Semnătura lui Mihai Viteazu păstrată la Arhive Mureș

domnitorul mihai viteazuLa marcarea a 150 de ani de la elaborarea primului regulament al arhivelor statului din România, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Mureş a anunţat că deţine nu mai puţin de 13 documente emise de Cancelaria lui Mihai Viteazul, dintre care cinci semnate chiar de domnitor.

Documentele au fost descoperite în fondul Primăriei oraşului Târgu Mureş care a fost preluat de Arhivele Naţionale în 1970, sunt elaborate de Cancelaria lui Mihai Viteazul, cinci poartă semnătura autograf a domnitorului, iar restul au fost emise în numele lui şi sunt semnate de şeful Cancelariei.

‘Unul dintre documentele care poartă semnătura autograf a voievodului Mihai Viteazul este din 12 august 1600, prin care ordonă oraşului Târgu Mureş să plătească căpitanului Scaunului Arieş suma de 150 de florini. Este un document scris pe hârtie, este o scrisoare închisă şi poartă semnătura autograf al lui Mihai Viteazul. S-a păstrat originalul, care a fost restaurat la Arhivele Naţionale din Bucureşti, s-a păstrat şi sigiliul timbrat şi documentul original este scris pe hârtie pe filigran. Este printre cele mai valoroase şi mai vechi documente care există în Arhivele Târgu Mureş. Semnătura de pe document este cu litere chirilice. Celelalte sunt emise în numele lui şi semnate de cancelar. Sunt emise între 1599 şi 1601, în ultimii ani de domnie ai lui Mihai Viteazul. Absolut toate sunt originale şi poartă semnătura în limba latină, Michail Vaivodă’, a declarat presei, miercuri, prof. univ. dr. Liviu Boar, directorul Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Mureş.

Liviu Boar a spus că cele 13 documente privesc activitatea curentă a Cancelariei lui Mihai Viteazul, un exemplu fiind şi cel emis în 27 noiembrie 1599, prin care Mihai Viteazul ordonă oraşului Târgu Mureş ca cei care se consideră nobili să prezinte de urgenţă actele doveditoare.

Un alt document purtând semnătura autograf al lui Mihai Viteazul a fost emis la Braşov, în 15 martie 1600, prin care Mihai Viteazul pune în vedere oraşului Târgu Mureş – care se chema Noul Târg al Secuilor – să primească în rândul cetăţenilor săi pe Ştefan Bod, iar acesta să se bucure de aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi cetăţeni ai oraşului.

Cel mai vechi document original pe care îl păstrează Arhivele Naţionale Mureş este însă un contract de vânzare-cumpărare a unui teren din Sighişoara şi este din 10 aprilie 1369.

‘S-a păstrat pentru că prin conţinut dovedea un drept de proprietate şi a fost păstrat din tată-n fiu. În general, cele mai vechi acte care s-au păstrat sunt cele care dovedesc identitatea personală – acele registre de stare civilă – acte de vânzare-cumpărare a unor terenuri sau acte de înnobilare. Începând cu 1500 sunt mai multe documente’, a subliniat Boar.

Arhivele Naţionale Mureş deţin peste 6.500 metri liniari de arhivă, documente din 1369 până în 1989, care atestă viaţa economică, socială, politică, cultura, învăţământul, administraţia etc.

‘Aceste documente sunt puse la dispoziţia publicului, cercetării, în sala de studiu. Foarte mulţi cercetători, studenţi îşi întocmesc lucrări de licenţă, doctoranzi şi-au finalizat doctoratul în cadrul instituţiei noastre. Aici găsesc istoria adevărată care se bazează pe documente şi nu pe poveşti sau cărţi şi este sursa adevărată, sursa pe care se bazează istoria noastră locală şi cea naţională’, a subliniat Liviu Boar.

Acesta a mai arătat că ziua de 31 octombrie a fost declarată ca zi a arhivelor naţionale deoarece, în 31 octombrie 1862, Alexandru Ioan Cuza a elaborat un regulament de organizare a Arhivelor Statului, unul din cele mai moderne din acea perioadă din Europa. În realitate, Arhivele ca instituţie a statului s-au înfiinţat la 1 mai 1831 prin prevederile regulamentului organic, prima Constituţie modernă a României.

AGERPRES

print
Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.