatea de Artă Teatrală, precum şi Universitatea „Dimitrie Cantemir” din Târgu Mureş (universitate particulară).
În ultimii ani, din păcate, pentru a atrage cât mai mulţi studenţi ,,o parte din instituţiile de învăţământ superior nu au mai organizat examene de admitere, admiterea la facultate fiind doar pe baza unui dosar ce reflecta rezultatele școlare din timpul liceului (de pildă, un procent era media obținută la examenul de bacalaureat (de multe ori acesta fiind de 50% sau chiar 75%), iar restul procentului era media notelor obținute în cei 4 ani de studiu din liceu)”, arată ADR Centru. Astfel, a scăzut şi calitatea absolvenţilor de facultate, fiind mult mai uşor să intri în sistem. Însă, au scăzut şi numărul de absolvenţi, pe fondul reducerii populaţiei şcolare.
Un aspect destul de important este faptul că în România stagiile de practică ale studenților sunt destul scurte și formale, spre deosebire de Finlanda sau alte țări unde de acordă o atenție sporită a procesului de calificare a studenților, de dobândire de abilități practice. În medie, în România stagiul de practică este de două săptămâni.

O altă şansă

La nivelul Regiunii Centru funcționează două centre regionale de formare profesională a adulților cu sediile la Brașov și Târgu Mureș. Acestea sunt instituții publice aflate sub autoritatea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă – Ministerul Muncii Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, ce au ca obiectiv principal formarea profesională a adulților prin organizarea de cursuri, în concordanță cu prevederile Legii 129/2000 republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind formarea profesională a adulților.
„Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Mureș (CRFPA Mureș) oferă următoarele cursuri de formare profesională a adulților: asfaltator, brutar, bucătar, cofetar-patiser, comunicare în limba engleză, contabil, dulgher-tâmplar-parchetar, electrician electronist
auto, formator, frizer, coafor, manichiurist, pedichiurist, inspector/referent resurse umane, instalator instalaţii tehnico-sanitare şi gaze, lucrător în comerţ, lucrător în structuri pentru construcţii, mecanic auto, operator calculator electronic şi reţele, ospătar(chelner) vânzător
în unităţi de alimentaţie, operator la maşini unelte cu comandă numerică”. Astfel, şomerii au încă o şansă de a ocupa un post de muncă, prin recalificare, prin intermediul AJOFM Mureş.


Studiu de caz: Angajații și angajatorii UPM Tîrgu Mureș

În Studiul său, ADR Centru ne prezintă un studiu de caz referitor la Universitatea „Petru Maior”: în anul 2015, câţi absolvenții s-au integrat pe piața muncii în domeniul lor de pregătire profesională? Şi care sunt tipurile de angajatori care au integrat absolvenții pe piața muncii (exemplu: IMM-uri, companii mari, companii multinaționale, autorități publice, ONG-uri, Patronate, Asociații, altele)? De asemenea, s-au căutat principale domenii cu cei mai mulți absolvenți integrați pe piața muncii.
„În anul 2015, 63,63% din studenții Universității „Petru Maior” din Tîrgu Mureș au fost inserați pe piața muncii, dintre care 24,24% au fost angajați în timpul studenției, iar 39,39% angajați după absolvire. Aproximativ o treime dintre absolvenți, 36,36%, se aflau în anul 2015 în căutarea unui loc de muncă.
În ultimii ani, angajatorii cei mai activi în cadrul Universității „Petru Maior” din Târgu Mureș au fost: Allianz Group, Apple, Banca Comercială Română, BRD – Groupe Societe Generale, Orange, Accenture, Air France – KLM, Assicurazioni Generali, AXA, Barclays, Continental, DHL, Distrigaz Sud Rețele, European Commission/ EU Careers, Kaufland, Microsoft, Nestle, Petrom (OMV); Procter&Gamble, Raiffeisen Bank, Vodafone etc.
În anul 2015, 88% din studenții Facultății de Inginerie au fost inserați pe piața muncii, dintre care 36% au fost angajați în timpul studenției, iar 52% angajați după absolvire. Un procent de 12% dintre absolvenți se aflau în anul 2015 în căutarea unui loc de muncă.
În anul 2015, 50,1% din studenții Facultății de Științe Economice, Juridice și Administrative au fost inserați pe piața muncii, dintre care 14,55% au fost angajați în timpul studenției, iar 36,36% angajați după absolvire. Aproape jumătate, 49,09%, dintre absolvenți se aflau în anul 2015 în căutarea unui loc de muncă.
În ceea ce privește gradul în care pentru angajați, posturile ocupate corespund pregătirii, în anul 2015 la nivelul Universității „Petru Maior” din Tîrgu Mureș, apropare jumătate din respondenți, 42,86%, consideră că într-o foarte mare măsură, câte o cincime, consideră că într-o măsură potrivită sau în mică măsură, 15,8% în mare măsură, iar sub 2% în foarte mică măsură. La nivel de facultăți, peste jumătate din respondenți consideră că pentru angajați postul ocupat corespunde pregătirii în foarte mare măsură: 63.64% la Facultatea de Inginerie și 53.85% la Facultatea de Științe și Litere. La Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative abia o cincime, 21.43%, consideră că pentru angajați postul ocupat corespunde pregătirii în foarte mare măsură.

În judeţul Mureş, la fel ca în multe alte judeţe, există o serie de inadecvări între oferta universitară şi cerinţele angajatorilor. Angajatorii doresc o mai bună pregătire practică în timpul studiilor şi specializarea absolvenţilor chiar din ciclul de licenţă. Astfel, legătura dintre universităţi şi angajatori ar trebui consolidată. ,,Ratele de angajare a absolvenţilor trebuie să devină criterii de performanţă ale universităţilor şi, în consecinţă, criterii de finanţare”.

Facultăţile produc mai mulţi absolvenţi în anumite domenii decât este nevoie.

Vasile Dancea

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.