Sprijinul cuplat în sectorul zootehnic a scăzut la 720 de euro pe cap de vacă de lapte

Directorul executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Mureş, Ovidiu Săvâşcă, a declarat marţi, pentru AGERPRES, că scăderea cuantumului sprijinului cuplat în sectorul zootehnic (SCZ) cu circa 200 de euro, de la peste 900 de euro la 720 de euro, se datorează creşterii numărului de beneficiari în anul 2016, adică aceia care vor primi subvenţiile în acest an.

‘Ajutoarele au scăzut, dacă ne comparăm cu anul trecut, dar a crescut numărul de beneficiari. Deci cuantumurile pe scheme sunt aceleaşi, însă faptul că avem din 2015 nişte ajutoare mai mari faţă de ce am avut pe vechiul exerciţiu financiar 2007-2014 a trezit interesul fermierilor”, a afirmat Ovidiu Săvâşcă.

El a explicat că în ultimii ani numărul beneficiarilor a crescut, în urma acestui interes sporit.

„Din 2015 am avut acest sprijin cuplat în sectorul zootehnic (SCZ), undeva la 900 de euro pe cap de vacă de lapte şi 1300 de euro pe cap de vacă de carne, cu anumite condiţii – să fie între 10 şi 250 de capete, să fie înscris în registrul genealogic al rasei – sunt anumite condiţii pe care nu oricine le poate îndeplini. Văzând fermierii, în 2016, ce cuantumuri au fost în 2015, în 2016 s-au înscris în registrul genealogic şi în controlul oficial a producţiei şi de aici a crescut numărul de beneficiari. Dacă ne raportăm la acelaşi sume, acestea se împart acum la mai mulţi beneficiari. Nu pot să spun că e o chestiune rea, fiindcă beneficiază mai mulţi. Scăderea este de la 919 euro, la 720 euro la vaca de lapte. Sunt anumite cuantumuri în care trebuie să ne încadrăm fiindcă România are negociată o sumă pe schemele de plăţi directe, care se împart pe schemele de sprijin pe care le gestionăm’, a mai spus Săvâşcă.

Pentru anul 2015, fermierii români au primit în contul sprijinului cuplat la bovine 919 euro/cap de vacă de lapte, 1.312 euro/cap de vită de carne şi 297 euro/cap de bivoliţă, însă din anul 2017, o parte dintre aceste criterii s-au schimbat, motiv pentru care a crescut numărul beneficiarilor.

Directorul executiv al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Mureş, Ovidiu Săvâşcă, a declarat marţi, pentru AGERPRES, că din cei peste 26.700 de fermieri câţi au depus cereri unice de plată anul trecut, puţin peste jumătate au depus documentele anul acesta, deşi primăriile au comunicat că au eliberat la timp adeverinţele din registrul agricol.

„Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Mureş a demarat la 1 martie campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2017. Aceste cereri unice de plată se vor depune până la data de 15 mai, la Centrul Judeţean APIA Mureş şi la Centrele Locale ale APIA Mureş. În 2016, 26.700 de fermieri au depus cereri. Am trimis adrese către primării să asigure fluxul pentru eliberarea adeverinţelor din registrul agricol pentru sectorul vegetal. Am fost informaţi că primăriile au eliberat aceste adeverinţe, însă fermierii încă nu s-au prezentat în număr foarte mare şi cred că aglomeraţia va fi tot mai mare în ultimele zile. Până acum au depus cereri circa 53-55%. În luna martie, la APIA Mureş s-au prezentat doar 15-20% dintre fermierii programaţi. Aglomeraţia care se va crea în ultimele zile nu ne ajută nici pe noi, dar nici pe fermieri”, a precizat Ovidiu Săvâşcă.

Şeful APIA Mureş a arătat că instituţia a făcut toate demersurile pentru a veni în sprijinul fermierilor şi, că deşi în procedura depunerii cererilor nu s-a schimbat nimic faţă de anul trecut, acestora li s-au comunicat exact paşii pe care îi au de parcurs, astfel încât să nu îi aglomereze pe funcţionarii agenţiei în ultimele zile.

Ovidiu Săvâşcă a spus că le-a recomandat fermierilor ca înainte de a veni la centrele APIA să se prezinte la primării pentru verificarea în Registrul Agricol a situaţiei terenului pe care îl utilizează, iar dacă au în exploataţie şi animale, să verifice situaţia acestora în registrul Naţional al Exploataţiilor (RNE).

Potrivit acestuia, sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare.
În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, pepinierelor viticole sau al arbuştilor fructiferi, suprafaţa minimă a parcelei trebuie să fie de cel puţin 0,1 hectare şi/sau, după caz, să deţină un număr minim de animale. Pentru legumele cultivate în sere şi solarii, suprafaţa minimă a exploataţiei trebuie să fie de de 0,3 ha, iar suprafaţa minimă a parcelelor de 0,03 ha.

Pentru măsurile de mediu şi climă din PNDR 2014 – 2020 aplicabile pe terenurile agricole (Măsura 10, Măsura 11 şi Măsura 13) sunt eligibile la plată exploataţiile cu suprafaţa de cel puţin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafaţa de cel puţin 0,3 hectare. AGERPRES

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.