Șomajul impune strategii de dezvoltare a județului

Șomajul impune strategii de dezvoltare a județului

regionalizare 2La inițiativa deputaților UDMR Borbély László și Kelemen Atilla, majoritatea deputaților și senatorilor de Mureș au avut o întâlnire cu prefectul, președintele CJ Mureș și primarii de municipii și orașe din județ. Au lipsit doar primarul Dorin Florea și parlamentarii PD-L și PP-DD. Fără să ajungă la cine știe ce concluzii edificatoare, întâlnirea a avut măcar menirea de a pune pe „masa discuțiilor” pozițiile celor implicați și obținerea promisiunii ca pe viitor, după ajungerea la un numitor comun, vocile parlamentarilor mureșeni să se unească pentru un lobby comun la București.

Cu această ocazie am aflat, de pildă, care este rezumatul strategiei de dezvoltare a județului Mureș în mandatul lui Ciprian Dobre.

Documentul, rezumat în cinci pagini, adună principalele proiecte care urmează (sau cel puțin se dorește acest lucru) a fi implementate, pe termen scurt, mediu și lung. Așadar, dacă luăm cele pe termen scurt, adică proiectele pe 2013, CJ are 16 mari proiecte dintre care amintim câteva mai importante cum ar fi: continuarea investițiilor în dezvoltarea Aeroportului, construcția unui spital regional, investiții în infrastructura rutieră din jurul Tîrgu-Mureșului (inclusiv drumuri de ocolire), extinderea zonelor industriale, prelungirea sistemului de alimentare cu apă în vestul județului sau continuarea investițiilor la depozitul de deșeuri.

Pe termen mediu și lung…

…ambițiile actualului executiv sunt încă și mai îndrăznețe, unele mai realizabile însă altele din ce în ce mai greu de realizat. Cele mai realizabile ar fi extinderea rețelei de energie electrică, celor de apă și canalizare, construcția unor platforme industriale pentru industria farmaceutică, continuarea programului de izolare a blocurilor, proiectul de renaturare a malurilor râului Mureș, proiecte culturale de reabilitare a unor clădiri istorice (palatul administrativ, clădirea muzeului de științe ale naturii etc.), continuarea investițiilor în sistemul de asistență socială etc. Sunt unele însă care oricât de optimiști am fi, e foarte greu de crezut că vor fi realizate. Putem amintit aici calea ferată Tîrgu-Mureș – Sighișoara (proiect care datează de prin anii ‘70) sau realizarea platformei multimodale, proiect care, din păcate, până acum s-a dovedit că nu are sprijin la nivel guvernamental.

Ca lucrurile să fie și mai complicate…

…peste toate aceste planuri vine un nor de incertitudine adus de tot mai intensă dezbatere pe tema viitoarei regionalizări. Aici lucrurile se încurcă și mai tare, pentru că la cum arată acum lucrurile, e foarte puțin probabil că Tîrgu-Mureș va fi viitoare capitală de regiune, în condițiile concurenței cu orașe ca Brașov sau Sibiu. Așadar, un lobby comun din partea tuturor forțelor politice nu numai că e vital pentru ca Tîrgu-Mureș să fie polul regiunii din care va face parte, ci nici măcar asta nu garantează reușita. Iar până la un lobby comun, se pare că drumul e lung. Primul motiv este acela că PDL și PP-DD, nici măcar nu s-au așezat încă la masa discuțiilor. Au venit la întâlnirea de săptămâna trecută Ciprian Dobre, liderul CJ, Corneliu Grosu, prefect, senatorii Marko Bela, Akos Mora și Alexandru Frătean (absent Marius Pașcan), iar dintre deputați au venit Borbély László, Kelemen Atilla, Vasile Gliga, Florin Buicu, Cristian Chirteș și Kerekes Károly (au lipsit Florin Urcan – PDL și Cristian Sefer PP-DD). Chiar dacă s-a convenit asupra necesității unei „voci comune” la București, când s-a intrat în subiectul descentralizării, opiniile n-au mai fost deloc unitare.

UDMR aleargă pe două piste…

…în ultima vreme, după ce și-au dat seama că regionalizarea pe un model cu regiuni mici, care ar putea duce la o formă de autonomie pentru Ținutul Secuiesc (Mureș, Harghita, Covasna), e tot mai departe de planurile Guvernului. Așadar, reprezentanții UDMR la dezbateri au vorbit pe două voci. De pildă senatorul Markó Béla spunea să luăm în calcul și varianta în care renunțăm la regiuni: „Repet încă o dată, eu nu aş exclude din discuţii şi dezbateri această idee şi întrebare dacă într-adevăr avem nevoie, în acest moment, în România şi de regiuni sau dacă am putea să ne gândim să păstrăm actuala împărţire administrativ-teritorială. Dacă nu, sunt de acord să încercăm să avem Tîrgu-Mureşul şi Mureşul ca un centru, o locomotivă a regiunii căreia îi va aparţine. De data aceasta nici UE nu ne impune regionalizarea, nu avem o astfel de obligaţie privind crearea unor regiuni administrative”.

Pe de altă parte, deputatul Borbély László a reiterat planul UDMR cu regionalizarea pe regiuni mici, după o întreagă prezentare în care a demonstrat că actualele regiuni de dezvoltare nu numai că nu funcționează, dar și cresc decalajul economic între zonele din interiorul lor. Prin urmare, spune deputatul, avem nevoie de regiuni mai mici, formate din trei-patru județe: „Avem nevoie de regiuni economice mai flexibile, formate din trei, maximum patru judeţe şi, evident, ceea ce e clar un consens, că regiunea din care va face parte şi Mureşul va trebui să aibă reşedinţa la Tîrgu-Mureş. De ce? Pentru că merităm acest lucru (…) Suntem singura formaţiune politică care de doi ani şi jumătate am înaintat la Parlament un proiect de lege cum am vedea noi regiuni mai flexibile, mai mici, care nu sunt formate din cinci-şase judeţe – s-a dovedit ineficienţa lor – noi vorbeam atunci de regiuni economice. Noi avem o propunere clară bazată pe analize tehnice, deci nicidecum aşa cum vor unii să prezinte, pe baze etnice. Nu negăm însă faptul că aşa cum prevede o directivă a UE din 2003, trebuie ţinut cont când vorbim de regiuni economice şi de tradiţii culturale, de tradiţii istorice – este prevăzut în Directiva UE”.

La USL poziția este ceva mai fermă…

…toți cei prezenți marșând pe ideea de regionalizare, pe regiuni mai mari, care să evite factorul etnic. Fiecare dintre parlamentari a marșat însă în felul lui. Cel mai pragmatic a fost însă senatorul liberal Akos Mora, care înainte de număr de județe componente sau care va fi viitoarea capitală, a pus pe prim plan competențele viitoarelor regiuni: „Din competenţele care se cunosc în acest moment, care vor fi date către regiuni trebuie să facem un punctaj comun toate partidele în aşa fel încât să dezvoltăm acele puncte tari în orice negociere cu alte judeţe (…) Sunt 12 competenţe anunţate care se intenţionează a se aduce la nivel de regiune, pe care trebuie să îţi formulezi cele mai tari puncte pe care le ai şi după aceea să mergem cu toţii pe o voce unitară. Altfel unii o să vrea partea de cultură, alţii de infrastructură, mergând pe acele puncte tari. Nu ai cum să le ai pe toate la nivelul judeţului tău, dacă sunt 6 judeţe (pe regiune – n.r.) o medie aritmetică ar fi câte două competenţe pe judeţ”. Alții, cum au fost Cristian Chirteș sau Florin Buciu și-au ales un domeniu pe care au dorit să-l scoată în evidență. Primul a marșat pe necesitatea dezvoltării mediului rural, care încă are mari probleme economice și de infrastructură, iar al doilea a mers pe ideea dezvoltării cu atenție a sectorului medical.

Una peste alta, a fost doar o primă discuție în această formulă cu noul legislativ, iar aleșii au convenit că e nevoie de mai multe astfel de dezbateri, care probabil pe viitor vor fi reluate. Dacă aceste discuții vor ajunge într-un final și la un rezultat concret, asta rămâne de văzut.

ADR Centru are planuri mari pentru județ până în 2020

Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru a demarat o Strategie de Dezvoltare a Regiunii Centru pentru perioada 2014-2020. Desigur, județul Mureș, fiind cuprins în Regiunea Centru, este unul dintre beneficiarii acestei Strategii. În rândurile care urmează, puteți citi care sunt domeniile care se vor dezvolta în anii următori, cu ajutorul fondurilor europene. În primul rând, ne vom concentra pe problemele cele mai „arzătoare” ale județului Mureș.

Axe prioritare

ADR Centru a propus pentru dezvoltarea regiunii câteva axe prioritare: Axa prioritară 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și sociale regionale; Axa prioritară 2. Creșterea competitivității economice, stimularea inovării; Axa prioritară 3. Protecția mediului înconjurător, creșterea eficienței energetice, stimularea utilizării surselor alternative de energie; Axa prioritară 4. Dezvoltarea zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii; Axa prioritară 5. Dezvoltarea turismului; Axa prioritară 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale.

Bani pentru potențialul economic

În momentul de faţă, la nivelul judeţului nostru există peste 15.000 de persoane care nu au un loc de muncă, dintre aceştia peste 5.400 fiind indemnizaţi, iar restul de aproximativ 10.200 fiind neindemnizaţi. Deci este nevoie de o creștere a potențialului economic al județului, însoțit de o creștere a numărului locurilor de muncă. În plus, creșterea competitivității economice ar duce la creșterea produsului intern brut al județului (în 2012, județul Mureș s-a aflat pe locul 16 în topul județelor din România după PIB-ul pe cap de locuitor – 5.535 euro). Astfel, pentru județul Mureș, cele mai strigente probleme par a fi legate de Axele 2, 3 și 4, desigur fără a diminua nici importanța celorlalte.

Axa2 – Creșterea competitivității economice a Regiunii Centru prin valorificarea potențialului regional, prin stimularea inovării și a economiei orientate spre cunoaștere, prin dezvoltarea unor instrumente specifice (infrastructura de afaceri, de transfer tehnologic, clustere, rețele de afaceri etc.) și prin crearea unui mediu atractiv pentru investiții – aceasta deoarece, la sfârșitul lunii ianuarie 2013, rata șomajului în județul Mureș era de 6,45%, mai mare decât media la nivelul țării (5,82 %).

Cercetarea – nevalorificată

În domeniul economic, ADR Centru are în vedere şi sprijinirea regenerării economice în zonele afectate de restructurarea unor ramuri economice în declin. Este, de exemplu, cazul municipiului Tîrnăveni care, încă nu şi-a revenit după închiderea combinatului chimic.

Totodată, o problemă este transferul noutăţilor din cercetare către agenţii economici. ,,Cu toate că există resurse semnificative la nivel regional în domeniul cercetării (câteva institute de cercetare, mai multe universități dintre care menționăm Universitatea Transilvania din Brașov – una din cele mai puternice universități cu profil tehnic din România, precum și Universitatea de Medicină și Farmacie din Tîrgu-Mureș), rezultatele din cercetarea teoretică și aplicată ajung greu în sfera economică. Transferul tehnologic, în general, către potențialii beneficiari din sectorul economic este la un nivel nesatisfăcător, acest lucru afectând competitivitatea economică a firmelor din Regiunea Centru”, se arată în Strategia de dezvoltare regională 2014-2020.

Mai puține terenuri cultivate

Sprijinirea agriculturii (axa 4) este desigur, de importanță vitală, nu doar pentru județul Mureș, dar pentru întreaga țară. Din datele Institutului de Statistică Mureș, reiese clar că unele domenii agricole au avut de suferit din 1990 încoace: dacă în 1990 suprafața totală cultivată a județului era de 221.763 ha, în 2009 era de doar 174.528 hectare. De aceea, este binevenită propunerea ADR Centru ca în viitorii ani să se insiste şi pe ,,eficientizarea activităților agricole prin modernizarea exploatațiilor agricole, dezvoltarea serviciilor și logisticii agricole și susținerea activităților de prelucrare a produselor agricole”.

Surse regenerabile

Protecţia mediului (3) este o necesitate urgentă cu implicaţii masive nu doar asupra animalelor şi plantelor, ci în primul rând, asupra populaţiei judeţului Mureş. Desigur, referitor la Tîrgu-Mureş, un pas important ar fi instalarea unor filtre performante la nivelul combinatului Azomureş care, se ştie, nu de puţine ori a fost amendat pentru depăşirea substanţelor periculoase emise în atmosferă; se pare că Azo are un proiect în acest sens. Apoi, extinderea utilizării resurselor alternative de energie ar reduce costul şi poluarea generată de producerile de energie. Un pas important a fost făcut zilele acestea, când oamenii de afaceri Doru Borşan şi Virguil Mailat se pregătesc să investească în două parcuri fotovoltaice în județul Mureș: Consiliul Judeţean Mureş a aprobat cele două proiecte, certificatele de urbanism fiind eliberate în 19, respectiv 21 februarie 2013.

„Pentru România, ținta prevăzută pentru anul 2020 de Directiva 2009/28/CE este de 24% ca pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, aceasta reprezentând o creștere de 6,2% față de anul de referință 2005 (valoarea de referință pentru 2005 este de 17,8%). Pentru a-și îndeplini obiectivul stabilit corespunzător anului 2020, România va trebui să valorifice 63,5% din potențialul total al surselor regenerabile de energie de care dispune. La nivelul Regiunii Centru cel mai mare potențial al surselor regenerabile de energie îl deține biomasa, urmată de micro-hidroenergia și energia solară, la polul opus fiind energia eoliană și energia geotermală”, se arată în Strategia de Dezvoltare a Regiunii Centru. Județul Mureș are cel mai ridicat potențial energetic al biomasei (deşeuri lemnoase şi agricole), urmat de județele Alba și Sibiu.

Criza gunoiului

Rămânând în domeniul protecției mediului, este important să amintim despre criza gunoiului din județul Mureș. În judeţ există o singură groapă ecologică: la Sighişoara, iar depozitele istorice din Tîrgu-Mureş, Reghin, Luduş, Sovata şi Iernut au fost închise încă din anul 2009. În lipsa infrastructurii necesare nici ţintele de colectare selectivă a deşeurilor nu sunt îndeplinite corespunzător.

Mai mult, Sighişoara nu acceptă ca toate deşeurile din judeţ să fie transportate în depozitul de la marginea oraşului, astfel firmele de salubritate sunt nevoite să încheie contracte cu administratorii depozitelor din judeţele învecinate sau să depună gunoiul menajer în depozite neautorizate sau închise. Garda de Mediu Mureş este sesizată permanent de apariţia unor noi gropi de gunoi ilegale. Operatorul de salubritate din Reghin a fost amendat anul trecut, apoi anul acesta din nou cu câte 20 de mii de lei pentru abandonare de deşeuri în locuri nepermise. Pentru aceeaşi contravenţie, în 2012, firma Salubriserv din Tîrgu-Mureş a luat o amendă de 20 de mii de lei.

Cantitatea deşeurilor reciclate trebuie însă crescută de la an la an, pentru că obiectivele comunitare privind gestiunea deşeurilor prevăd ca până în anul 2020 să se atingă un nivel de reciclare de minim 50% din masa totală a cantităţilor de deşeuri de hârtie, metal, plastic şi sticlă aferentă deşeurilor menajere.

Administraţiile locale nu îndeplinesc aceste obiective din două motive: pe de o parte nu au resurse financiare pentru organizarea procesului de colectare selectivă a deşeurilor, pe de altă parte sunt împiedicate de lipsa sistemului de management integrat al deşeurilor.

Speranța Sânpaul

Construcţia depozitul judeţean de deşeuri de la Sânpaul se află într-o stare de execuţie de 65%, iar coordonatorul proiectului, Radu Spinei, estimează că groapa ecologică va fi terminată până în aprilie. Potrivit conducerii CJ Mureş, instalaţia de tratare mecano-biologică a deşeurilor este unică în ţară, o construcţie asemănătoare existând în Germania. Intslaţia va procesa 65.000 de tone de deşeuri pe an și va ajunge la o capacitate de 120.000 de tone pe an în 2015. Depozitul zonal de deşeuri de la Sânpaul va avea trei celule şi va putea depozita 5 milioane de metri cubi de deşeuri.

„Termenul de finalizare al întregului proiect este decembrie 2013 (…) Primul contract, componentele depozitului ecologic de la Sânpaul, respectiv celula de 7 hectare, staţia de tratate mecano-biologică, infrastructura de utilităţi şi cea rutieră precum şi zona administrativă. La finele lunii decembrie (2012, n.r.) stadiul fizic de realizare al lucrărilor a fost de 51,80%, în timp ce din punct de vedere valoric contractul a fost onorat în proporţie de 30,28%. La începutul lunii ianuarie procentul va creşte simţitor, pentru că ultimele decontări au fost făcute în 28 decembrie şi vor apărea în situaţia lunii ianuarie. Cel de-al doilea contract care presupune realizarea unei infrastructuri este cel pentru staţia de sortate, transfer şi compostare de la Cristeşti, respectiv Vălureni. Lucrările sunt executate în proporţie de 59,72%, contractul are valabilitate până la sfârşitul lunii martie 2013, iar valoric avem un procent de realizare de 41,3%”, a arătat Valeriu Băţagă, director executiv al Direcţiei Integrare Europeană a Consiliului Judeţean Mureş.

Cătălin Hegheș, Vasile Dancea

print

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.