Suferinţele cardului de sănătate

lucian_duta1Înfiinţat prin lege în 2006, cardul naţional de sănătate nu este gata nici acum, în ciuda promisiunilor făcute de ultimele 7 guverne. Ideea emiterii unui card de sănătate care să conţină istoricul medical al fiecărui pacient a apărut în 2006. Abia în 2010 Guvernul Emil Boc a stabilit şi termene pentru realizarea, distribuirea şi folosirea cardului individual de sănătate.  Iniţial, legea prevedea ca aceste carduri să conţină date medicale esenţiale: grupa sanguină, bolile şi alergiile de care suferă fiecare dintre noi, dar şi eventualul acord pentru donarea de organe. Toate acestea au fost eliminate prin lege, iar acum, cardul a devenit doar o cheie de verificare a calităţii de asigurat şi a serviciilor pe care medicii le prescriu pe numele noastre, justificat sau nu.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în frunte cu preşedintele de atunci, Lucian Duţă, a lucrat doi ani la proiect. Are mari îndoilei că anul acesta se vor distribui cardurile, “… pentru că, din cauza campaniei electorale, a presiunii, a fricii şi a dorinţei unora de a aduna cât mai multe voturi, nu va risca nimeni, mai ales actuala guvernare, să intre într-un eventual conflict cu cei care se opun pentru că asta înseamnă voturi mai puţine”, susţine Lucian Duţă. În acest moment, 11 milioane 300 de mii de cetăţeni au deja carduri, ce au costat aproximativ 25 de milioane de euro, însă acestea zac în depozitele Imprimeriei Naţionale, aşteptând să fie distribuite.

În lipsa cardurilor de sănătate, cetăţenii nu pot reclama eventualele prescrieri false pe numele lor atâta vreme cât nu au acces la datele medicale din sistemul informatic al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, implementat deja. În aceste condiţii, fraudele din sistemul sanitar sunt greu de controlat aşa că se acumulează de la an la an.

“Frauda pe care eu am apreciat-o în sistemul de sănătate, anuală, este undeva între 400 şi 500 de milioane de euro pe an. Din păcate, nu există fraude în sistemul de sănătate fără parafa unui doctor, deci frauda din sănătate are ca şi părtaşi unii colegi de-ai mei, doctori, anumiţi doctori. Fraudele acestea se petrec, 500 de milioane de euro cât se fură, pentru că se duc în buzunarele unora care renunţă greu la aceşti bani”, a spus Lucian Duţă.

„Este evident că cele mai mari fraude au loc în prescrierea medicamentelor, în reţete. Chiar dacă există sistemul informatic, chiar dacă există reţeta electronică, se pot prescrie reţete false pe numele nostru. Pentru că nu există această cheie de control pe care dumneavoastră sau eu să validăm serviciul care ni se dă. Noi vorbim de internări false, înclusiv de trimiteri între policlinici, ambulatorii, vorbim desăpre analize false foarte multe. Sistemul sanitar, fondurile Casei Naţionale de Asigurări nu au în acest moment nu au un control asigurat strict pe ceea ce înseamnă cheltuirea banilor. Este un sistem care durează de peste 22 de ani, mecanismele de control ale Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate sunt foarte greoaie, vă închipuiţi că, în România, se prescriu, pe an, 50 de milioane de reţete. E greu de crezut că ar avea cineva capacitatea să verifice, tocmai de aceea sistemele informatice ar fi cea mai bună formă de control”, explică Lucian Duţă.

Pentru a putea folosi cardurile, toţi medicii de familie, toate policlinicile şi serviciile de ambulanţă şi toate spitalele au nevoie de nişte cititoare speciale, un fel de Pos-uri. Până acum, nimeni din sistem nu a cumpărat vreun cititor. Casa Naţională de Asigurări nici măcar nu a anunţat clar ce fel de cititoare trebuie să-şi cumpere medicii.

Recent, preşedintele Casei Naţionale, Radu Ţibichi, anunţa că centrele de dializă pot folosi deja aceste carduri. Sub protecţia anonimatului, toţi aceştia au spus că CNAS nu le-a comunicat nimic.

 

În replică, CNAS spune că proiectul a demarat, însă nu în spitalele de stat, ci în centrele private cărora casa le va face cadou cititoarele de carduri.(EM)

 

Sursa EuropaFM

Foto pesurse.ro

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.