Superficialitate sau sport naţional

Superficialitate sau sport naţional

Cum să numeşti altfel nonşalanţa cu care repetăm aceleaşi greşeli? Nu s-au cicatrizat bine rănile de la „Colectiv” şi puţin a lipsit ca să nu se repete la indigo catastrofa. Vineri noaptea însă, cei de la Clubul Bamboo din capitală, au avut ceva mai mult noroc!

Cercetările, pentru cauzele incendiului ce au distrus clubul de fiţe, sunt în curs de desfăşurare. Nu e treaba noastră ca să-i găsim pe vinovaţi. Nici să inventăm teorii conspirative. Dar dacă nu am practica sportul naţional – superficialitatea – probabil că am avea mai puţine evenimente neplăcute! Şi asta ar fi treaba noastră. A tuturor!

Niciodată nu am înţeles, dacă tot ai de făcut ceva, de ce nu se poate face impecabil? Sau … pe aproape măcar! De ce se face treabă de mântuială? De faţadă? „Lascămereşaşa” ne îngroapă în mediocritate, deocamdată, dar ne poate distruge ca popor, în cele din urmă. Ce aşteptăm?

Revenind pe plaiurile noastre, vă dau un exemplu. Oricât de lăudabilă ar fi o acţiune, făcută cu jumătate de măsură, e o treabă de mântuială.

O firmă de panificaţie de renume, s-a gândit să-şi facă reclamă. Ştim cu toţii, reclama e sufletul comerţului. E de la sine înţeles că vor să se ocupe şi ei de sufletul afacerii, mai ales că au mai deschis câteva puncte de desfacere în oraş. Au emis cardul de fidelitate, un regulament cu acordarea unui punct pentru fiecare leuţ lăsat în magazin, dar şi oferta de „discounturi” (expresie din limba română modernă, dar despre asta vorbim cu o altă ocazie), la mărfurile proprii.

Marfa lor e gustoasă, diversificată. Unele sortimente se găsesc doar la magazinele lor, altele doar la câte un magazin, dar de obicei un sortiment purtând marca lor se găseşte peste tot.

Toate-s bune şi frumoase. Numai că … au şi ei practicanţi ai sportului nostru naţional. Şi superficialitatea îşi spune cuvântul. E lăudabilă iniţiativa că firma are şi pagină de socializare, ca orice firmă care se respectă, doar că nu prea se ocupă de ea administratorul de site! E frumos că-şi atrag clientela promiţându-le un voucher de 10 lei după 300 de puncte adunate, dar nu mai e la fel de frumos că nu se ţin de cuvânt! Vânzătoarele conştiincioase adună datele de identificare ale clienţilor. Responsabilul le mai cere odată şi pe email ca să „genereze” voucherul. Zilele trec şi voucherul nu se mai generează! „Nu e vorba de 10 lei, ci de principiu”, spun cei păcăliţi de firma cu renume. Superficialitatea cu care au tratat afacerea şi nu mă refer doar la „surpriza ce răsplăteşte fidelitatea clientului”, ci şi la marfă uscată plasată la câte un cumpărător. Toată iniţiativa lor nu e decât o treabă făcută de mântuială!

 

Erika MĂRGINEAN

print

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.