Studenții maghiari, cu rezultate bune la rezidențiat

UMFRectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie (UMF) Târgu Mureş, Leonard Azamfirei, a declarat, marţi, că absolvenţii secţiei maghiare a instituţiei de învăţământ medical s-au poziţionat bine la examenul de rezidenţiat din acest an şi datorită lucrărilor practice pe care le efectuează în limba română. ‘A fost examenul de rezidenţiat în care absolvenţii de la medicină, medicină dentară şi farmacie au dat un examen, care este un examen greu, care se dă în limba română. Aceşti studenţi, mă refer la cei maghiari, au învăţat după sistemul clasic din universitate – adică teoria, cursurile în limba maghiară, lucrările practice în limba română – şi am avut plăcuta surpriză să văd că au fost foarte bine poziţionaţi şi studenţii maghiari în clasificarea de la rezidenţiat şi nu s-a creat astfel o dificultate sau poate chiar un handicap, care ar fi putut altfel apărea la aceşti studenţi, care ar învăţa numai în limba maghiară, prin prisma obţinerii unui punctaj rezonabil la rezidenţiat. Mi-e greu să înţeleg de ce dacă un lucru merge bine, avem o eficienţă demonstrată la rezidenţiat, trebuie să-l schimbăm numai de dragul de a face schimbare sau de a face jocurile cuiva’, a declarat presei Leonard Azamfirei.

Rectorul UMF Târgu Mureş a arătat că, în acest condiţii, nu înţelege de ce ‘cei mai vocali’ pentru efectuarea învăţământului practic în limba maghiară, pe lângă cel teoretic, sunt profesorii, şi nu studenţii. Azamfirei a adăugat că studenţii îşi cunosc cel mai bine interesul şi înţeleg faptul că dacă ştiu medicina şi în limba română, nu numai în limba maghiară, li se maximizează şansele de angajare pe piaţa muncii în România. ‘Până la urmă ce-i mai important, învăţământul centrat pe student sau pe cadrul didactic? Eu zic că trebuie să rămânem la învăţământul centrat pe interesul studentului. Sunt maghiari care au luat rezidenţiatul printre primele poziţiile, în prima treime ca şi clasificare. Eu sunt convins că de fapt limba maghiară şi conservarea culturii şi identităţii maghiare se face în primul rând acasă, la teatru, la bibliotecă, şi nu pe zona tehnică în care înveţi o meserie în limba română. Nu cred că există vreun maghiar care nu ştie limba maghiară din cauză că nu învaţă practicul, la UMF Târgu Mureş, în limba maghiară’, a subliniat rectorul.

Prof. Dr. Leonard Azamfirei consideră că învăţământul practic în limba maghiară avantajează în primul rând cadrele didactice ‘pentru că le conturează lor nişte norme didactice pe care le pot regla în funcţie de strategiile liniei maghiare de studiu’.

Azamfirei şi-a exprimat speranţa ca programul în limba maghiară a UMF Târgu Mureş să fie acceptat de ARACIS.  ‘Noi avem speranţa ca la ARACIS să treacă în condiţii acceptabile şi programul în limba maghiară de la medicină, acest lucru se va întâmpla în condiţiile în care învăţământul practic este în limba română şi deficitul de cadre didactice maghiare a fost suplinit, pe zona de învăţământ practic, de către cadrele didactice române. Noi avem la limba română un grad de ocupare de peste 75%, iar la maghiară în jur de 60% în condiţiile de separare completă, or interesul nostru este să avem programe bune şi la română, şi la maghiar, şi la engleză’, a mai spus rectorul UMF Târgu Mureş.

Ideea cunoaşterii limbii române de către studenţii la secţia maghiară a UMF Târgu Mureş este susţinută şi de către unii profesori maghiari, care sunt de părere că acesta reprezintă un avantaj pentru studenţi. Conf. univ. dr. Martha Orsolya, şefa Clinicii de Urologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Mureş, a arătat că, dat fiind faptul că este conducător de disciplină în cadrul UMF, îşi începe cursurile prin a le spune studenţilor maghiari că, pe lângă limba maghiară, trebuie să cunoască materia şi în limba română, eventual şi limba engleză, pentru a putea fi competitivi în ţară şi în străinătate. ‘Eu conduc o disciplină. Eu aşa încep cursurile mele, că un student care studiază în limba maghiară în anul 2013, trebuie să ştie de două ori mai mult, deci să ştie şi în limba română şi în limba maternă, şi poate, dacă este deştept, şi în limba engleză ceea ce face, pentru că cu siguranţă va avea succes în ceea ce face. Eu aşa cred, că dacă vorbeşti mai multe limbi, eşti mult mai bun decât celălalt’, a subliniat Martha Orsolya.

AGERPRES

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.