Se servește Contessa. Vin special dulce de pe Târnave!

De sub bolta din turnLăsând în urmă agitaţia oraşului, microbuzul nostru „înghite” cuminte kilometru după kilometru din Drumul Judeţean ce şerpuieşte pe Valea Târnavelor. E o zi liniştită de septembrie cu mult soare şi cer senin. O turmă de oi paşte agale iarba între două hotare, câte un cal negru apare din loc în loc spărgând monotonia peisajului de câmpie. Pe stânga, la vreo 30 de kilometri de oraş, ajungem la intrarea pe domeniul echipei Castel Vinum, destinaţia călătoriei noastre. Drumul urcă şerpuind printre plantaţiile de vie spre o colină unde se înalţă o construcţie zveltă, de un alb orbitor, ce te duce cu gândul la turnurile medievale transilvănene. Aici, la Crama Villa Vinea, se lansează Contessa – vin special alb, dulce, primul vin alb dulce de pe vestita Vale a Târnavelor, atât de renumită pentru viticultură!
Descoperirea pământului din Mureș
În urmă cu cincisprezece ani, Heiner Oberrauch, un investitor sud-tirolez a descoperit acest loc plin de promisiune în sudul judeţului Mureş. Magnat al industriei textile sub brandul Salewa, Heiner Oberrauch, al cărui bunic era cultivator de viţă de vie în Italia, „având vinul în ADN-ul familiei”, după cum el însuşi mărturisea, a visat să creeze vinuri singulare, cu mult caracter, de neuitat pentru cei care aveau să le guste. Urmându-şi visul, n-a stat prea mult pe gânduri. A adus experţi care să verifice solul şi clima.
Profilul geologic a arătat că solul e bogat în minerale şi este asemănător cu cel din Toscana. Astfel, în anii următori, 32 de hectare de teren au fost plantate cu viţă de vie de soiuri nobile locale, Fetească Regală şi Fetească Neagră, alături de unele clasice, precum Sauvignon Blanc, Riesling, Gewürztraminer, Pinot Noir şi Merlot. Mai târziu a mai plantat un soi alb, de origine germană, Kerner, dar şi unul roşu, de origine austriacă, Zweigelt a fost adăugat parcelelor de viţă de vie.
Din Mureș în toată țara
Până în prezent, zece procente din cantitatea produsă a ajuns în comerţ – în mare parte în localuri de tip Horeca sau vinoteci şi mai puţin în supermarketuri -, unele sticle fiind exportate către Italia sau Germania, însă „focusul principal este România”. Preţul pentru o sticlă fiind între cinci şi 18 euro.
Scopul investitorului este să vândă întreaga cantitate produsă pe piaţa românească, ceea ce ar însemna venituri de până la două milioane de euro. În favoarea investitorului vorbesc numeroasele sale diplome şi cele şase medalii de aur alături de premiul „cel mai bun vin” obţinut la International Wine Contest – Bucureşti pentru Gewürztraminer, un demisec alb ce ar fi pe gustul oricărui invitat de seamă.
Primire regală
Gazda noastră Cristian Podar, manager Villa Vinea, împreună cu echipa Castel Vinum ne-au primit cu amabilitate pe platforma de la intrarea în cramă. Pentru început Cristian Podar a vorbit despre păstrarea autenticităţii locului, despre construcţia cramei, un spaţiu plin de caracter, memorabil tuturor celor ce-l văd, precum vinurile ce provin de aici, de asemenea memorabile celor ce le degustă. „Rezultat al unui microclimat unic, vinurile Villa Vinea sunt seva unui pământ extraordinar, care se întinde de-a lungul văii Târnavelor, una dintre cele mai vechi regiuni viticole ale Transilvaniei. Combinaţia de soiuri plantate pe pantele cu expoziţie predominant sudică este unică în această regiune. Vânturile vestice ajută reglarea ritmului viţei de vie, evaporând apa în exces ajutând astfel strugurii să reţină zaharuri, aciditate şi arome specifice acestui terroir”, explică managerul. Brandul consacrat, Villa Vinèa, cuprinde vinuri obţinute din…
….nouă soiuri de struguri…
Cartea de oaspeți, la recepție…Fetească Neagră, Fetească Regală, Gewürztraminer, Kerner, Merlot, Pinot Noir, Riesling de Rin, Sauvignon Blanc, Zweigelt.
Toate vinurile produse aici sunt însă de calitate, respectă un înalt standard, pe măsura muncii oamenilor locului şi a exigenţelor winemaker-ului Celestino Lucin, oenologul anului 2009 în Italia, potrivit faimoasei publicaţii de vinuri Gambero Rosso şi a şefului de cramă, Deneş Mihály, omul care se dedică în totalitate viţei de vie, strugurilor şi vinului.
Cei doi împărtăşesc nu numai aceeaşi viziune oenologică, dar şi o prietenie sinceră, iar lucrul acesta se oglindeşte în munca lor. Fiecare vin este verificat în aşa fel încât caracteristicile lui unice să nu fie alterate.
Proiectul demarat în urmă cu cinci ani a însemnat câteva milioane de euro investiţi, din care 20-30% au fost fonduri europene. La cramă lucrează în mod curent 15 angajaţi, dar numărul lor creşte de câteva ori pe vremea culesului strugurilor de pe cele 32 de hectare. Privind de sus din clădirea cramei, şiruri lungi de viţă de vie stau aliniate ca la armată respectând distanţa legală conform directivelor europene. Un vin bun se produce abia de la patru ani în sus, de unde și perioada de aşteptare până când se va ajunge la capacitatea maximă de producţie, afirmă Cristian Podar.
Vizită în cea mai modernă cramă
Urcăm nişte trepte, coborâm altele, ocolim crama, urcăm din nou pe nişte dale înfipte în coasta colinei până la alte trepte ce ne duc pe o terasă de unde încercăm să cuprindem cu privirea Valea Târnavelor şi satele răsfirate din loc în loc. La picioarele cramei se întind cele 32 de hectare de vie, iar sub picioarele noastre se află crama, locul unde se prepară „licoarea magică” din struguri. Coborâm scările ascultând explicaţiile gazdei noastre. „Strugurii se culeg în lădiţe de 20 de kilograme, de acolo printr-o pâlnie mare ajung în subsol, fără să mai fie atinşi de mâinile omului! Intră într-un aparat desciorchinător, de unde îşi urmează drumul trecând prin tot felul de cazane de inox, până ajung în butoaiele etichetate din pivniţă sau îmbuteliate”, ne mai spune Cristian Podar. Plimbarea prin sectoarele cramei se termină în Sala păzită de Sf. Urban, patronul cramei, la o masă întinsă între şiruri de butoaie mai mici, mai mari, probabil pline cu Fetească Regală şi Pinot Noir, producţia 2012.
Degustare de vinuri
Suntem invitaţi să luăm loc la masă pentru a degusta cinci feluri de vinuri, înainte de a face cunoştinţă cu cea mai nouă marcă a casei, Contessa. „A degusta înseamnă a-ţi întipări în memorie gustul, mirosul şi culoarea fiecărei băuturi, astfel încât data viitoare să o poţi recunoaşte, iar cel care degustă vinul se numeşte degustător”. Ne folosim de ocazie şi-l rugăm pe Cristian Podar să ne explice cum se procedează la degustare. „Se ia paharul de picior ca să nu-l încălzim vinul cu temperatura mâinii schimbându-i astfel gustul. Mai întâi se face analiza olfactivă. După aceea se observă culoarea, zeci de nuanţe, după coloristica vinului ne putem da seama dacă vinul se încadrează într-o categorie, care este gradul de alcool şi corpolenţa sa. Apoi analizăm aroma vinului.  Se agită paharul uşor, să se plimbe vinul pe marginile lui lăsând nişte dâre, picioruşe, cu cât curg mai greu picioruşele cu atât vinul are un mai mare grad de alcool. După ce am plimbat paharul la 15 cm de nas, ca să captăm aromele primare, trebuie să apropiem nasul de pahar ca să aprofundăm parfumul”. Atâtea noţiuni, atâtea explicaţii, ca la şcoală, încercăm să reţinem tot ce ne învaţă gazda în timp ce voia bună pune stăpânire pe meseni. Vinul baricat înseamnă vinul ţinut în butoaie de stejar, vinul astfel prinde diferitele arome ale lemnului. Dar să revin la degustare.
Se ia o gură de vin…
… şi se plimbă prin toată gura, se lipeşte cu limba de cerul gurii pentru a imprima mai bine gustul. „Încercaţi şi spuneţi ce simţiţi?” Mesenii dau cu părerea, uneori chiar ghicim, alteori, după ce ne spune Cristian Podar, îi dăm crezare că aşa este. Fructe de pădure? Acum dacă ne-a spus, simţim şi noi. Clătim paharul şi urmează un alt soi. Bucăţile de caşcaval cu pâine se mănâncă pentru a putea deosebi următorul gust de precedentul.
Domnilor şi doamnelor: Contessa!
Cristi Podar cu cartea de vizite semnată de chinezoaice„După degustarea celor cinci soiuri de vin, unul mai bun decât celălalt, după un gulaş făcut la ceaun şi prăjiturile cu mere cu spumă de albuş deasupra, făcute ca la Mica, urmează punctul culminant al zilei: prezentarea celui mai nou vin. Primul vin special dulce realizat vreodată pe Valea Târnavelor! „Fără legătură directă cu contesa Rhedey, dar în mare legătură cu spiritul vremurilor apuse în care vinul era elementul care unea oamenii şi aducea bucurie în sufletele lor”, spune gazda noastră încercând să explice de unde provine denumirea vinului. „În numele echipei Castel Vinum, producătorul vinurilor Villa Vinea, cât şi al meu personal, doresc să mulţumesc tuturor care au dat curs invitaţiei noastre onorându-ne cu prezenţa la „lansarea Contessei-vin special alb dulce” adaugă îndemnând mesenii să mai guste din vinuri.
Buna dispoziţie e generală. Se schimbă cărţi de vizită, se fac promisiuni. Se socializează, semn că spiritul vremurilor apuse a fost readus pe platoul cramei de gingaşa Contessa!

Erika MÃRGINEAN

Feteasca Regală
„Soi românesc aproape centenar, născut, şi altădată larg răspândit, pe cele două Târnave înfloreşte din nou în viile noastre şi vă surprinde prin aciditatea plăcută, acompaniată de arome discrete de flori de câmp”.
Kerner
„Kerner este un vin discret aromat şi cu o aciditate viguroasă. Grija pe care i-o arătăm atât în vie, cât şi în cramă, este răspândită de un caracter puternic, arome de fructe proaspete şi miere, întregite de tonuri fine de Muscat şi potenţial foarte bun de învechire”.
Sauvignon Blanc
„Sauvignon Blanc este vibrant, entuziasmant, crocant prin aciditate şi mineralitatea caracteristică dealurilor de la Villa Vinea, cu arome subtile de agrişe şi flori de soc. Un vin de excepţie!”
Gewürztraminer
„Gewürztraminer de Villa Vinea îşi trădează uşor rădăcinile Sud-Tiroleze cu atât mai mult cu cât vinificatorul vine din această regiune a Italiei de Nord şi impresionează prin aroma intensă de trandafiri de dulceaţă, culoare galben aurie, gust proaspăt şi tonic de fructe cu un final intens şi lung.”
Zweiglet Rose
„Zweiglet Rose este rezultatul de excepţie al vinificării în alb al Zweigeltului şi se face remarcat prin prospeţime şi fructuozitate. Un vin lejer, prietenos, proaspăt, de culoare rose somon plăcută, uşor atipică, cu arome prietenoase, neinvazive cu tonuri de vişine, scorţişoară şi note de lemn verde”.
Feteasca Neagră
„Feteasca neagră are proprietăţi afrodiziace, spune folclorul. Pe lângă asta, Feteasca Neagră de la Villa Vinea – maturată în barrique-uri – este discretă şi fină, marcată de arome de fructe de pădure şi vanilie”.

print

Share