Sighişoara Medievală. Cetatea cavalerismului

20140726_162932Acum 700 de ani, Marele Maestru al Ordinului Cavalerilor Templieri, Jacques de Molay, a fost ars pe rug de regele Filip al IV-lea al Franţei. De aici a plecat şi tema ediţiei cu numărul 23 a festivalului Sighişoara Medievală, desfăşurată între 25 – 27 iulie în Cetate, şi anume „Jacques de Molay – 700 de ani de cavalerism”. Tema pare să fi fost pe gustul participanţilor pentru că, în orele în care ne-am pierdut pe uliţele pietruite din Cetate, acestea forfoteau de vizitatori curioşi, iar terasele erau înţesate de turişti.
Program bogat
Municipiul de pe Târnava Mare s-a întors, de vinerea trecută, pentru trei zile, din nou în Evul Mediu, perioada în care a fost construită şi care reînvie cu fiecare nouă ediţie a Festivalului Sighişoara Medievală, ajunsă în acest an la cea cu numărul 23. La fel ca în ultimii ani, startul distracţiei la festival a fost anunţat printr-o paradă, cum altfel decât medievală? Frumoase domniţe şi cavaleri, menestreli talentaţi, cimpoieri aducând cântecele de acum sute de ani, binecunoscutul Toboşar al Cetăţii şi reprezentanţii organizatorilor, în total peste 300 de oameni, au străbătut centrul şi cetatea sighişoreană până la scena mare amplasată în Piaţa Cetăţii, aducând cu ei parfum din alte vremuri.
Programul a fost şi anul acesta unul bogat, momentele artistice combinându-se fericit cu temele conferinţelor ce au fost organizate. Apoi a fost belşug de comercianţi care s-au întrecut în a-şi prezenta mărfurile colorate şi frumoase create manual îndeobşte. Dar să vă povestim mai pe îndelete despre cele observate în popasul nostru prin minunata Cetate.
Templierii şi sacrificiul pentru bine
Să începem cu tema festivalului. Aşa cum recunoaşte actorul Liviu Pancu, directorul artistic al Sighişoarei Medievale, festivalul surprinde de la o ediţie la alta „teme majore ale spiritualităţii şi culturii medievale. Într-o reformulare a ideii de a construi un festival de artă medievală, tema fiecărui an, din 2010 până în prezent, a devenit, practic, şi vedeta festivalului. Anul acesta se împlinesc 700 de ani de la arderea pe rug a lui Jacques de Molay, simbol al tuturor cavalerilor templieri şi considerat părinte spiritual prin puterea de a se sacrifica spre binele Ordinului Cavalerilor Templieri”.
20140726_170951Cine a fost Jacques de Molay?
Enciclopedia internauţilor, wikipedia, spune că: „Succesul templierilor – un ordin călugăresc militar creştin – era strâns legat de succesul cruciadelor, ei fiind sprijiniţi de biserica catolică. Când Ţara Sfântă a fost pierdută, iar călugării militari templieri au suferit înfrângeri zdrobitoare, sprijinul pentru existenţa ordinului s-a stins. Zvonurile despre ceremoniile iniţiatice secrete ale lor au creat neîncredere, iar regele Filip al IV-lea al Franţei, puternic îndatorat ordinului, a început să facă presiuni asupra papei Clement al V-lea. Vineri, 13 octombrie 1307, regele Filip a arestat majoritatea membrilor Ordinului, inclusiv pe Marele Maestru Jacques de Molay, şi, după ce le-a obţinut mărturisirile prin tortură, i-a ars pe rug”. Se întâmpla în 18 martie 1314, după doi ani după ce papa Clement al V-lea desfiinţase ordinul. Mai precis, templierii au fost acuzaţi că sunt eretici. Şi istoria, iar apoi legenda despre moartea Marelui Maestru e interesantă. “… de Molay a rămas sfidător până la sfârşit, cerând să fie legat astfel încât să fie cu faţa la catedrala Notre Dame, şi să îşi ţină mâinile împreunate. După legendă, a strigat dintre flăcări că atât papa Clement, cât şi regele Filip îl vor întâlni în curând în faţa lui Dumnezeu. Papa Clement a murit o lună mai târziu, iar regele Filip într-un accident de vânătoare înainte de sfârşitul anului”, mai consemnează Wikipedia.
Cavalerii templieri puteau fi recunoscuţi după robele albe cu o cruce roşie – simbol al martiriului – şi o manta albă. Sergenţii purtau o tunică neagră cu o cruce roşie în faţă şi în spate şi o manta neagră sau maro.
Templierii erau cunoscuţi pentru curaj, loialitate. Ei trebuiau să facă legământ de sărăcie, castitate, pietate şi obedienţă.
20140726_192643Teatru
Revenind la festival, sâmbătă seara, două momente au fost dedicate templierilor. La ora 21:00, participanţii la festival au asistat la rugăciunea cavalerilor, cavalerii recitând un colaj de texte din opera Zamolxe a lui Lucian Blaja, ca apoi spectacolul 700 – pus în scenă de reprezentanţii Teatrului Scena, Ordinului Cavalerilor Lup, Lupus Dacus, Ordinului Cavalerilor de Mediaş, Ordinului Cavalerilor ArtGotica, Cavalerilor Străjerii Moldovei, Scutierilor de Muhlbach, Terra Alba, Trupei Schema şi Trupei Fabulous – să creeze o stare de spirit în rândul celor care l-au vizionat şi mai puţin să ofere o pagină de istorie greu de recreat.
20140726_175314Spectacole peste spectacole
Nu au fost însă singurele spectacole de urmărit. Încă de dimineaţă, turiştii amatori de sărbătoarea medievală au fost invitaţi să participe la şcoala de muzică medievală sau la şcoala micilor scutieri, la concursuri interactive cavalereşti pentru ca după-amiazele să fie închinate spectacolelor propriu-zise. Ne-a fost dat să îi urmărim pe stegari, să privim dansurile medievale ale Trupei Nosa, cel cu năframe reţinându-ne îndeosebi atenţia, sau să urmărim cu sufletul la gură turnirul cavaleresc.
Aproape de Turnul cu Ceas, simbol al Cetăţii sighişorene, teatrul i-a ţinut, de asemenea, aproape pe curioşii care au întârziat pe la tarabele cu bunătăţi din apropiere.
Nici în Piaţa Boema, programul nu a fost de lepădat, atelierul de lupte scenice medievale şi şcoala de dans medieval fiind doar două din atracţiile ce au animat zona.
Noutatea din acest an adusă de organizatori – Asociaţia Turistică Sighişoara, Municipiul Sighişoara, prin primărie şi Consiliul Local, şi Ordinul Cavalerilor Lup – a fost introducerea în program a menestrelilor veacului nostru – interpreţi de muzică folk cum sunt Adrian Ivaniţchi, Mircea Baniciu sau Ducu Bertzi.
Un punct alb pentru organizatori ce trebuie amintit este faptul că spectacolele au început la orele anunţate în programul festivalului.
Pe lângă spectacole au fost organizate şi conferinţe şi expoziţii care s-au circumscris temei din acest an a festivalului. Turiştii au putut vizita, de asemenea, principalele atracţii cultural-istorice din cetate: Turnul cu Ceas, Sala de Arme şi Camera de Tortură fiind deschise până la ora 20.
20140726_171700Hand-made-ul, la el acasă
Ce ne place an de an la Sighişoara este cultul pentru produse tradiţionale şi lucrate manual. În plus, poţi să te uiţi pe tine privind fel de fel de meşteşuguri, cum este fabricarea de obiecte din sticlă, lut etc.
Ne-am bucurat ochii privind bijuterii felurite, celebrele ii cusute cu migală, cărţi îmbrăcate în piele şi chiar în coajă de copac, săpunuri şi alte produse de igienă din plante, obiecte din ceramică pictată manual, în culori vii, icoane pe lemn şi pe sticlă, genţi din piele ce imitau vechile tolbe ca design. Şi multe, multe alte lucruri frumoase şi valoroase ce le-au făcut cu ochiul vizitatorilor care au ezitat să plece fără un suvenir din cetate.
Sintetizând, ediţia din acest an a arătat bine, aşa că focul de artificii a fost nimerit. Mai ales că Ioan Lazăr, preşedintele Asociaţiei Turistice Sighişoara, a recunoscut că şi din punct de vedere cel puţin hotelier, festivalul a fost o reuşită. Mai precis, potrivit acestuia, locurile de cazare s-au epuizat înainte de startul festivalului. Poate, în viitor, administraţia locală din Sighişoara sau un investitor privat vor duce la bun sfârşit şi un proiect al unei parcări, de care se simte nevoia în zonă.
Ligia VORO

20140726_175539 20140726_171912

20140726_172434

print