Statuia Maicii Domnului de la Şumuleu

P2150133La marginea municipiului Miercurea Ciuc, printre dealurile înverzite şi izvoarele cu apă minerală, veghează, de câteva veacuri,  o statuie făcătoare de minuni a Maicii Domnului. De aproape 450 ani, în preajma Rusaliilor Catolice, acest loc devine centrul spiritual al credincioşilor care vin să se roage la statuia Sfintei Fecioare în cel mai mare pelerinaj catolic din Europa Centrală şi de Est. Mănăstirea de la Şumuleu Ciuc, care adăposteşte statuia făcătoaqre de minuni aparţine franciscanilor observanţi. Veniţi la Şumuleu Ciuc în prima jumătate a secolului XV, călugării franciscani au construit o biserică în stil gotic, care, în următoarele patru secole, a fost transformată, completată şi reconstruită de mai multe ori.

7 ani de indulgenţă

Potrivit documentaţiei puse la dispoziţie de stareţul mănăstirii de la Şumuleu Ciuc, Bojte Mihaly, stabilirea în această zonă a ramurii observante a ordinului franciscan a avut loc în anii 1440, după cum atestă bula papei Eugen al IV-lea. Prin acest document ‘se permit şapte ani de indulgenţă tuturor celor care sprijină cu orice donaţie biserica aflată în construcţie la Şumuleu Ciuc sau o vizitează în săptămâna sărbătorii vizitei Fecioarei la Elisabeta (2 iulie). Biserica gotică nouă avea inscripţionată pe faţada principală anul 1448, ca data terminării construcţiei’.

Istoria ansamblului de la Şumuleu Ciuc este strâns legată de istoria locului, de războaiele care au avut loc în zonă, dar şi de lipsa fondurilor care a influenţat, în anumite perioade, refacerea lăcaşului şi, mai târziu, reconstrucţia sa.

Statuia scapă din incendiu

Biserica veche a fost incendiată de tătari, în 1661, dar ca prin minune au rămas neatinse statuia Fecioarei şi altarul Sfântului Anton. Încet-încet, statuii îi sunt atribuite puteri tămăduitoare şi tot mai multe persoane vin la Şumuleu pentru a-i cere ajutorul.

Pe măsură ce treceau anii, iar pelerinajul de Rusalii devenea tot mai mare şi mai important, dimensiunile bisericii, care a fost extinsă, nu mai corespundeau, motiv pentru care, la sfârşitul secolului al XVIII-lea apare ideea construirii unei biserici de dimensiuni mai mari. Piatra de temelie s-a pus în 1804 şi, din cauza lipsei de fonduri, evoluţia execuţiei a fost sporadică şi a fost influenţată de diverse evenimente, cum ar fi foametea, o furtună care a afectat lucrările sau decesul maistrului zidar. Biserica ridicată în stil baroc este sfinţită în data de 20 august 1876, de episcopul Mihály Fogarassy.

Construcţie monumentală

”Biserica mănăstirii este o construcţie monumentală care are lungimea sanctuarului de 16 metri, lăţimea de 14 metri şi înălţimea de 15 metri. Nava măsoară 40 metri în lungime, 22 metri lăţime şi 18 metri înălţime’, explică arhitectul Tövissi Zsolt, care subliniază că din vechiul complex medieval se păstrează câteva fragmente de construcţii înglobate în noile construcţii.

Slujbele sunt acompaniate de o orgă, construită în 1931, pe baza proiectului lui Geyer József, de la firma ‘Wegenstein Leopold şi Fii’ din Timişoara.

Madona care plânge

Statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului, sculptată în lemn de tei, este cea mai mare de acest fel din lume. În centrul altarului bisericii şi primul lucru care-ţi atrage atenţia atunci când păşeşti în lăcaşul de cult este statuia făcătoare de minuni a Maicii Domnului, care este cunoscută şi ca ‘Femeia îmbrăcată în soare’ sau ‘Madona care plânge’. Statuia sculptată în lemn de tei o reprezintă pe Fecioara Maria învăluită în razele soarelui, având sub picioare globul pământesc şi luna şi purtând în jurul capului o coroană formată din 12 stele.

Înălţimea statuii este de 2,27 m, fiind cea mai mare de acest fel din lume. În mâna dreaptă a Mariei se află sceptrul împărătesc, iar pe braţul stâng îl poartă pe Pruncul Iisus, amândoi au capetele încoronate. Literatura de specialitate datează statuia la începutul secolului al XVI-lea. ‘Pe lângă cultul Sfintei Maria, statuia bisericii este importantă, pe de o parte, fiindcă este unica piesă provenită din biserica veche, pe de altă parte datorită faptului că s-au păstrat pentru posteritate foarte puţine statui originale de dimensiuni şi de o calitate asemănătoare’, se arată în documentaţia pusă la dispoziţie de stareţul mănăstirii.

La statuia făcătoare de minuni din biserica franciscană se urcă pe nişte scări, iar la picioarele sale se află o rugăciune în limbile maghiară şi română, pe care oricine o poate rosti. Din oricare parte te-ai uita la statuie, vei avea impresia că lăcrimează, iar privirea sa blândă te urmăreşte peste tot. Statuii Sfintei Fecioare i se atribuie sute de vindecări miraculoase şi dorinţe împlinite, dovadă stând obiectele de metal amplasate pe pereţii bisericii, donate de cei ale căror rugăciuni au fost ascultate.

Cel mai mare miracol, cred atât preoţii cât şi credincioşii, este pelerinajul de Rusaliile catolice, care a împlinit 447 de ani şi care adună, în fiecare an, peste o sută de mii de persoane din întreaga Europă sau chiar şi de pe alte continente.

Pelerinajul de Rusaliile Catolice, cel mai mare din Europa Centrală şi de Est, pe care autorităţile îl doresc înscris în patrimonial UNESCO

Istoria pelerinajului de la Şumuleu Ciuc începe în anul în 1567, când principele Transilvaniei, Ioan Sigismund, a încercat să le impună religia unitariană credincioşilor din scaunele secuieşti Ciuc, Gheorgheni şi Casin. Aceştia, adunaţi la Şumuleu, sub conducerea preotului Istvan din Joseni, au pornit să înfrunte armata principelui. În acest timp, cei rămaşi la biserică – bătrânii, femeile şi copii – s-au rugat la statuia Fecioarei Maria să îi ajute pentru a-şi apăra credinţa.

Drumul Crucii

După respingerea atacului, împodobindu-şi steagurile cu crengi de mesteacăn, bărbaţii s-au întors la Şumuleu şi împreună cu ceilalţi s-au rugat Domnului şi Sfintei Fecioare, exprimându-şi astfel recunoştinţa pentru obţinerea victoriei.
În memoria acestui eveniment istoric, în fiecare an, în sâmbăta Rusaliilor, catolicii vin în pelerinaj la biserica Sfintei Fecioare Maria din Şumuleu Ciuc şi se roagă la statuia făcătoare de minuni. Harghitenilor li s-au alăturat, de-a lungul anilor, zeci de mii de oameni, din toată ţara dar şi din Europa sau chiar din SUA sau Australia care, cu credinţă în suflet, vin să se roage Maicii Domnului. Unii dintre pelerini parcurg pe jos distanţe impresionante şi spun că oboseala sau vremea rea nu-i pot împiedica să ajungă la pelerinaj. Există credincioşi care nu folosesc ruta obişnuită pentru a ajunge la altarul în aer liber unde se oficiază liturghia, ci urcă spre locul slujbei pe un deal abrupt, denumit şi ‘Drumul Crucii’, care porneşte la câteva sute de metri de catedrală şi pe care se află 14 cruci care simbolizează locurile de oprire ale lui Iisus pe Golgota.

Patru Capele

Grupurile de pelerini poartă în mâini steaguri sau care să ateste aparteneţa locală, cântă imnuri religioase şi se supun tradiţiei de veacuri, aceea de a se închina la statuia Fecioarei Maria, de a se spovedi şi împărtăşi, de a participa la Sfânta Liturghie închinată Fecioarei, oficiată la un altar în aer liber şi de a se reculege la cele patru vechi lăcaşe din zonă: Capela Salvator, Capela lui Iisus Suferind, Capela Sfântul Anton şi Capela Sfântul Ioan din Nepomuk.

‘Suntem împăcaţi în suflet, la această mare sărbătoare. Toată lumea cântă, peste noi există o atmosferă de cântece sfinte, parcă zboară cu noi nişte îngeri, parcă Maica Domnului ne ţine în braţele sale. Este o atmosferă nemaipomenită’, a spus, în acest an, un pelerin în vârstă de 60 ani, venit din localitatea Joseni, de acolo de unde a plecat preotul Istvan pentru a înfrunta armata principelui. Toţi cei care ajung la Şumuleu sunt convinşi că Sfânta Fecioară îi va ajuta şi le va întări credinţa.

Anual, pelerinajul are un motto inspirat din Biblie iar oratorul slujbei este, de fiecare dată altul. ‘La Rusaliile de la Şumuleu oamenii vin din dorinţa de a se întâlni cu Dumnezeu şi de a aduce respectul si omagiile Fecioarei Maria. Motto-ul de anul acesta al pelerinajului de Rusalii este un citat din Evanghelia după Luca: ‘Fericit este pântecul care te-a purtat’. Mesajul Rusaliilor din acest an este să fim solidari cu viaţa şi să nu reprezentăm o cultură care duce la pierzanie şi de aceea ne rugăm în mod special mamelor’, a spus directorul catedralei franciscane, Urban Erik, cu ocazia pelerinajului din acest an.

 

Şumuleu Ciuc pe lista Patrimoniului Imaterial UNESCO.

Pentru că evenimentul capătă, cu fiecare an, o amploare tot mai mare, autorităţile locale şi reprezentanţii Ordinului Franciscanilor au început demersurile pentru includerea pelerinajului de la Şumuleu Ciuc pe lista Patrimoniului Imaterial UNESCO.

În documentaţia trimisă UNESCO se arată că ‘întrunirea credincioşilor de la Şumuleu Ciuc oferă cercetătorilor în domeniul patrimoniului imaterial unul dintre cele mai complexe cadre de studiere a mentalităţilor şi practicilor religioase actuale. Nu în ultimul rând, pelerinajul este- şi poate rămâne şi în viitor-un mijloc eficient pentru punerea în valoare, dezvoltarea şi promovarea patrimoniului local, în ansamblul lui’. Indiferent de decizia privind includerea sa în patrimoniul imaterial mondial, pelerinajul de Rusalii de la Şumuleu Ciuc şi mănăstirea franciscană atrag, an de an, zeci de mii de oameni, care caută un strop de linişte şi de alinare.

AGERPRES/

print

Share