Posts Tagged “2013”

Primăriile și CJ, corigenți la încasări

By |

Primăriile și CJ, corigenți la încasări

primarie targu muresConsiliul Județean Mureș și primăriile au încasat în exercițiul bugetar 2012 doar 66,6% din prevederi. Astfel, veniturile prevăzute au fost în sumă de 1.723.553 mii de lei, iar încasările efective doar 1.147.141 mii de lei. Sunt constatările Curții de Conturi a României, bazate pe informațiile oferite de Direcția Generală a Finanțelor Publice(DGFP), și cuprinse în Raportul pe 2012 privind finanțele publice locale. Câte din constatări vor fi confirmare de instanțele de judecată rămâne să vedem în perioada următoare.

De asemenea, veniturile realizate din sume primite de la UE în contul plăţilor efectuate şi prefinanţări, în sumă de 78.008 mii lei, au fost realizate doar în procent de 17,1 % faţă de prevederile bugetare anuale iniţiale şi de 16,6 % faţă de prevederile bugetare anuale definitive, în timp ce veniturile bugetelor locale constituite din alocaţii de la bugetul de stat, din cote şi sume defalcate din impozitul pe venit şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată au fost realizate în proporţie de 98,5%, respectiv de 99,2%, raportat la prevederile definitive.
Curtea de Conturi, via DGFP, a mai constatat că cele mai mari venituri din bugete au fost reprezentate de alocațiile de la bugetul de stat și de sumele defalcate din TVA – aproape 65%, în timp ce veniturile proprii – impozite, taxe, contribuții, vărsăminte și alte venituri – reprezintă doar 9 % din capitolul venituri.
Trăgând linie, reprezentanții Curții de Conturi au notat că bugetele județului și cele locale au înregistrat deficite în sumă de 15.884 mii lei.

Controale, controale

În 2013, controlorii financiari au verificat 36 de conturi de execuție dintr-un total de 103, reprezentând aproape 70% din totalul plăților efectuate de administrațiile publice județeană și cele locale.
Iar neregulile constatate de către echipele de control nu au fost puține.
Pentru început, la Consiliul Județean Mureș și la Primăria Apold nu au fost cuprinse în bugetele de venituri şi cheltuieli pe anul 2012 creanţe bugetare rămase neîncasate la sfârşitul anului 2011, în sumă totală de 2.960 de mii de lei şi venituri cuvenite bugetului judeţean reprezentând cota de 40% din impozitul pe mijloacele de transport cu masă egală sau mai mare de 12 tone, datorată de unitățile administrativ – teritoriale, aspect ce a generat subevaluarea veniturilor proprii şi solicitarea, în compensare, a unor sume de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.
La 32 din cele 36 de unități administrativ-teritoriale verificate, controlorii financiari au găsit probleme în contabilitate, și anume privind exactitatea şi realitatea situaţiilor financiare.
Astfel, la primăriile din Ungheni, Miercurea Nirajului, Gheorghe Doja, Ogra și Sărățeni au fost trecute ca investiții în curs de execuție lucrări deja recepționate, valoarea acestora cifrându-se la 11,200 mii de lei.
La Primăria Tîrgu-Mureș au apărut nejustificat în evidențele contabile obligaţii fiscale estimate la 1.763 de mii de lei în cazul contribuabililor care au fost radiaţi din evidenţele Oficiului Registrului Comerţului Mureș sau ca urmare a evidenţierii la alte capitole de cheltuieli a unor plăţi efectuate pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile în valoare de 5.689 mii de lei. La R.A. Aeroportul Transilvania Tîrgu-Mureş nu au fost înregistrate în conturi suma de 3.000 de mii de lei primită din bugetul județean, respectiv cauţiuni din litigii şi garanţii de bună-execuţie reţinute pentru lucrările de investiţii decontate – în valoare de 246 de mii de lei.
Primăriile din Ațintiș, Bichiș, Chețani, Cucerdea, Gănești, Solovăstru, Voivodeni și Zagăr nu au înregistrat corect cheltuielile cu amortizarea activelor fixe, astfel că au fost denaturate informațiile referitoare la valoarea rămasă a activelor fixe corporale aflate în patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale, cheltuielile efective şi rezultatul patrimonial. De asemenea, la Primăriile Tîrgu-Mureș, Reghin, Chețani, Cuci și Solovăstru nu au fost evaluate și, implicit, nici înregistrate păşuni şi terenuri forestiere în suprafaţă totală de 8.520 de ha şi terenuri intravilane în suprafaţă de 62.697 de mp.
Primăria Tîrgu-Mureș nu a reevaluat terenurile de la Weekend, respectiv sediul Consiliului Local, valoarea totală a acestora fiind de 229.552 de mii de lei.
Nici la înregistrarea creanțelor și a obligațiilor bugetare, administrațiile publice nu au fost mai vigilente. Astfel, Consiliul Județean, primăriile Apold, Băla, Gănești, Miheșu de Câmpie și Voivodeni nu au trecut în contabilitate creanțe de 2.486 de mii de lei, respectiv obligații restante de 1.923,5 mii de lei.
Având până acum doar aceste date, nu ne mirăm că angajații de la Camera de Conturi Mureș au precizat, în procesele verbale întocmite, că la 19 primării și la Aeroportul „Transilvania” nu a fost organizat şi implementat sistemul de control managerial sau că activitățile de audit intern sunt: „formale, ineficiente sau insuficient de riguroase, nu acoperă domenii semnificative, iar conducătorii entităţilor nu sunt interesaţi să valorifice aceste activităţi”.

Bani neînregistrați

Nici la modul de încasare a veniturilor, primăriile nu au excelat, controlorii financiari constatând abateri la 29 dintre ele. Primăriile din Tîrgu-Mureș, Reghin, Sighișoara, Ungheni, Miercurea Nirajului, Adămuș, Apold, Deda, Gănești, Lunca, Ațintiș, Bichiș, Chețani, Chibed, Cucerdea, Cozma, Cuci, Găleşti, Fărăgău, Hodoşa, Ogra, Neaua, Rîciu, Vărgata, Veţca, Viişoara şi Zagăr au uitat să urmărească în vederea încasării o sumă de 5,6 milioane de lei, reprezentând impozite şi taxe locale şi accesorii fiscale aferente.
Alte 18 primării au subevaluat impozitele pe clădiri și terenuri, astfel că nu au fost încasate venituri estimate la 2,739 de milioane de lei.
Primăriile Tîrgu-Mureș, Sighișoara, Reghin, Apold, Cozma, Fărăgău și Gălești nu au urmărit pentru a încasa venituri din concesiuni și închirieri terenuri și clădiri, la care se adaugă penalități de întârziere, suma estimată ca nefiind încasată cifrându-se la 1,965 de milioane de lei. La capitolul redevențe, primăriile Tîrgu-Mureș și Sighișoara nu au stabilit și nu au încasat 1,664 de milioane de lei din concesionarea serviciilor publice de administrare a parcărilor publice cu plată.

La Aeroportul Transilvania…

… controlorii financiari au constatat că nu au fost încasate venituri proprii în cuantum de 441.700 de lei, bani proveniți din nefacturarea și încasarea chiriei pe unele spații și terenuri închiriate, încasarea tarifului de securitate aeroportuară în alt cuantum decât cel aprobat de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi publicat în ,,Publicaţia de Informare Aeronautică – AIP România”, nefacturarea și neîncasarea de la operatorul aerian WIZZ AIR a comisioanelor datorate de acesta pentru serviciile de handling prestate de regie, potrivit clauzelor prevăzute în Contractul Comercial încheiat(fiind estimate venituri neîncasate în sumă de 92 mii lei).
Deoarece nu au aplicat măsurile prevăzute în Codul de procedură fiscală și nu au încasat venituri proprii în sumă de aproape 12 milioane de lei, 17 instituții publice din cele verificate nu reușit să finalizeze proiectele ce urmau să fie realizate din acești bani sau au solicitat bani de la bugetul de stat.

Cheltuieli nelegale

Instituțiile publice verificate au cheltuit nelegal 12,705 milioane de lei prin acordarea unor drepturi prevăzute în contractele colective de muncă cu nerespectarea legii, și anume o masă caldă, sume pentru refacerea sănătății – la 32 de entități, indemnizaţii lunare de dispozitiv – 25% din salariul de bază, acordată funcţionarilor publici şi personalului contractual din aparatul propriu – la 33 de ordonatori principali de credite, sporuri salariale (de confidenţialitate, pentru complexitatea muncii, pentru condiţii periculoase de muncă, pentru aplicarea legilor fondului funciar sau pentru implementarea unor proiecte finanţate din fonduri comunitare nerambursabile postaderare –Sighişoara, Apold, Cheţani, Cucerdea, Găleşti, Rîciu, Sărăţeni şi Voivodeni -, premii sau stimulente salariale.
Primăriile Tîrgu-Mureș, Band, Lunca și Vețca au prejudiciat bugetul local cu o sumă de aproape 700.000 de lei, prin efectuarea de cheltuieli de protocol, penalităţi de întârziere, cheltuieli pentru întreţinerea unor păşuni concesionate sau cheltuieli pentru achitarea unor servicii de transport ocazional prestate pentru persoane din cadrul unor cluburi sportive, culte religioase, organizaţii sociale sau din învățământul preuniversitar, care au efectuat deplasări nelegate de activitatea unităţii administrativ teritoriale.
De asemenea, controlorii financiari au constatat că 21 de ordonatori principali de credite au cheltuit nejustificat aproape 674 de mii de lei prin achitarea accizelor aferente consumurilor efective de gaze naturale utilizate pentru încălzirea instituţiilor de învăţământ şi de asistenţă socială, facturate nejustificat de către E.ON Energie România SA.
La R.A. Aeroportul Transilvania s-au cheltuit nelegal 211 de mii de lei pentru acordarea de sporuri salariale neprevăzute de lege acordate personalului regiei şi remuneraţii lunare brute, premii şi tichete de masă, acordate nelegal directorului general al regiei, precum și pentru servicii de consultanţă constând în studierea documentaţiilor de atribuire şi a hotărârilor pronunţate de către comisiile de evaluare a ofertelor privind atribuirea contractelor de achiziţie publică.
Bugetele locale au fost prejudiciate cu o sumă estimată la 1,473 milioane de lei ca urmare a decontării unor situaţii de lucrări – drumuri și clădiri.
Primăria Sighişoara a efectuat plăți nejustificate către Asocierea S.C. Pro Atrium S.R.L. Cluj & S.C. Consig S.A. Sighișoara, în sumă estimată de 567 de mii de lei, ca urmare a decontării unor cantităţi de lucrări mai mari decât cele prevăzute în devizul ofertă contractat în cadrul obiectivului de investiții ,,Modernizare cartier – Andrei Șaguna – Sighișoara, reabilitare drumuri, parcaje, alei”.

Primăria Deda…

…a efectuat plăţi de 151 de mii de lei, prin achitarea unor situaţii de lucrări cuprinzând articole de deviz mai mari decât cele prevăzute în oferta financiară contractată în cadrul obiectivelor de investiţii ,, Amenajare trotuare” şi „Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în localităţile Deda şi Filea şi canalizare menajeră şi staţie de epurare în Comuna Deda, județul Mureş”.
Primăria Viişoara a efectuat plăți nejustificate în sumă estimată de 142 mii lei către S.C. REAL CONSTRUC S.R.L. Sibiu ca urmare achitării unor situaţii de lucrări cuprinzând articole de deviz la prețuri mai mari decât cele cuprinse în oferta financiară contractată pentru realizarea obiectivului de investiții ,,Construire școală generală și grădiniță, sat Ormeniș, comuna Viișoara”.
Primăria Miercurea Nirajului a achitat peste 110 mii de lei unor lucrări la preţuri mai mari decât cele contractate în cadrul obiectivului de investiții „Modernizare drum judeţean DJ 135 şi DJ 135 A în oraşul Miercurea Nirajului, Jud. Mureş”.
Primăriile Rîciu și Zau de Cîmpie au plătit 105 mii de lei pentru ,,Reparații capitale, modernizare și extindere la sediul Primăriei comunei Râciu” şi „Modernizare drum comunal DC 113 Zau de Cîmpie – Bărboși”, ca urmare a actualizării eronate a preţurilor prevăzute în situaţiile de lucrări decontate.
Consiliul Județean Mureş a achitat nejustificat 106 mii de lei, în cadrul proiectului „Reconstrucție ecologică forestieră pe terenuri degradate – Perimetrul de ameliorare Valea Sânmărtinului – Cetegău – 113, 77 ha, com. Rîciu, jud. Mureș” – ca urmare a decontării unor situaţii de lucrări în care au fost incluse cheltuieli privind contribuţii de asigurări sociale, deși acolo au lucrat zilieri.
Aproape 260 de mii de lei au fost plătiți fără acoperire de Primăriile Reghin, Ațintiș, Adămuș, Găneşti, Sărăţeni, Gheorghe Doja şi Vărgata pentru cantităţi de materiale procurate de beneficiari şi puse la dispoziţia antreprenorilor, cantităţi de lucrări mai mari decât cele executate sau articole de deviz la preţuri supraevaluate.
Și din bugetul Aeroportului au estimat controlorii financiari că s-au plătit fără temei 24.000 de lei pentru achiziționarea de utilaje sau decontarea unor servicii de supraveghere tehnică a unor lucrări de reparaţii, peste valoarea prevăzută în contractul încheiat.
Cu dare de mână cu bugetele contribuabililor, 23 de instituții publice au cheltuit 1,255 de milioane de lei fără contraprestații – lucrări neefectuate, materiale neutilizate, servicii de consultanță sau proiectare neexecutate.
Instituțiile publice au mai cheltuit aproape 290 de mii de lei pentru servicii nelegate de activitatea proprie. Spre exemplu, Consiliul Județean Mureș a achitat în mod nejustificat din bugetul propriu servicii de asistență și consultanță juridică în sumă estimată de 66 mii de lei, prestate pentru R.A. ,,Aeroportul Transilvania” Tîrgu-Mureş, iar Primăria Ungheni a angajat cheltuieli în sumă estimată de 85 de mii de lei pentru achiziţionarea de „studii de piaţă dedicate mediului de afaceri”.
De asemenea, Primăria Band a cheltuit 68 de mii de lei fără documente justificative pentru Zilele Bandului și Seara de colinde. Primăria Band ,,păcătuiește” și la capitolul bani de la bugetul de stat. „În urma auditării documentelor prezentate de U.A.T.C. Band în legătură cu angajarea, execuţia, decontarea şi înregistrarea în patrimoniu a lucrărilor de investiţii privind ,,Canalizare și stație de epurare în comuna Band, jud. Mureș ”, precum şi în urma verificării efectuate pe teren a stadiului fizic de execuţie, au fost constatate abateri care au determinat prejudicierea bugetului de stat cu suma totală de 4.631,2 mii de lei, prin gestionarea păguboasă a sumelor alocate în perioada 2009-2012, solicitate în baza unor documente conținând informații neconforme cu realitatea, utilizate nelegal pentru plata unor utilaje și echipamente – achitate în anul 2009, nelivrate și ca urmare, nepuse în funcțiune nici până la data de 28 martie 2013 – sau pentru achitarea unor lucrări de construcţii nerealizate sau începute şi nefinalizate și a căror execuție la data efectuării auditului era abandonată”. Camera de Conturi a sesizat și organele de urmărire penală în acest caz.

Ligia Voro

Read more »

Mai mult export decât import în Harghita

By |

Mai mult export decât import în Harghita

apa mineralaOperaţiunile de export, înregistrate la Biroul Vamal Harghita, le-au depăşit pe cele din import în cursul anului 2013, arată o analiză făcută publică de această instituţie.

Potrivit datelor statistice, în 2013, în Harghita s-au înregistrat 4.668 de operaţiuni vamale, din care 3.617 au fost operaţiuni de export şi 1051 au fost operaţiuni de import.

Apă minerală, cherestea, rășinoase…

Firmele din Harghita exportă, cu precădere, apă minerală în ţări precum Canada, SUA şi Republica Moldova, două firme de îmbuteliere din judeţ avânt activitate intensificată în acest sens. De asemenea, se mai exportă cherestea răşinoase în China, Emiratele Arabe, Arabia Saudită, Iordania şi Turcia, dar şi mobilă în SUA şi Norvegia.
Printre produsele exportate se mai numără materiale de schelărie din oţel, care ajung în China, îmbrăcăminte, exportată în Elveţia, aţă de cusut care ajunge în Ucraina, Federaţia Rusă, Moldova, Turcia şi Tunisia şi bere, care este exportată în Macedonia.
În ceea ce priveşte importurile, în judeţ ajung maşini agricole şi anvelope auto din China sau vitrine frigorifice şi piese de schimb pentru acestea, din China şi Turcia. De asemenea, se mai importă aţă de cusut şi fire de filamente sintetice din Turcia, India, China, Thailanda şi Indonezia, dar şi ţesături din bumbac din Turcia şi articole de hârtie din Serbia. În Harghita mai ajung şi ţevi de aliaj din aluminiu din Elveţia, profile de aluminiu din Thailanda sau ţigle pentru acoperiş şi mobilier din lemn din Serbia.
Potrivit analizei făcute publice de Biroul Vamal Harghita, anul trecut au fost constatat 74 de fraude sau iregularităţi, descoperite ca urma a reverificării declaraţiilor vamale. Este vorba de sustrageri de la plata datoriei vamale, nedeclararea mărfurilor la intrarea în Comunitate, nerespectarea utilizării procedurii de vămuire la domiciliu sau nedeclararea corectă a mărfurilor exportate respectiv a mărfurilor importate.
,,În urma acestor reverificări, în anul 2013 s-au constatat 298.849 lei, diferenţe de drepturi vamale inclusiv alte taxe şi impozite datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale cu accesoriile aferente, iar încasările au fost în cuantum de 79.833 lei. În cursul anului 2013 s-au aplicat 10 sancţiuni contravenţionale în sumă totală de 18.000 lei, din care s-au încasat 8.000 lei”, se mai arată în analiza Biroului Vamal Harghita.

Read more »

Verdict: Banii contribuabililor cheltuiți nelegal

By |

Verdict: Banii contribuabililor cheltuiți nelegal

cjas1Curtea de Conturi a sintetizat rapoartele întocmite după acțiunile de control efectuate în cursul anului 2013 pentru anul financiar 2012 la instituțiile publice din țară și capitală.

Să începem cu un aspect pozitiv: Județul Mureș a fost cel mai favorizat la sumele acordate din Fondul de rezervă bugetară, aflat la dispoziţia Guvernului. Astfel, în județul Mureș au fost pompate 42,010 milioane de lei, reprezentând 5,31 % din suma totală alocată, fiind urmată pe podiumul alocațiilor din fondul de rezervă de județele Bihor – 36,136 de milioane de lei, respectiv Timiș – 32,558 de milioane de lei.

ÎNREGISTRĂRI ERONATE LA DIRECŢIA AGRICOLĂ

Direcția Agricolă și pentru Dezvoltare Rurală Mureș a fost găsită de către controlorii financiari cu mai multe probleme. Astfel, potrivit Raportului public pe 2012, responsabilii din direcție nu au organizat evidența analitică a creditelor bugetare aprobate, au înregistrat eronat sau au omis să înregistreze în contabilitate unele bunuri, venituri și garanții, nu au virat la bugetul de stat garanţiile de participare la licitaţii, depuse în contul pentru sume de mandat, pentru care dreptul de restituire a fost prescris. Direcția Agricolă este condusă de ani buni de Liviu Timar, fost deputat.

MEDICINA NU PREA MERGE CU DREPTUL FINANCIAR

Controlorii financiari au avut ca tematică de verificare în 2013 și activitatea financiar-contabilă a mai multor universități de stat. Printre cele găsite cu probleme se numără și Universitatea de Medicină și Farmacie(UMF) Tîrgu-Mureș, condusă în 2012 de doi rectori – prof. univ. dr. Constantin Copotoiu – în prezent președintele Senatului UMF, respectiv din aprilie 2012 de prof. univ. dr. Leonard Azamfirei.

Camera de Conturi Mureș a constatat că, inclusiv UMF a decontat sume în cadrul contractelor de lucrări încheiate mai mari decât lucrările efectiv executate. Plățile necuvenite făcute de către cele șapte universități aflate pe lista neagră a Camerei de Conturi sunt în valoare totală de 516 mii de lei.

Tot la UMF, controlorii financiari au constatat că responsabilii din universitate nu au făcut demersuri pentru a recupera suma de 81 de mii de lei, reprezentând indemnizaţii de concedii plătite în plus faţă de contribuţiile datorate bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

O altă neregulă constatată la UMF este neînregistrarea, urmărirea și încasarea veniturilor proprii, reprezentând taxe aferente studiilor doctorale, taxe de şcolarizare etc. Suma globală estimată de către controlori la trei universități, inclusiv Medicina târgumureșeană, se cifrează la 837 de mii de lei.

PLĂŢI NECUVENITE ŞI LA PENSII

Casa Județeană de Pensii(CJP), condusă de Ileana Morent și directorii executiv adjuncți Manuela Chiorean și Eugenia Neagoe, a fost verificată de controlorii financiari care au constatat mai multe abateri. Prima se referă la înscrierea la capitolul datorii în situațiile financiare a sumelor reprezentând drepturi neridicate (pensii şi indemnizaţii), pentru care dreptul titularilor de a cere restituirea sumelor s-a stins prin prescripţie. Suma totală trece de 5 milioane de lei și a fost cumulată de la Casele Județene de Pensii din Covasna, Cluj, Constanţa, Mureş, Sălaj, Giurgiu şi Sibiu.

La CJP Mureș au fost efectuate plăți necuvenite – pensii pentru invaliditate de gradul I, gradul II şi de urmaş, plătite persoanelor care realizau concomitent venituri de natură salarială şi din activităţi independente, potrivit declaraţiilor de venit şi plăţi necuvenite de drepturi, reprezentând pensii anticipate şi anticipate parţial, persoanelor care realizau în acelaşi timp şi venituri de natură salarială. 17 case județene au efectuat plăți necuvenite de peste două milioane de lei. De asemenea, controlorii au mai constatat că 12 case județene de pensii au plătit nelegal aproape un milion de lei cu titlu de indemnizaţie de însoţitor, deși însoțitorii respectivi au primit bani și din bugetele locale cu același titlu.

Camera de Conturi Mureș a mai estimat că, nelegal, CJP Mureș a plătit 116 mii de lei, din bugetul asigurărilor sociale de stat şi din bugetul de stat, prin diminuarea cu întârziere a cuantumului pensiilor de invaliditate gradul I, II şi III, acordate unor beneficiari care au fost încadraţi în alt grad de invaliditate, în urma revizuirilor medicale.

ASISTENŢĂ MEDICALĂ DECONTATĂ NELEGAL

La Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Mureș, condusă la momentul 2012 de către medicul Ács Valeria, este printre instituțiile publice unde s-au constatat o serie de nereguli, iar sumele constatate de către controlorii financiari sunt de-a dreptul fabuloase.

Astfel, Curtea de Conturi a României arată în raport că trei case de asigurări – Cluj, Dolj și Mureș că există neconcordanțe între soldul contului „Creanţe ale bugetului FNUASS”, a căror colectare se face de către ANAF, înregistrate în evidenţa contabilă a caselor teritoriale la data de 31.12.2012 şi cel existent în evidenţa ANAF – DGFP teritoriale, în sumă de 89.798 mii lei.

De asemenea, la CJAS Mureș s-a constatat, la fel ca la casele din Dolj, Gorj, Suceava și Vrancea, neanalizarea, în vederea aprobării sau respingerii la plată, a unui număr de cereri depuse şi înregistrate, reprezentând indemnizaţii achitate de angajatori ce depăşesc obligaţia lunară de plată a contribuţiei pentru concedii medicale, pe baza documentelor justificative depuse de aceştia, în sumă de 22.782.000 de lei.

Alte aproape 14 milioane de lei, la CJAS-urile din Gorj, Mureş, Vrancea, Dolj şi Prahova, au fost stabilite de către controlorii financiari din cauza neconstituirii şi neînregistrării sumelor decontate de casele de asigurări de sănătate judeţene pentru cheltuieli cu asistenţa medicală acordată pacienţilor internaţi în caz de agresiune/vătămare corporală, în vederea urmăririi şi restituirii sumelor recuperate de furnizorii de servicii medicale, în sumă de 13.618 mii lei.

CJAS Mureș nu a aplicat procedurile de executare silită pentru încasarea sumelor restante la FNUASS şi nu a calculat majorările de întârziere datorate de persoane fizice, altele decât cele pentru care colectarea o face ANAF. Suma totală calculată se cifrează la 14.763 mii lei și este cumulată la CAS Arad, Bacău, Constanţa, Gorj, Mureş, Prahova, Satu Mare, Suceava şi Vrancea.

CJAS Mureș și Suceava au stornat, din evidenţa contabilă, creanțe bugetare reprezentând obligaţii de plată la FNUASS pentru contribuţii de la decedaţi, fără a respecta procedura legală de verificare a existenţei moştenitorilor care să accepte succesiunea în vederea urmăririi acestora, în sumă de 369 de mii de lei.

De asemenea, responsabilii din asigurările de sănătate mureșene au validat nelegal prescripții medicale, cu compensare 90% din preţul de referinţă al medicamentelor, pensionarilor care beneficiază de pensii de până la 700 de lei, şi care realizau venituri şi din alte activităţi, în sumă de 1.475 mii lei (CAS: Alba, Arad, Argeş, Bihor, Buzău, Constanţa, Dolj, Gorj, Mureş,Prahova, Satu Mare, Vrancea, Teleorman şi Timiş).

FORMARE PROFESIONALĂ CU PROBLEME DE PATRIMONIU

Centrul Regional de Formare Profesională a Adulților Mureș a inclus pe cheltuieli şi a denaturat rezultatul patrimonial cu suma de 2.817 de mii de lei, reprezentând lucrări de investiţii care trebuiau reflectate în evidenţa financiar-contabilă ca active fixe corporale în curs de execuţie. De asemenea, a efectuat cheltuieli de capital nejustificate prin lucrări efectiv executate, în sumă de 96 de mii de lei, respectiv a întocmit inventarul anual fără ca soldurile conturilor de creanţe şi datorii să fie supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor de cont, precum şi neinventarierea tuturor elementelor de natura activelor, datoriilor şi a capitalurilor proprii.

Ligia VORO

Read more »

23 de deţinuţi s-au căsătorit la Miercurea Ciuc

By |

23 de deţinuţi s-au căsătorit la Miercurea Ciuc

inchisoare penitenciarUn număr de 23 de deţinuţi s-au căsătorit anul trecut în Penitenciarul Miercurea Ciuc, arată bilanţul acestei unităţi, prezentat public săptămâna trecută.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Penitenciarului Miercurea Ciuc, Adrian Bujac, cei 23 de deţinuţi şi-au unit destinele cu persoane din afara închisorii, numărul căsătoriilor oficiate fiind mai ridicat decât în anii precedenţi. Motivul este legat de faptul că deţinuţii care se căsătoresc au dreptul la o ,,noapte a nunţii” şi beneficiază de o vizită intimă de 48 de ore, spre deosebire de ceilalţi care pot petrece alături de soţiile sau concubinele lor doar două ore.
De altfel, în cursul anului 2013 au fost acordate 284 vizite intime cu durata de 2 ore şi 23 vizite intime cu durata de 48 de ore. În opinia reprezentanţilor închisorii, ,,camera de acordare a vizitelor intime a jucat un rol important în menţinerea unei stări disciplinare corespunzătoare, în rândul persoanelor private de libertate care pot beneficia de acest drept”.

Statistici

Adrian Bujac a precizat că Penitenciarul Miercurea Ciuc, care a fost profilat cu regim închis încă din 2011, a avut pe parcursul anului trecut un efectiv mediu de 433 de persoane.
Datele statistice mai arată că în 2013 au fost acordate 4.119 vizite, din care 1.392 fără dispozitiv de separare şi au fost distribuite 3.036 pachete cu alimente şi 7.808 scrisori. De asemenea, la Penitenciarul Miercurea Ciuc s-au înregistrat 16.282 de consultaţii de medicină generală, fiecare persoană privată de libertate beneficiind de 40 de prezentări la cabinetul medical.
În perioada menţionată, cinci deţinuţi au primit permisiunea să iasă din locul de detenţie şi să-şi viziteze familia pentru 24 de ore.

Read more »

Criză de judecători la Tribunalul Harghita

By |

Criză de judecători la Tribunalul Harghita

criza judecatoriPurtătorul de cuvânt al Tribunalului Harghita, judecătorul Cristian Uţa, a declarat că în anul 2013 volumul total de activitate al acestei instanţe s-a ridicat la 9.812 cauze, dintre care 1.634 la secţia penală şi 8.178 la secţia civilă.

Tribunalul Harghita funcţionează cu un număr total de nouă judecători, faţă de 16 cât prevede statul de funcţii, din care doar doi la secţia penală. Datele statistice arată că numărul de hotărâri date de un judecător la Tribunalul Harghita, în 2013, variază între 527 şi 1.059 de hotărâri, luând în calcul doar magistraţii care au funcţionat pe durata întregului an. În ceea ce priveşte dosarele rulate de un judecător, acestea sunt cuprinse între 999 şi 1.685.
Judecătorul Cristian Uţa, care este şi vicepreşedintele Tribunalului Harghita, a spus că volumul de muncă este unul imens, iar greutăţile pe care le întâmpină această instanţă sunt cauzate şi de faptul că nu funcţionează o specializare a judecătorilor pe materii.

Judecătorii preferă alte instanţe

,,Având în vedere numărul mic de judecători, nu avem atâţia judecători câte specializări ar trebui să fie. De principiu, ar trebui să funcţioneze specializările civil, penal, comercial, contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, cauze cu minori, fiecare dintre ele presupunând cunoaşterea în detaliu a legislaţiei, care este în schimbare frecventă, mai ales la anumite materii cum este contenciosul administrativ şi fiscal, a practicii instanţelor superioare, a practicii Înaltei Curţi. Practic, ar necesita foarte mult timp ca un judecător să cunoască toate aceste lucruri pe mai multe materii”, a explicat Cristian Uţa.
El a adăugat că încărcătura judecătorilor din Tribunalul Harghita este comparabilă cu încărcătura celor mai aglomerate instanţe din ţară, în condiţiile în care la aceste instanţe există o specializare.
,,Nu este acelaşi lucru ca un judecător să intre cu o mie de cauze din contencios administrativ, spre exemplu, sau să intre cu o mie de cauze din toate materiile enumerate. Volumul de muncă este de câteva ori mai mare în aceste cazuri”, a punctat judecătorul Cristian Uţa.
Vicepreşedintele Tribunalului Harghita a subliniat că dacă unul dintre judecători s-ar îmbolnăvi, situaţia ar dezechilibra foarte mult activitatea, pentru că instanţa funcţionează ,,exact la limita suportabilităţii”. Cristian Uţa a spus că dacă s-ar ocupa şi celelalte şapte posturi vacante, situaţia ar fi cu totul alta şi a precizat că judecătorii nu prea vin la Tribunalul Harghita, iar cei care profesează o vreme aici doresc să plece apoi la alte instanţe.

Read more »

Peste 20.000 de dosare pe rol în 2013 la Tribunal

By |

Peste 20.000 de dosare pe rol în 2013 la Tribunal

sonia_deaconescuPreşedintele Tribunalului Mureş, judecătoarea Ioana Lucaci, a declarat vineri într-o conferinţă de presă că volumul de activitate pe 2013 al instanţei pe cele trei secţii a fost de 20.014 dosare, 11.981 de cauze au fost soluţionate, iar indicele de operativitate a fost de 61,45%, acesta fiind influenţat de o serie de factori cum ar fi lipsa de săli de judecată şi schema de personal incompletă. ‘Problemele sunt aceleaşi ca şi în anii trecuţi: numărul redus de judecători, cum am spus schema a fost suplimentată în februarie dar efectiv judecătorii au venit în iunie-iulie, impactul noilor coduri – Codul de Procedură Civilă – s-a văzut, numărul mare de dosare cu care ne-am confruntat, lipsa acută de spaţii, de săli de judecată. Toate acestea au presupus un efort de a realiza activitatea noastră astfel încât în primul rând cetăţeanul să nu sufere. Cunoaşteţi poate că în materie civilă foarte multe au fost până 2012-2013 litigiile de muncă, ori această încărcătură mare a presupus ca în anumite zile, într-o sală de judecată să fie două complete, unul de la 9:00, unul de la 12:00. Acesta a fost un neajuns’, a spus Ioana Lucaci.

Judecătoarea a susţinut că o influenţă negativă a avut şi faptul că, până la un moment dat, Tribunalul Mureş nu a avut o schemă completă de grefieri, nefiind acoperite toate posturile care erau în schemă. ‘S-a apelat la instituţia delegării, detaşării, angajării pe perioadă determinată – cum am spus au fost cinci grefieri arhivari care au gestionat peste 20.000 de dosare. Toate acestea au fost neajunsuri, nu mai spunem lipsurile financiare, bugetele mici şi din ce în ce mai mici. Toate acestea au avut influenţă dar în pofida acestor neajunsuri am încercat şi spun eu că am reuşit să facem faţă cu brio misiunii noastre. La managementul resurselor umane – în cursul anului 2013, printr-un ordin al ministrului Justiţiei, schema de personal a Tribunalului Mureş a fost suplimentată cu două posturi de judecător, practic de la 25 a crescut la 27, şi cu cinci posturi de personal auxiliar, două posturi de grefier şi două posturi de grefier arhivar’, a susţinut Ioana Lucaci.

Potrivit preşedintelui Tribunalului Mureş, la data de 31 decembrie 2013 instanţa avea doar un post de execuţie neocupat, un post de judecător la Secţia Penală şi că ocuparea schemei de personal aproape în totalitate este o premieră. ‘Să sperăm că această situaţie pe care o întâlnim pentru prima dată, cu schemă completă, să ţină mulţi ani de acum încolo. Schema la nivelul personalului auxiliar la acest moment este completă, nu avem posturi vacante. Avem vacant un post de judecător la Secţia Penală’, a subliniat Ioana Lucaci.

Purtătorul de cuvânt al Tribunalului Mureş, Sonia Deaconescu, a arătat în acelaşi cadru că modificările legislative au avut un impact asupra activităţii instanţelor, atât din punct de vedere administrativ, cât şi din punct de vedere al cauzelor judecate. ‘Mă refer la instituţii noi, la o eventuală practică neunitară. O mică problemă pe care am avut-o şi când au intrat codurile Civil şi cel de Procedură Penală şi cu care deja ne confruntăm şi acum este faptul aplicaţia ECRIS care este de bază pentru implementarea noii legislaţii a venit foarte târziu’, a subliniat Sonia Deaconescu.

Din bilanţul activităţii Tribunalului Mureş prezentat vineri volumul de activitate pe anul 2013 al a fost de 20.014 dosare, din care 6.688 de cauze civile, 12.231 de cauze de contencios administrativ şi fiscal şi 1.095 de cauze penale. Din totalul de 20.014 dosare, 9.394 au fost dosare noi înregistrate în 2013, iar restul de 10.620 de dosare au fost reportate din anul precedent.

Tot anul trecut au fost soluţionate 11.981 de cauze – 4.648 la secţia civilă, 6.419 la secţia de contencios administrativ şi fiscal şi 914 la secţia penală, încărcătura medie pe judecător fiind de 1.221 de dosare, iar numărul mediu al hotărârilor pronunţate de un judecător a fost de 708.

Indicele de operativitate a Tribunalului Mureş a fost de 61,45%, secţia civilă având 71,44%, secţia de contencios administrativ şi fiscal – 54,00%, iar cea penală având 83,47%.

AGERPRES

Read more »

Lokodi Edit demisionează din Consiliul Județean

By |

lokodi editaDupă ce în toamna anului trecut a trecut printr-un episod de dispute dure cu președintele CJ Ciprian Dobre și a rezistat, la începutul acestui an vine și o decizie personală surprinzătoare a vicepreședintelui Lokodi Edit. Ea a anunțat în cursul zilei de azi că va demisiona din funcția pe care o are, din motive personale. „Am cerut eliberarea mea din funcție din motive personale. Nu sunt motive politice, de dispute, ci motive personale. Am demisionat și din funcția de vicepreședinte la Consiliu Județean, dar și din funcția de consilier județean, pentru că voi pleca din țară”, a precizat Lokodi.

Juristă ca formație profesională, Lokodi Edita a fost procuror înainte de 1989, însă mai apoi, după 1990, prin activitatea politică susținută din UDMR a reușit să ajungă consilier județean, unde în 2004 a fost aleasă pe funcția de președinte. În această postură a rezistat două mandate pline, până la alegerile din 2012 când postul a fost câștigat în urma alegerilor uninominale de către actualul președinte Ciprian Dobre. Tot de atunci ocupă și poziția de vicepreședinte CJ.

Read more »

Atenție, se întorc ninsorile!

By |

Atenție, se întorc ninsorile!

cod galbenO nou atenționare de cod galben și cod portocaliu a fost emisă azi de Administrația Națională de Meteorologie. Atenționarea nu vizează și județul Mureș, însă codul galben este valabil pentru județul vecin Brașov. De asemenea, dacă aveți drumuri planificate spre sudul țării e bine să le amânați, întrucât toată partea de sud-est a țării este sub cod portocaliu. De altfel, inclusiv Prefectura Mureș a anunțat azi că va intra într-o videoconferință organizată de Guvern cu toți prefecții din țară pe tema situațiilor de urgență ce vor apărea. Ședința este programată în această seară la ora 19:30.

Read more »

Concert Loredana la Palatul Culturii

By |

Concert Loredana la Palatul Culturii

Loredana_magic_poster_turneuLoredana începe în martie un amplu turneu naţional, care se intitulează “Magic” şi care va cuprinde 15 dintre cele mai importante oraşe ale ţării. Marţi, 1 aprilie, ora 19.30, artista va concerta în Tîrgu-Mureş, la Palatul Culturii. Concertul “Magic” a fost declarat “cel mai tare concert al unui artist român”. Loredana a impresionat publicul cu o producţie grandioasă şi cu un impresionant show live, încărcat de emoţie, culoare şi magie. Turneul naţional “Magic” va cuprinde toată ţara, astfel încât toţi cei care nu au ajuns în toamnă la Sala Palatului să trăiască experienţa unică a unui show marca Loredana, care rivalizează cu marile producţii internaţionale. “De-abia aştept să pornim cu show-ul ‘Magic’ în toată ţara! Îi aştept pe toţi fanii mei în sălile de spectacole pentru a trăi o experienţă unică şi irepetabilă! Pe curând, cu dragoste!” a declarat Loredana.

Concertul Loredana va oferi o incursiune muzicală de aproape trei ore prin cariera fabuloasă a unei artiste complexe şi totale, care abordează toate genurile muzicale cu aceeaşi strălucire incomparabilă. Playlist-ul concertelor va conţine cele mai mari hituri ale Loredanei, inclusiv noul single “Lumea ta”, interpretat împreună cu Carla’s Dreams şi lansat la sfârşitul lunii decembrie.

Biletele se găsesc la casa de bilete a sălii de spectacol şi online, pe vandbilete.ro, bilete.ro, eventim.ro, bilet.ro. În funcţie de categorie, biletele se pot achiziţiona la preţul de: 100 de lei categoria I şi 80 de lei categoria a II-a.

Read more »

Dosare puține, condamnări subțiri

By |

Dosare puține, condamnări subțiri

ciocan justitie tribunal judecataNici 10 dosare de mare corupție nu au fost instrumentate de către procurorii mureșeni din Direcția Națională Anticorupție. Totuși, spre deosebire de alți ani, numele celor trimiși în judecată sunt mai sonore. Ex-subprefectul Koss Gabriela, viceprimarul municipiului Reghin, Daniel Gliga, primarul municipiului Sighișoara, Dorin Dăneșan, fostul director general al Administrației Bazinale de Apă Mureș, Teodor Giurgea. Nici la condamnări nu strălucim, cele mai multe dintre persoanele judecate pentru fapte de corupție primind în 2013 pedepse la închisoare cu suspendare.

ANL cu influențe, la Reghin

Plecând în ordine invers cronologică, aproape de sfârșitul anului 2013, erau trimiși în judecată ex-subprefectul Koss Gabriela, viceprimarul municipiului Reghin, Daniel Gliga, și angajații primăriei reghinene, Doina Moldovan Verdeș și Vasile Ovidiu Badiu.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul Teritorial Târgu-Mureș, Koss Gabriela pe vremea când era secretarul municipiului Reghin și ceilalți trei inculpați ar fi sprijinit câteva persoane care nu îndeplineau condițiile să obțină locuințe ANL. „În vara anului 2012, rămăseseră vacante o serie de locuințe destinate închirierii, ceea ce presupunea întrunirea comisiei în vederea analizării cererilor de repartizare. Deși această comisie nu s-a întrunit, la 21 iulie 2012, au fost încheiate două contracte de închiriere pentru apartamente A.N.L. cu două persoane care nu îndeplineau criteriile de acces la locuință”, au arătat procurorii. Contractele au fost semnate de Daniel Gliga, contrasemnate de Koss, în timp ce ceilalți doi au analizat cererile. În opinia DNA, Koss s-ar face vinovată de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă continuată, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată și instigare la fals intelectual. Ceilalți trei inculpați ar fi săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu în formă continuată. Cei patru vor fi judecați la Judecătoria Reghin, iar până ce instanța nu se va pronunța definitiv beneficiază de prezumția de nevinovăție.

„Abuz” la Termo Iernut

Tot spre sfârșitul anului, a fost trimisă în judecată fosta conducere a Sucursalei Electrocentrale Mureș – Centrala Termoelectrică Iernut. Harko Ștefan, director executiv la data săvârșirii presupuselor fapte și Cristina Hațegan, inginer principal pe probleme de achiziții în Compartimentul Achiziții, sunt inculpați pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată.

Procurorii susțin că Harko, „în perioada aprilie 2006 – aprilie 2007, nu a adus la îndeplinire dispozițiile exprese ale șefului său ierarhic de a se asigura contorizarea apei potabile furnizate către o societate comercială, zădărnicindu-se astfel orice posibilitate de măsurare a cantităților și încasare a contravalorii acestora. Mai mult, pentru a ajuta societatea comercială, în sensul de a-i crea un avantaj patrimonial prin neplata cantităților de apă potabilă furnizate, inculpatul a înmânat contractul de furnizare a apei inculpatei Hațegan Cristina care, deși avea obligația, nu a făcut demersuri pentru înregistrarea lui în contabilitate. Ulterior, în cursul anului 2007, când a devenit director executiv al Sucursalei Electrocentrale Mureș – Centrala Termoelectrică Iernut, inculpatul Harko Ștefan a omis să facă orice demers necesar pentru a stopa furnizarea de apă potabilă, fără nici un titlu, către firma pe care o favorizase anterior ori să legalizeze prestarea acestui serviciu. De asemenea, inculpatul a permis executarea clandestină a racordului de apă către beneficiar și a trecut sub tăcere prestarea acestui serviciu”. Prejudiciul creat Centralei Termoelectrice Iernut s-ar cifra la 10.699,34 de lei. Dosarul celor doi se află pe rolul Judecătoriei Luduș.

Fals și „bancrută frauduloasă” la Ape

În 13 septembrie a devenit public și rechizitoriul împotriva mai multor șefi de la Administrația Bazinală de Apă Mureș. Teodor Giurgea, director la Administrația Bazinală de Apă (A.B.A.) Mureș la data faptelor, Orbán László Levente, director tehnic la Administrația Bazinală Mureș la data faptelor, Maria Pătrașcu, director economic la Administrația Bazinală Mureș, Ioan Popa, șef Birou Investiții ABA Mureș, au fost acuzați de către procurorii DNA că ar fi vinovați de săvârșirea următoarelor infracțiuni: abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată, uz de fals, în formă continuată, complicitate la infracțiunea de bancrută frauduloasă, în formă continuată. De asemenea, Manuel Laurențiu Huja, a fost inculpat drept complice la infracțiunile amintite mai sus, iar persoanei juridicei SC Ancora Cons SRL i-au fost reținute în sarcină complicitatea la infracțiunile de abuz, precum și infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată.

Procurorii au arătat în actul de acuzare că, în 2011, inculpații au avizat cesionarea către firma sătmăreană a unor contracte de investiții derulate anterior de S.C. Globe Trotters S.R.L. Târgu-Mureș, societate aflată în procedura insolvenței, fără a mai fi organizată licitație. De asemenea, conducerea Apelor mureșene a avizat la plată pe baza unor documente justificative fictive lucrări în valoare de 1,014 milioane de lei. Această sumă a ajuns apoi la SC Ancora Cons SRL Sâncraiu de Mureș, societate comercială care era administrată în fapt de reprezentantul S.C. Globe Trotters S.R.L. Târgu-Mureș. „Pentru că această sumă de bani nu a mai intrat în patrimoniul societății aflate în stare de insolvență, această situație a condus la prejudicierea creditorilor acestei societăți comerciale, în rândul cărora se află inclusiv Direcția Generală a Finanțelor Publice Mureș. Lichidatorul judiciar s-a constituit parte civilă în numele SC Globe Trotters Cons SRL cu suma de 1.014.000 lei. În vederea recuperării acestui prejudiciu, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor aparținând SC Ancora Cons SRL”. Dosarul este judecat la Tribunalul Mureș.

Bani de la APIA, ilegal

Emanoil-Florin Crișan a intrat în vizorul procurorilor anticorupție pentru că „în perioada 2009 – 2012 a solicitat de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Mureș subvenții pentru suprafața agricolă pentru aproximativ 125 hectare de pășune aparținând comunei Mica, și, de fiecare dată, inculpatul a prezentat un contract de pășunat pe care îl încheiase în cursul anului 2009 cu Primăria comunei Mica. În acest contract, inculpatul a menționat, în mod nereal că va asigura activitatea de pășunat cu un număr important de animale, deși nu avea aceste animale. De asemenea, în cursul anului 2012, inculpatul a mai depus la A.P.I.A. mai multe înscrisuri (tabele nominale) pe care le-a falsificat inserând în fals numele persoanelor care dețin animalele respective”. Astfel, acesta ar fi încasat necuvenit 125.605,88 de lei. Procurorii l-au trimis în judecată pentru presupusa săvârșire a următoarelor infracțiuni: folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, în formă continuată, respectiv fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată. Acesta a fost deja condamnat la închisoare cu suspendare de doi ani și șase luni.

Viceprimarul comunei Band, Bartha Domokos, a fost trimis în judecată după ce în 2007 a încheiat un contract de arendare între el, ca persoană fizică, și Primăria comunei Band, în care a atestat în mod nereal că folosește suprafața de 722,40 ha de pășune, în condițiile în care terenul respectiv era, de fapt, exploatat de alte persoane. Astfel a obținut de la APIA suma de 103.100 de lei cu titlu de subvenții. Suma a ajuns apoi în contul Primăriei.

Privați cu probleme

Tot în acest an au fost trimiși în judecată Cristian Mihuț, Valentin Buruiană și Nemeth Jozsef, administratori la SC Euro Pet Ind SRL, care ar fi prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de 13.356.848 lei (echivalentul a aproximativ 3.246.602,66 euro), reprezentând TVA, impozite pe profit, impozit pe dividende.

De asemenea, în luna iulie, Venuț Cioarbă, manager vânzări la Regun Distrib Reghin, Victor Mera, director general la Regun Alcom Reghin, și Distileriile Regun au fost inculpate pentru că au declarat cantitatea totală de 11.382.657,6 litri de băuturi spirtoase drept „băuturi intermediare”, ceea ce atrăgea un nivel de accizare de peste 10 ori mai scăzut decât în cazul băuturilor spirtoase. Prejudiciul în dauna bugetului statului prin infracțiunea de evaziune fiscală, reținut de procurori este de 25.726.661 lei, echivalentul a 6.484.569 euro. Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Mureș. .

Pál Imre a fost trimis în judecată pentru că a semnat în locul tatălui său un contract de comodat pentru păşunat încheiat cu Consiliul Local al comunei Vînători, judeţul Mureş, reprezentat de primarul comunei (în prezent decedat), contract având ca obiect cedarea folosinţei unei suprafeţe de 49,66 ha de păşune comunală. Ulterior, la data de 17 mai 2010, acesta a mai semnat, în locul tatălui său, un act adiţional la acest contract.

Având la dispoziţie acest contract de comodat şi actul adiţional, tatăl acestuia a depus la A.P.I.A. – Centrul Local Sighişoara trei cereri unice de plată pe suprafaţă, iar A.P.I.A. a decontat suma totală de 160.111,92 lei, reprezentând finanţări comunitare FEGA şi FEADR, bani intraţi în posesia lui Pal Imre.

În ianuarie, au fost trimiși în judecată cetățeanul maghiar Jánosi Zoltán și cetățeanul cu dublă cetățenie Boer Zoltán. Primul a fost inculpat pentru constituirea unui grup infracţional organizat, şase infracţiuni de evaziune fiscală, toate în formă continuată, instigare la infracţiunea de spălare de bani, în formă continuată, trei infracţiuni de uz de fals, toate în formă continuată, iar celălalt pentru constituirea unui grup infracţional organizat, trei infracţiuni de evaziune fiscală, toate în formă continuată, complicitate la infracţiunea de evaziune fiscală, instigare la infracţiunea de spălare de bani. Cei doi au prejudiciat bugetul consolidat al statului cu suma de peste 10 milioane de euro, bani care au fost reintroduşi în circuitul evazionist, spălaţi în diverse modalităţi şi însuşiţi de membrii grupării.

Condamnări cu suspendare

În decembrie 2013, Gheorghe Ștefan Florea, fost șef Birou Înmatriculare şi Evidenţa Vehiculelor Rutiere Mureş, a fost condamnat la pedeapsa de 1 an şi 2 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei principale aplicate, pe durata unui termen de încercare de trei ani şi două luni, pentru săvârşirea infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată. Ceilalți inculpați din dosar au primit de asemenea pedepse la închisoare cu suspendare mai mici de un an. Este vorba de Ervin Filimon, Nicolae Fărcaș și Molnár István.

Sorin Liviu Mureșan, preşedinte al Asociaţiei Crescătorilor de Ovine şi Caprine de pe Valea Mureşului Superior, a fost condamnat, de asemenea, la pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de cinci ani, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor şi instigare la patru infracţiuni de fals intelectual.

Ioan Dorin Dăneșan, primarul municipiului Sighișoara, a primit în martie doi ani de închisoare cu suspendare condiționată, pe un termen de încercare de 4 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Sorin Claudiu Moldovan, inspector de specialitate în cadrul DGFP Mureș – Direcția Controlului Fiscal, a fost condamnat la o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de cinci ani, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență, și interzicerea unor drepturi după executarea pedepsei principale.

Claudiu Nicolae Hadăr, inspector de specialitate în cadrul D.G.F.P. Mureș – Direcția Controlului Fiscal, și Aurel Cristian Florea, șef Serviciu Informații Fiscale, Identificarea și Combaterea Evaziunii Fiscale din cadrul D.G.F.P. Mureș – Direcția Controlului Fiscal, au fost condamnați la pedepse de câte 3 ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, pe un termen de încercare de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită. Și lor le vor fi interzise anumite drepturi după executarea pedepsei principale. Cei trei au fost trimiși în judecată la sfârșitul anului 2004.

Nicoleta Bochiș, director la Direcţia Tehnică Drumuri şi Poduri Judeţene şi Investiţii din cadrul Consiliului Judeţean Mureş la momentul comiterii faptelor, a primit 3 ani de închisoare cu suspendare condiţionată, pe un termen de încercare de 5 ani, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită.

Gheorghe Sămărghițan, șef al Serviciului de Expertiză a Capacităţii de Muncă din cadrul Casei Judeţene de Pensii Mureş, a fost condamnat, de asemenea, la un 1 an şi 10 luni de închisoare cu suspendare condiţionată, pe un termen de încercare de 3 ani şi 10 luni, pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni: luare de mită în formă continuată, fals intelectual în legătură directă cu infracţiunile de corupţie în formă continuată şi primire de foloase necuvenite.

Sebastian Romulus Turba, funcţionar public în cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple Mureş, a primit, de asemenea, o pedeapsă de 8 luni de închisoare cu suspendare condiţionată, pe un termen de încercare de 2 ani şi 8 luni, pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals.

Ilie Morar, fost administrator la SC Nacornic Serviimpex SRL Tg. Mureș, societate desemnată ca lichidator al SC Transilvania Alcoom SRL Tg. Mureș, a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 3 luni închisoare cu suspendare condiționată, pe un termen de încercare de 3 ani și 3 luni, pentru săvârșirea următoarelor infracțiuni: infracțiunea prevăzută în art. 11 alin. 1 din Legea 78/2000 (efectuarea de operațiuni comerciale de către lichidatorul unui agent economic privat, dacă fapta este de natură de a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite), două infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată, din care una în formă continuată și bancrută frauduloasă.

Condamnații la închisoare

Florin Milășan și Gavril Huza sunt singurii doi condamnați la închisoare în decursul anului 2013. Primul a primit de 3 ani de închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, ambele în formă continuată.

Gavril Huza, avocat în cadrul Baroului Mureş, a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani şi 7 luni de închisoare în regim de detenţie pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă.

Ligia Voro

Read more »

Au scăzut infracţiunile!

By |

Au scăzut infracţiunile!

politia tarnaveniStatistica Poliţiei din Tîrnăveni o spune negru pe alb, anul trecut am avut mai puţine infracţiuni decât în 2012. În anul 2013, în evidenţele Poliţiei Târnăveni au fost înregistrate un număr de 569 infracţiuni dintre care 431 cu autori cunoscuţi şi 138 cu autori necunoscuţi, comparativ cu perioada similară a anului precedent când au fost înregistrate un număr de 622 infracţiuni, 429 cu autori cunoscuţi şi 193 cu autori necunoscuţi.

Rata criminalităţii infracţiunilor sesizate la nivelul municipiului Târnăveni este astfel de 2.709 la suta de mii de locuitori, faţă de o rată de 2.961,9 în perioada similară a anului 2012.

Mircea Barbu

Read more »

Mureș, în topul județelor cu apeluri false la 112

By |

Mureș, în topul județelor cu apeluri false la 112

Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta "Banat" al judetului Timis prezinta echipametul din dotare cu ocazia "Zilei Informarii Preventive", in Piata Victoriei din TimisoaraStatistica pe anul 2013, realizată de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), arată că la Numărul Unic de Urgenţă 112 au fost primite şi tratate 17.463.468 apeluri. Dintre acestea 29,09 % au fost reale şi 70,91 % false. Apelurile au fost transferate către: Ambulanţă – 60,66 %, Poliţie – 24,77 %, ISU/ SMURD – 12,59 % şi Jandarmi – 1,88% . Din punct de vedere al apelurilor false, judeţele Covasna, Călaraşi şi Mureş ocupă primele locuri.

Majoritatea apelurilor false şi abuzive provin de la copii, tineri, persoane cu probleme psihice şi sunt în mare parte realizate de pe cartele pre pay. Urmare constatărilor făcute de către autorităţile statului, 10.892 cetăţeni au fost sancţionaţi conform legii pentru apeluri false şi abuzive către numărul 112. Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate în judeţele Teleorman, Suceava şi Bucureşti. De constatarea şi sancţionarea acestor contravenţii se ocupă Poliţia.

În judeţul MUREŞ au fost primite şi tratate 558.280 apeluri. Dintre acestea 20,47 % au fost reale şi 79,53 % false. Apelurile au fost transferate către: Ambulanţă – 79,99 %, Poliţie – 17,09 %, ISU/ SMURD – 2,47 % şi Jandarmi – 0,45% . 17 cetăţeni din judetul MUREŞ au fost sancţionaţi conform legii pentru apeluri false şi abuzive către numărul 112.

Multe persoane sună fără a avea o urgenţă, se interesează despre evenimente care se petrec în localitatea lor, adresează injurii operatoarelor, râd, pun muzică sau nu vorbesc. Se solicită informaţii despre numere de telefon, se cere legătura cu diverse instituţii sau persoane publice ori se solicită sfaturi medicale. Autorităţile fac apel la cei care sună abuziv să nu încarce inutil liniile de urgenţă 112, întrucât un apel fals poate duce la pierderea unei vieţi. La 112 se sună doar atunci când aveţi cu adevarat o urgenţă.

Sursa: STS

Read more »

Dosare penale pentru furt de energie electrică

By |

Dosare penale pentru furt de energie electrică

electrica curentÎn ultimele două zile, jandarmii mureşeni din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean Mureş, au desfăşurat mai multe acţiuni în colaborare cu S.C Electrica Distribuţie Transilavania Sud S.A., în localitatea Iernut pentru efectuarea de controale privind sustragerea de energie electrică, modificări fără drept sau blocarea funcţionării echipamentului de măsurare a energiei electrice. În decursul celor două zile, jandarmii mureşeni au depistat 22 de persoane cu nereguli privind branşamentul la energia electrică, fapt pentru care s-au luat măsurile legale în vederea stabilirii unor fapte de natură penală, furt de energie electrică, conform articolului 92, alin. 2 din Legea 123/2012. Toate documentele premergătoare constatării acestor infracţiuni au fost predate Parchetului de pe lângă Judecătoria Luduş pentru continuarea cercetărilor.

Sursa: Inspectoratul de Jandarmi Județean Mureș

Read more »

Principalele evenimente mureșene ale anului 2013

By |

Principalele evenimente mureșene ale anului 2013

capAnul 2013 a adus foarte multe schimbări atât la nivelul județului Mureș, cât și la nivel de municipiu. Fie că vorbim de politică, economic social etc., fie că vorbim de activitatea consiliului local sau județean, surprizele nu s-au lăsat așteptate, iar mureșenii au avut parte de detoate: dispute, greve sociale, manifestații în stradă, majorări de impozite, festivaluri mai mult sau mai puțin reușite, accidente soldate cu repercusiuni grave, ieșiri și intrări în politică etc. Cert este că anul 2014 a venit cu câtva vești deja știute: majorări de impozite, și cu câteva surprize: revenirea celui mai mare festival cultural la Tîrgu-Mureș sau vești care se vor a fi foarte bune. Investiții la Aeroport… Despre toate acestea și multe altele puteți citi în articolele din această ediție…

Politică

Începutul de an a adus schimbări în cadrul organizației municipale a UDMR. Astfel, în ianuarie 2013, după jumătate de an de tergiversări, conducerea UDMR Tîrgu-Mureș a fost decapitată: Benedek István a pierdut controlul asupra conducerii organizației municipale.

În martie a avut loc o mare manifestație a maghiarilor, în cadrul căreia peste 5.000 de persoane au scandat lozinci pro-autonomiste la Tîrgu-Mureș. Mai exact, peste 5.000 de persoane din judeţe din Transilvania şi din Ungaria s-au adunat la Monumentul Secuilor Martiri din Tîrgu-Mureş, pentru a participa la mitingul pentru autonomia Ținutului Secuiesc, organizat de Consiliul Naţional Secuiesc. Participarea unui număr atât de mare de persoane, în ciuda opoziției UDMR, a demonstrat din nou dezbinarea politică a maghiarilor din România. Printre participanţi s-au numărat liderul CNS, Iszák Balázs, europarlamentarul Tőkés László, liderul Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania, Toro T. Tibor, Mark Gafarot i Monjo din partea Partidului Unităţii şi Convergenţei din Catalonia, preşedintele Partidului Civic Maghiar, Biro Zsolt.

Pe lângă liderii politici, la mitingul pentru autonomie de la Tîrgu-Mureş au participat şi numeroşi membri ai Organizaţiei 64 de Comitate şi ai Gărzii Naţionale Maghiare, din subordinea formaţiunii de extremă dreapta din Ungaria, Jobbik.

Tot la nivel politic, în martie au avut loc alegeri locale în cadrul PSD. Astfel, PSD Luduş şi-a ales conducerea. Adunarea generală a organizaţiei locale a PSD şi după exercitarea votului pe buletine, preşedinte a fost ales Ovidiu Dancu. Apoi, la Reghin, Maria Precup a fost reconfirmată în funcţia de preşedinte PSD Reghin.

În luna aprilie, la un select restaurant din Luduş, s-a desfășurat adunarea generală de alegeri a organizaţiei locale a Partidului Naţional Liberal. Liberalii luduşeni au fost onoraţi de prezenţa preşedintelui PNL Mureş şi preşedinte al Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre; senatorul Akos Mora, preşedinta Organizaţiei Femeilor Liberale Mureş, Sanda Huciu și Manuel Butiulcă. Cristian Moldovan a fost reales în fruntea PNL Luduș.

Economic

Luna februarie a adus o veste bună din punct de vedere economic pentru județul Mureș. Termocentrala de la Iernut pare să fi renăscut din propria cenușă, ca pasărea Phoenix, odată cu intrarea ei în proprietatea Romgaz (societate controlată de stat, prin Ministerul Economiei). Aceasta fiindcă Termocentrala avea datorii enorme, care au fost șterse cu condiția preluării de către Romgaz. Un aspect important este faptul că angajații de la Termocentrală își vor păstra locurile de muncă. Practic, în acest moment, Romgaz a devenit şi producător de energie electrică după modelul deja implementat anul trecut de Petrom.

În luna iunie, compania japoneză Marubeni Corporation și Electrocentrale București au anunțat că într-un an de zile vor demara construcțiile unei centrale electrice pe gaze cu pornire rapidă, în localitatea Fântânele din Județul Mureș. Pe lângă investiția de 150 de milioane de euro, ce urmează să fie făcută, construcția va aduce în județul Mureș sute de locuri de muncă, dar și aportul la echilibrarea sistemului energetic național. În vederea realizării proiectului, s-a semnat Memorandumul pentru realizarea Termocentralei la care au participat Constantin Niță, Ministru delegat pentru Energie, Hiroshi Tachigami, Președinte Marubeni Europower și Dan Ștefan Cetacli, Director General ELCEN.

Tot vara, în luna august, au fost anunțate o serie de scumpiri: la gaz și la electricitate. Situația este foarte gravă: până în 2017 preţul energiei electrice se va dubla pentru consumatorii casnici, iar până în 2018 preţul gazelor va creşte cu circa 12% anual.

Justiție

În luna ianuarie 2013, săptămânalul Punctul atrăgea atenția că la sfârşitul anului 2012, în luna decembrie, peste 30 de persoane, printre care primari şi consilieri locali, au fost trimise în judecată, în 13 dosare privind infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, totalul prejudiciilor fiind de aproape 2,6 milioane de euro, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Dintre aceste dosare, unele se referă la fraudarea fondurilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, o practică întâlnită destul de des în ultimii ani.

Luna mai a adus o victorie în privința retrocedărilor de păduri. Moştenitorii familiilor nobiliare ungureşti Bánffy, Bethlen şi Kemény se judecă de ani întregi cu autorităţile române pentru retrocedarea a zeci de mii de hectare de pădure, adică aproximativ 80% din întreg fondul forestier al judeţului Mureş. Atât moştenitorii, cât şi autorităţile locale şi judeţene îşi susţin dreptul asupra pădurilor respective şi nimeni nu vrea să cedeze nici măcar o frunză. Pădurile sunt, de cele mai multe ori, revendicate de urmașii foștilor grofi maghiari chiar și în cazurile în care strămoșii lor au fost despăgubiți pentru faptul că le-au fost luate pădurile, unele dintre acestea fiind smulse permanent din proprietatea statului prin procese anevoioase și uneori dubioase. Victoria cea mai importantă a Prefecturii a fost obținută în luna mai 2013: ,,Prefectura Mureş a câştigat un proces privind retrocedarea a 25 de mii de hectare pădure”, a informat Cosmin Blaga. Astfel, potrivit unei decizii a Tribunalului Brăila, Prefectura Mureş a ieșit victorioasă în detrimentul Domeniului Silvic Gudeamesterhaza, care solicita o suprafaţă de peste 25 de mii de hectare de păduri de pe Valea Mureşului.

Apoi, în septembrie, DNA a trimis în judecată patru persoane din fosta conducere a A.B.A. Mureş. Încă de la începutul primăverii anului 2012, Săptămânalul Punctul informa că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) se afla pe firul unor posibile infracţiuni în care sunt implicaţii directorii Administraţia Bazinală de Apă (A.B.A.) Mureș. De ce? Deoarece existau indicii clare de ,,căpuşare” a A.B.A. Mureş prin firmele controlate de directori, dar şi acte de evaziune fiscală prin firme fantomă şi facturi fictive… După mai bine de un an (în 13 septembrie 2013), DNA a publicat pe site-ul propriu un comunicat care prezintă trimiterea în judecată a patru persoane din fosta conducere a A.B.A. Mureş.

Diverse

Luna ianuarie 2013 a adus vești bune pentru Aeroportul Transilvania. Ryanair, singura companie aeriană ultra-low cost din Europa, a anunţat că va lansa din aprilie 2013 două rute noi: de la Aeroportul Internațional ,,Transilvania” Tîrgu-Mureș la Bruxelles și Pisa, cu o frecvenţă de patru zboruri pe săptămână, care vor transporta anual peste 30.000 de pasageri.

Luna ianuarie a venit și cu vestea că Festivalul Peninsula se va muta la Cluj, după ce timp de 10 ani s-a desfășurat la Tîrgu-Mureș. Acest lucru s-a și întâmplat. Dar, în decembrie CJ Mureș a anunțat reîntoarcerea Festivalului, în 2014, la Tîrgu-Mureș.

În luna februarie, ziarul Punctul prezenta situația creată de construire a fabricii de clei de la Reghin. Astfel, ceea ce părea a fi o veste bună pentru că prevedea mai mulți bani veniți în munici¬piu și noi locuri de muncă, s-a transformat într-o adevă¬rată isterie. Sute de Reghi¬neni au protestat on-line sau în stradă cu privire la intenția celor de la S.C. KASTAMONU RO¬MANIA S.A. de a construi o fabrică de clei pe strada Ierbuș, nr. 37. Reghinenii sunt speriați că fabrica va deveni ,,o adevărată bombă ecologică care va cuprin¬de în scurt timp pădurea Mociar, Valea Gurghiului, Lăpușna…”.

Primăvara anului trecut aducea o veste bună pentru Universitatea de Medicină și Farmacie. Hotărârea de Guvern (din martie 2012) potrivit căreia la Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu-Mureș se vor înființa liniile maghiare de studiu, la universitate urmând să se înființeze o nouă facultate cu programe în limbile română, maghiară şi engleză a primit o nouă palmă. Ho¬tărârea de Guvern din martie 2012 a fost anulată de Curtea de Apel Tîrgu-Mureș.

O altă veste bună din domeniul medical a venit în iunie 2013: Guvernul a decis reînființarea Institutului de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant de la Tîrgu-Mureș (IUBCvT), cunoscut și sub denumirea de Institutul Inimii, care a fost desființat în 2011.

Sfârșitul anului trecut aducea restructurări pentru Poșta Mureș: „Începând cu întâi octombrie 2013, la nivelul municipiului Tîrgu-Mureş s-au desfiinţat două Oficii poştale şi un Ghişeu Exterior Urban, iar trei Oficii poştale s-au transformat în Ghişee Urbane. Astfel, în acest moment, reţeaua de subunităţi poştale din municipiul Tîrgu-Mureş se compune din trei Oficii poştale şi trei Ghişee Urbane. De menţionat că, un Ghişeu Exterior Urban prestează aceeaşi gamă de operaţiuni ca şi un oficiu poştal, beneficiarii neavând de suferit, în acest sens. În mediul rural, modificările sunt de natura transformării Ghişeelor Exterioare Rurale în agenţii şi a agenţiilor în distanţe locale. Şi în acest caz, serviciul poştal este asigurat, atât în ceea ce priveşte distribuirea şi plata drepturilor sociale, cât şi prezentarea şi plata facturilor”, a spus Dan Dumitrescu, purtătorul de cuvânt al Poștei Mureș.

Vasile Dancea

Read more »

Consiliul local şi problemele din anul 2013

By |

Consiliul local şi problemele din anul 2013

consiliu local cl targu mures

Cum va arăta anul 2014 în administrația publică locală târgumureșeană vom vedea, cu toate că încă de la sfârșitul anului trecut s-a simțit o împăcare strategică între PDL și UDMR. Cum a arătat 2013 vă prezentăm mai jos.

Debut vijelios

Anul 2013 a debutat vijelios în administrația publică municipală. Cei trei consilieri ai PSD – Olimpiu Sabău Pop, Cornel Brișcaru și Lucian Loghin au propus ca abrogarea Hotărârii de Consiliu Local municipal nr. 241/05.07.2007 referitoare la modificarea Hotărârii Consiliului local municipal nr. 305/30.11.2005 şi aprobarea noului Regulament de ridicare, transport, depozitare şi eliberare a vehiculelor staţionate neregulamentar, precum şi a celor abandonate pe domeniul public din municipiul Tîrgu-Mureş, a Caietului de sarcini şi Comisia de licitaţie. Consilierii au arătat că regulamentul, adoptat de Consiliul Local, regulament în baza căruia autovehiculele sunt ridicate de pe domeniul public nu ar fi tocmai legal deoarece doar Guvernul era îndreptăţit să reglementeze această procedură şi că autoritatea locală nu poate stabili o asemenea procedură chiar în lipsa uneia adoptată de Guvern. Executivul a contraatacat supunând consilierilor un regulament nou și un caiet de sarcini privind organizarea unei noi licitații. Regulamentul a trecut, dar licitația nu ne amintim să o fi organizat.

Un alt proiect propus de cei trei aleși locali se referea la administrarea parcărilor. Cei trei consilieri au propus ca sarcina administrării parcărilor să revină Primăriei Tîrgu-Mureș, solicitând în acest sens organizarea unui referendum, fără succes însă, aleșii acceptând însă constituirea unei comisii, care să verifice contractele de delegare a gestiunii serviciului public de parcări, a celui privind deșeurile, respectiv a celui de transport local.

Săptămânalul Punctul a publicat la vremea respectivă mai multe articole privind aceste servicii, așa că le vom reaminti cititorilor, succint, ce am semnalat atunci.

Parcările, problemă de contract

În 2008 este organizată o nouă licitație publică în vederea delegării serviciului de parcări din municipiu, licitație care a fost câştigată tot de Tracia Trade Exim SRL.

În octombrie 2009, Autoritatea Naţională de Reglementare Monitorizare a Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a amendat Primăria Tîrgu-Mureş cu 150 de mii de lei pentru modul cum s-a încheiat acest contract. Agenții constatatori au stabilit că Primăria nu a respectat prevederile legate de publicitatea licitaţiei, respectiv de oferta declarată admisibilă şi care, potrivit raportului autorităţii, nu îndeplinea cerinţele minime de calificare, precizate în documentaţia de atribuire, respectiv cifra medie de afaceri pe ultimii trei ani de cel puţin un milion de lei anual. De asemenea, agenţii constatatori au mai aplicat o amendă de 10.000 de lei pentru că garanţia de participare la licitaţie nu a fost constituită conform legii, prin scrisoare bancară.

În toamna lui 2012, Corpul de Control al primului-ministru Victor Ponta a verificat actele ANRMAP constatând că, în 2010, consiliul consultativ al autorității anulase două dintre amenzile stabilite în sarcina Primăriei târgumureșene. Astfel, Primăria Tîrgu-Mureş era exonerată de plata amenzii de 70.000 de lei – pentru publicitate -, respectiv de cea de 10.000 de lei.

O altă problemă a fost sesizată de Curtea de Conturi a României, în raportul public pe 2012, care a stabilit că Primăria Tîrgu-Mureş nu a încasat redevenţe în cuantum de 639 de mii de lei din concesionarea serviciului public de administrare a parcărilor cu plată.

Achiziţii nerealizate

Nici contractul de salubrizare nu a scăpat de ochii angajaților Camerei de Conturi Mureș. Controlorii financiari au constatat că Primăria Tîrgu-Mureş a efectuat plăţi nelegale din cauză că nu a urmărit contractul de concesiune privind delegarea de gestiune a serviciilor publice de salubrizare în sumă de 1.925 mii de lei. Salubriserv ar fi trebuit să investească în platforme pentru colectare selectivă, linie tehnologică de selectare deşeuri reciclabile şi platforme de compensare, în valoare de 450.000 de euro, asumate prin contract şi nerealizate. Controlorii au mai estimat prejudicii produse bugetului local în sumă de 618 mii de lei ca urmare a efectuării unor cheltuieli privind servicii de salubrizare din veniturile realizate din încasarea taxei de salubrizare, având ca destinaţie achiziţionarea de eurocontainere şi europubele – în condiţiile în care prin Contractul de concesiune nr. 5/15.01.2008 încheiat între Consiliul Local Municipal Tîrgu-Mureş şi SC Salubriserv SA Tîrgu-Mureş a fost delegată gestiunea serviciilor publice de salubrizare, cheltuielile de întreţinere şi funcţionare ale acestor servicii fiind în sarcina exclusivă a concesionarului.

Act adiţional la transportul local. Legal nu s-a întâmplat nimic

Prelungirea asocierii dintre Transport Local SA și Siletina Impex a suscitat, de asemenea, numeroase discuții. Acesta urma să expire în 19 aprilie, dar la fel ca în cazul celui privind delegarea serviciului de parcări publice nu s-a organizat nicio licitație. La vremea respectivă, studiind actele din dosar, am observat că de trei ani de zile, de când contractele privind operarea serviciului de transport public de persoane au fost prelungite prin act adiţional. În urma constatărilor legal nu s-a întâmplat nimic.

Transportul local a fost și motivul pentru care câteva luni mai târziu, Cornel Brișcaru a renunțat la funcția de reprezentant al CL Tîrgu-Mureș în Adunarea Generală a Acționarilor societății.

În ciuda acestor constatări, legal nu s-a întâmplat nimic.

Raport de comisie

La sfârșitul lunii martie, comisia formată din consilierii locali târgumureșeni Olimpiu Sabău Pop – coordonator, viceprimarii Ionela Ciotlăuș, Jozsa Tibor, Bakos Levente, Ioana Roman, Sebastian Pui, Gheorghe Urcan, și-a încheiat activitatea de analiză și verificare a contractelor privind serviciile publice de parcări, transport local și salubrizare.

Comisia a verificat cele două contracte încheiate între Primărie şi Tracia Trade Exim, respectiv cel privind delegarea prin concesiune a gestiunii serviciilor publice de administrare a parcărilor publice cu plată, având numărul 16/20.01.2009, respectiv cel de asociere cu nr. 169/25.04.2006 cu privire la parcările din incinta Complexului de Sport şi Agreement Mureşul, străzile din vecinătatea acestuia, Piaţa Armatei şi străzile învecinate. Comisia a concluzionat, în ceea ce privește primul contract, că „încheierea contractului şi toate operaţiunile juridice care au precedat au fost încheiate în condiţii cel puţin discutabile asupra cărora există verificări şi în momentul de faţă ale autorităţilor judiciare competente în stabilirea şi combaterea infracţiunilor, precum şi a celor administrative: Guvernul României şi ANRMAP”.

100 de camere de supraveghere lipsă

De asemenea, membrii comisiei au mai constatat că nu sunt delimitate prin marcaj locurile de parcare de pe străzile de staţionare cu plată, nu au fost instalate cele 100 de camere de supraveghere prevăzute în caietul de sarcini, au fost înființate parcări pe străzi care nu au fost licitate – Tudor Vladimirescu, strada Crizantemelor, incinta Hotelului Continental şi str. Liceului. Legat de plata redevenței, comisia a consemnat că Tracia Trade nu a plătit niciodată redevenţa echivalentă pentru cele 3.119 locuri de parcare licitate şi la care s-a obligat prin contract.

Comisia a propus astfel: însuşirea de către Consiliul Local a Raportului Corpului de Control al primului-ministru şi identificarea soluţiei prin care să se restabilească ordinea juridică care a fost încălcată cu ocazia încheierii acestui contract, într-un termen de trei luni, să se realizeze toate investiţiile la care era obligat concesionarul, delimitarea prin marcaj a locurilor de parcare de pe străzile de staţionare cu plată, recuperarea redevenţei neîncasate care corespunde diferenţei dintre locurile de parcare concesionate (3119) şi cele pentru care s-a plătit în concret redevenţa, îndepărtarea plăcuţelor care informează necesitatea plăţii taxei de parcare pe cele patru străzi care nu fac obiectul contractului, delimitarea prin marcaj a locurilor de parcare de pe străzile de staţionare cu plată.

Încasări nefiscalizate

În ceea ce privește contractul pentru 13 străzi şi incinta Complexului „Weekend”, comisia constată că „nu sunt identificate nici măcar estimativ numărul locurilor de parcare pentru care trebuie plătită taxă. Redevenţa plătită Primăriei, conform art. 3 din contract, este reprezentată de cota de 50% din profitul generat de către încasările din exploatare”.

Comisia a constatat că activitatea de taxare a parcărilor nu este fiscalizată, Tracia Trade refuzând, de asemenea, să le pună la dispoziție bonurile fiscale înregistrate emise pentru parcările din zonă. De altfel, sumele încasate de primărie în acest perimetru sunt rușinoase. În luna iunie 2008 societatea virează Primăriei Tîrgu-Mureş 11,95 lei, în luna iunie 2009 – 14.819 lei, iunie 2010 – 1.332 lei, iunie 2011 – 369 lei, iunie 2012 – 652 lei. Practic, arată comisia cheltuielile cu întreţinerea zonelor de parcare date în concesiune (iluminat public, salubrizare) sunt mai mari decât redevenţa achitată de către concesionar.

De asemenea, Comisia constată că bariera din spatele Complexului „Weekend” cenzurează accesul în localitatea vecină (Sîngeorgiul de Mureş), provocând o încălcare a libertăţii de circulaţie a persoanelor. Concluzia: rezilierea contractului.
Transport Local în contracte

Referitor la cele trei contracte de transport local, comisia a constatat că nu s-au evaluat şi nu s-au menţionat în aceste contracte indicatorii de performanţă ai serviciului public de transport, nu s-a îmbunătăţit infrastructura de transport rutier public de persoane în conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare, nu s-au făcut adaptările necesare pentru transportul persoanelor cu nevoi speciale conform legislaţiei în vigoare, nu s-au realizat integral investiţiile impuse prin contractul de asociere de către S.C. Siletina Impex SRL, nu s-a modificat şi adaptat Regulamentul de organizare a transportului public de persoane în Tîrgu-Mureş şi planul de transport aferent din anul 2002, acestea fiind depăşite atât din punct de vedere legislativ, cât şi din punctul de vedere al aglomerării urbane actuale. Comisia consideră că un prim pas în ceea ce priveşte delegarea acestui serviciu este de a evalua starea actuală a serviciului public local de transport prin efectuarea unui studiu de oportunitate care să cuprindă: auditul reţelei de transport municipale, auditul parcului de vehicule (autobuze şi microbuze), auditul potenţialului de călători.

Recomandarea comisiei: elaborarea unei strategii pentru dezvoltare durabilă

Comisia consideră că pentru diminuarea subvențiilor nejustificat acordate de la bugetul local, şi cu un control mult mai riguros se impun a fi adoptate, acte administrative prin care se aprobă regulamente privind organizarea și funcționarea serviciului de transport public local și modul de acordare a gratuităților/ subvențiilor, după o procedură care permite monitorizarea reală a beneficiarilor.

În final, comisia a propus ca Primăria și CL să demareze în regim de maximă urgenţă procedura legală de atribuire a unui nou contract de transport public local în urma realizării unui studiu aprofundat.

Nereguli grave au fost constatate şi în ceea ce priveşte derularea contractului de delegare a gestiunii serviciului public de salubrizare. Astfel, deşeurile nu sunt cântărite, nu se precolectează în punctele de precolectare din municipiu, platformele de precolectare nu au fost realizate, spălarea şi dezinfectarea recipienţilor a fost transferată în sarcina asociaţiilor de proprietari, Primăria nu a urmărit calitatea prestaţiei şi cantitatea de deşeuri municipale transportate efectiv, deşeurile stradale nu se cântăresc, nu s-a realizat sistematizarea prin relocarea deşeurilor nivelate şi compactate, nu s-au respectat clauzele referitoare la protecţia mediului, depozitul nu a fost închis etc.

Financiar, comisia a constatat expirarea scrisorii de garanţie bancară de bună execuţie a contractului la data de 25.02.2012, dar în urma solicitării comisiei se emite o nouă scrisoare de garanţie la data de 26.02.2013, în cuantum de 162.331 lei (36.000 EUR), care este însă inferioare cerinţelor contractuale.

Pe parte de investiţii, comisia a remarcat că acestea nu au fost realizate, creându-se un prejudiciu bugetului local de peste 2,5 milioane de lei, prejudiciu constatat şi de Camera de Conturi.

Neregului cu Salubriserv

În plus, deşi era obligată prin contract, Primăria Tîrgu-Mureș nu a întreprins măsuri pentru recuperarea contravalorii investițiilor nerealizate de Salubriserv în primul an de contract (2008), ba mai mult acestea au fost amânate motivându-se realizarea proiectului judeţean de management a gestiunii deşeurilor.

Ultima amânare datează din 2011, când Consiliul Local a decis amânarea cumpărării europubelelor şi mai aprobă realizarea investiției „Amenajare depozit provizoriu de deșeuri și drum de acces”, în valoare de 1.131.170 de euro, de către Salubriserv, valoare egală cu valoarea investițiilor amânate sau la care s-a renunțat conform HCL 403/2009 și conform art. 1 din prezenta HCL. Având în vedere că HCL nr.198 din 19.05.2011 nu prevede și un termen de realizare a acestei investiții, Salubriserv nu a realizat această investiție până acum.

Cu toate că, în mod normal, contractul ar fi reziliat, Primăria a plătit sume frumuşele operatorului de salubrizare, în schimb nu a încasat redevenţa datorată de Salubriserv. Comisia a propus ca până la 31 august să fie remediate toate problemele constatate, altfel contractul să fie reziliat.

Prefectul atacă comisia în instanţă

În ciuda acestor constatări, legal nu s-a întâmplat nimic, anchetele stagnând în buna tradiție mureșeană. Deși au fost sesizate de la DNA la Corpul de Control al Primului-Ministru, singura reacție oficială vizibilă este că prefectul județului Corneliu Grosu a atacat în contencios administrativ hotărârea prin care a fost numită comisia, astfel încât, în cazul în care va câștiga procesul, raportul să fie declarat, de asemenea, ilegal fiind întocmit de o comisie desemnată nelegal.

Contractul lui Maior cu Primăria…

În luna aprilie a ajuns în Consiliul Local contractul lui Claudiu Maior încheiat ca persoană fizică autorizată cu Primăria. La vremea respectivă am susținut că alesul local nu ar fi incompatibil deoarece nu a încheiat un contract comercial cu municipalitatea. Inspectorii Agenției Naționale de Integritate au fost însă de altă părere și l-au declarat pe Maior că este în conflict de interese, motiv pentru care acum se judecă în instanță.

Tot atunci s-a dezbătut și bugetul local. În ciuda prevederilor Legii 52 din 2003 privind transparența decizională bugetul nu a fost publicat pe site-ul Primăriei şi ca atare, nu a fost nici dezbătut. Cu toate acestea, bugetul a trecut cu votul UDMR și al PDL.

În următoarea ședință, Józsa Tibor a renunțat la funcția de viceprimar, invocând relația proastă cu primarul Dorin Florea, în locul său fiind desemnat Peti Andrei într-o ședință ulterioară.

În instanţă

La sfârșitul lunii aprilie și în luna mai, consilierii locali s-au concentrat pe scandalul din jurul proiectului privind achiziția unui supercomputer și a înființării Centrului de Afaceri Transilvania în locul fostei cazarme de la Podul Mureș.

Inclus pe ordinea de zi la punctul 33, proiectul a fost amânat în şedinţa din 25 aprilie şi reinclus pe ordinea de zi în şedinţa extraordinară din 29 aprilie pentru ca aleşii să mai aibă timp pentru a studia proiectul. În 7 mai, în ciuda boicotului aleșilor USL și UDMR, a avut loc ședința AGA a SC The Science City for Research and Medical Informatics SA care a aprobat depunerea unei cereri de finanțare din fonduri europene pe AM POS CE pentru finanțarea celor două proiecte amintite mai sus.

În 21 mai este convocată o ședinţă extraordinară de Consiliu Local cu două puncte pe ordinea de zi, și anume atacarea în instanță a hotărârilor AGA luate în 7 mai 2013, iar al doilea la anularea acestora, precum şi la revocarea Consiliului de Administraţie al SC The Science City for Research and Medical Informatics SA şi numirea unuia nou. Povestea ajunge în justiție pentru ca la finalul anului să se cadă la pace, iar aleșii locali să renunțe la proces.

Brişcaru – out

În iulie, Cornel Brișcaru și-a pierdut mandatul de consilier local în excluderii din PSD. În locul său a fost desemnată soția liderului PSD Tîrgu-Mureș, Cristina Someșan.

În acea ședință, proiectele de hotărâre 19-23 privind contractele de asociere cu cinci cluburi private au stârnit cel mai mare scandal, astfel că au fost amânate pentru o şedinţă extraordinară. Într-un final proiectele au trecut. Aleşii locali au votat alocarea către FCM a patru milioane de lei, care pot fi suplimentaţi cu alte câteva milioane dacă echipa se clasează pe unul dintre primele trei locuri – adică între 3,5 milioane de lei şi 1,6 milioane de lei. BC Mureş a primit 3 milioane de lei, Cityus – 1,5 milioane de lei, CS Universitar – 800 de mii de lei, iar BC Nova Vita – 500 de mii de lei. În funcţie de performanţa la sfârşitul sezonului 2013-2014, aceste fonduri se vor suplimenta sau nu.

Până în septembrie am respirat ușurați, iar sfârșitul de an a mai adus câteva discuţii, cel mai longeviv fiind cel privind achiziția a 35 de containere îngropate. Propus la jumătatea anului, acesta a fost aprobat într-un final în luna noiembrie. Achiziţia celor 35 de containere, fiecare a câte 7 mc a costat municipalitatea 325 de mii de euro.

De asemenea, tot în noiembrie, consilierii locali au dezbătut noile taxe şi impozite locale pe anul 2014 care au fost ajustate cu 4%, rata oficială a inflației. Proiectele privind introducerea unor noi taxe au fost respinse, iar cele privind majorarea taxelor în Complexul de Agrement și Sport Mureșeul și la Grădina Zoologică au fost amânate. În decembrie, acestea din urmă au fost aprobate și majorate cu 15%.

Ligia VORO

Read more »

Un an plin de dispute și cultură la CJ

By |

Un an plin de dispute și cultură la CJ

consiliul judetean cj muresPrivită de afară, activitatea Consiliului Județean (CJ) în 2013 e cunoscută mai ales prin prisma evenimentelor culturale organizate în toamnă, când a fost sărbătorit centenarul Palatului Culturii. Pe lângă concertele, spectacolele, lansările de carte, dezbaterile și celelalte evenimente care s-au derulat pe perioada mai multor luni, rămâne în urmă necunoscuta costurilor acestui festin de cultură (la toate intrarea a fost liberă, deci a împovărat direct bugetul județului).

Dar pe lângă această serie de evenimente, CJ a cunoscut anul trecut și o sumedenie de dispute și dezbateri care s-au purtat mai multe luni, unele nefinalizate complet nici azi.

Ianuarie

De pildă, în ianuarie 2013, ședința CJ a fost dominată de dezbaterile privind viitorul Aeroportului Transilvania. Cu o conducere interimară la acea vreme, fostul manager Mihail Poruțiu fiind pe atunci proaspăt debarcat, Aeroportul avea probleme cu procesele în care era chemat, avea o organigramă nemodificată de 10 ani, deci depășită de realitățile de la acea vreme, iar grupul PDL cerea să afle de ce s-au cheltuit aproximativ 3.300 de euro pentru un studiu care dusese indirect la demiterea lui Poruțiu.

Tot la acea vreme CJ își schimba ușor componența, după demisiile deputaților aleși în decembrie 2012. Plecau atunci din CJ Florin Urcan, în locul căruia a revenit în forul județean Ioan Șopterean, precum și liberalii Akos Mora și Cristian Chirteș. În locul celor doi urmau să acceadă în CJ Mircea Radu și Marius Baciu.

În februarie…

…consilierii veneau să aprobe cofinanțarea costurilor de organizare a Olimpiadei Naționale de Matematică, competiție care anul trecut s-a desfășurat la Sighișoara. Tot în acea ședință Aeroportul a revenit în centrul atenției pentru că se pregătea angajarea unui nou manager la Aeroport, iar grupul PDL acuza executivul de lipsă de transparență în organizarea concursului.

Mai exact, CJ contractase serviciile unei firme private, The Searchers Advisory Group, care era abilitată să-l găsească pe noul manager. O altă dezbatere s-a dus pe tema salariului managerului de la aeroport, pe care executivul CJ voia să-l stabilească între 2.700 și 3.500 de euro, revoltător de mult pentru unii consilieri. Până la urmă, la vot a trecut un amendament care stabilea limita de jos a salariului la 1.500 de euro, însă plafonul maximal a rămas la 3.500 de euro, cum a fost propus inițial.

Martie

După o ședință extraordinară la începutul lunii, în care CJ primea bani de la bugetul de stat, ședința ordinară din acea lună a stat sub semnul banilor.

Consilierii au fost chemați să voteze bugetul pe 2013, care la acea vreme era estimat la 418.826 de mii de lei. Dezbaterile s-au aprins imediat după prezentarea făcută de președintele Ciprian Dobre, care spunea că povara cea mai mare este cofinanțarea proiectelor mari europene (gestionarea deșeurilor, construcția parcului auto pentru sporturi cu motor și modernizarea ambulatoriului de la spitalul județean).

Problema cea mare a fost însă aprobarea a două credite pe care conducerea CJ le anunța încă de atunci. Primul a fost de 40 de milioane de lei, pe o perioadă de 10 ani, din care 20 de milioane pentru parcul auto pentru sporturi cu motor și câte 10 milioane pentru sistemul integrat de management al deșeurilor și modernizarea drumului Măgherani – Sărățeni. Al doilea credit de 89 de milioane de lei, pe o perioadă de 15 ani, era destinat unor investiții de infrastructură: reabilitarea drumului Sîngeorgiu de Pădure – Bezidu Nou – lim. jud. Harghita, reabilitarea drumului Reghin – Lăpuşna și reabilitarea drumului Botorca – Deleni – Băgaciu.

De asemenea, o parte din bani vor merge pentru reabilitarea podului peste Valea Şaeş de pe DJ 106 limita judeţului Sibiu – Apold – Sighişoara și amenajare peisagistică de acces la Aeroportul Transilvania, inclusiv prin realizarea unui sens giratoriu. După ample dezbateri, în care Dobre a primit opoziție și din partea vicepreședintei Lokodi Edita, ambele credite au fost aprobate.

Aprilie – mai – iunie

Ședința din aprilie a fost lipsită de proiecte cu greutate pe Ordinea de zi. Cel mai notabil proiect viza aprobarea cooperării dintre CJ și Asociația „Pro Regio”, în vederea organizării la Tîrgu-Mureș a Finalei Campionatului Național de Atelaje, care a avut loc o lună mai târziu, în perioada 23-26 mai.

La fel de lipsită de substanță a fost și ședința din mai care, din prisma ordinii de zi, părea mai degrabă o ședință administrativă de lucru. Notabil poate doar punctul care privea cofinanțarea costurilor de organizare a Finalei Naționale de Baschet Masculin.

La ședința ordinară din luna iunie cel mai notabil punct a fost cel prin care la conducerea aeroportului era numit în urma procedurii de selecție Vladimir-Mihail Vasilescu.

Iulie

În luna iulie, prima ședință a fost una extraordinară, avea doar patru puncte pe ordinea de zi, însă unul, în regim de urgență, era relativ grav.

Consilierii erau chemați să ia act de pierderea de către Balogh Iosif a mandatului de consilier județean, ca urmare a unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție care stabilea acest lucru. La bază era un caz de incompatibilitate sesizat de ANI, decizie pe care Balogh a contestat-o în instanță și, în cele din urmă, a pierdut.

Tot la acea ședință s-a dat undă verde organizării festivalului de pe Valea Mureșului, precum și proiectului „Oamenii, orașul, palatul, strada”, care era de fapt proiectul prin care s-a sărbătorit centenarul Palatului Culturii. La acea vreme nicăieri în hotărâre nu se specifica și cuantumul banilor care urmau să fie cheltuiți.

La finalul lunii, la ședința ordinară, consilierii aprobau demisia lui Cristian Georgescu și validarea a trei noi mandate: Radu Mircea, Marius Baciu și Szabo Albert. S-au mai purtat atunci dezbateri pe tema prețului apei, care era din nou modificat în sus la solicitarea Aquaserv.

În fine, tot în acea ședință se dădea undă verde organizării festivalului de pe Valea Gurghiului.

August – vacanță, septembrie în sărbătoare

În august consilierii nu s-au întâlnit în plen, așa că trecem la ședința din 5 septembrie. La acea vreme începeau primele evenimente punctuale din cadrul centenarului Palatului Culturii, lucru care se putea vedea și pe Ordinea de zi, consilierilor cerându-li-se aprobarea pentru organizarea Concertului In memoriam Pavel Tornea, cofinanțarea festivalului de camioane și motociclete dintre Recea și Sînpaul și cofinanțarea festivalului de filme de scurt-metraj Alter-Native. Tot la acea ședință s-a validat și mandatul democrat-liberalului Dan Dorul Rus, care venea pe locul lăsat liber de Cristian Georgescu.

La finalul lunii, consilierii s-au mai întâlnit o dată, într-o ședință scurtă, încheiată într-un timp aproape record, de aproximativ o oră. Ședința s-a învârtit din nou în jurul banilor. Opoziția democrat-liberală începea să reclame încă de atunci lipsa de transparență în cheltuirea banilor la centenarul Palatului Culturii (problemă rămasă încă și azi nerezolvată complet). Tot la acea ședință era adus în discuție un control al Curții de Conturi, care revenea cu aceleași nereguli pe care le constată de ani de zile, veșnica problemă a banilor de haine și a indemnizațiilor de hrană.

Octombrie

După un an destul de încordat la vârful CJ, în care cuplul Dobre-Lokodi a fost mereu într-o relație de răceală, în luna octombrie problema a ieșit cu adevărat la iveală.

Teoretic colegi la conducerea instituției, cei doi s-au contrat în declarații toată ședința, iar la final, când vicepreședinta Lokodi îi cerea socoteală șefului său Ciprian Dobre, acesta din urmă a refuzat dialogul cerându-i doar să se prezinte a doua zi la el în birou, la 8 dimineața. Tot o premieră a fost și solicitarea grupului UDMR de a se va folosi de dreptul legal de a se adresa în ședințele publice în limba maghiară. Ceea ce au și făcut, chiar dacă aparatura de traducere nu era pusă în funcțiune, iar consilierii maghiari au fost nevoiți să-și traducă singuri luările de cuvânt.

Noiembrie

În penultima lună din an au fost organizate două ședințe. La prima, în regim extraordinar, s-a operat o nouă modificare în componența CJ, după plecarea lui Gáspárik Attila. Pe locul lăsat liber, a fost validat la acea ședință Dászkel László, tot de la UDMR. Cel mai important punct de pe ordinea de zi a fost însă încercarea grupului UDMR de a organiza un referendum pentru „consultarea cetățenilor din județul Mureș privind oportunitatea înființării unei regiuni de dezvoltare formată din județele Mureș, Harghita și Covasna, cu centrul regiunii în municipiul Tîrgu-Mureș”, așa cum a fost el denumit. După dezbateri și presiuni făcute de grupul UDMR, proiectul a fost respins în cele din urmă la vot.

Ședința ordinară din a doua parte a lunii a fost învăluită în festivism, pentru că a fost programată înainte de ceremonia de aprindere a iluminatului Palatului Culturii. Cu numeroase luări de cuvânt din partea unor invitați, ordinea de zi a trecut oarecum pe planul doi. Deși, s-au votat, printre altele, planul de administrare al aeroportului, realizat de noua conducere.

Decembrie

Ultima ședință CJ a anului s-a consumat în luna decembrie când, pentru tinerii mureșeni, CJ a dat cea mai importantă veste din acest an: după negocieri de aproximativ jumătate de an cu organizatorii festivalului, Peninsula va reveni din 2014 la Tîrgu-Mureș. Anunțul astfel făcut, a început și ședința, dezbaterile poticnindu-se din nou în jurul aeroportului. Pe masă era pusă o sentință prin care unul din foștii manageri, Ștefan Petru Runca câștiga un proces cu CJ. PDL interpreta decizia instanței ca o obligație de a-l repune pe acesta în funcție, pe când conducerea CJ nu.

După acest moment mai tensionat, discuțiile s-au reaprins la o banală rectificare de buget de la societatea care administrează Parcul Industrial, societate aflată în subordinea CJ. În urma luărilor de cuvânt din plen, la finalul ședinței Ciprian Dobre spunea că va verifica sub o formă sau alta situația de acolo.

Și, ca să terminăm totuși într-o notă optimistă, să menționăm de asemenea și anunțul lui Ciprian Dobre, care spunea că în acest an, o firmă privată cu care a purtat discuții urmează să deruleze investiții în zona industrială de la Vidrasău, prin care va crea aproximativ 1.000 de noi locuri de muncă.

Cătălin Hegheș

Read more »

Exerciţiu alarmare publică

By |

Exerciţiu alarmare publică

autospeciala smurdMiercuri, 8 ianuarie 2014, începând cu ora 11.00, în municipiul Tîrgu-Mureş se va executa un exercițiu de testare a sistemului de alarmare publică. Astfel, va fi pus în funcţiune sistemul de alarmare centralizat al municipiului Tîrgu-Mureş simultan cu sirenele aparţinând operatorilor economici din municipiu şi va fi introdus semnalul de alarmare acustică a populaţiei, instituţiilor publice şi operatorilor economici.

Semnalul de alarmare acustică „Încetarea alarmei” se compune dintr-un sunet (semnal) continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute. Semnificaţia semnalului „Încetarea alarmei”este înştiinţarea populaţiei despre trecerea pericolului şi posibilitatea reluării normale a activităţilor. Iată și regulile ce trebuiesc respectate în cazul semnalului:

– Respectaţi cu stricteţe măsurile stabilite, îndrumările şi comunicatele transmise de autorităţile în drept!
– Comportaţi-vă cu calm;
– Fiți atenți înainte de a intra în casă. Verificați soliditatea structurii (crăpături ale pereților, tavanelor, geamuri sparte și alte dărâmături periculoase);
– Nu intrați în locuință în cazul în care aceasta a fost avariată sau a devenit insalubră;
– Nu atingeţi firele electrice;
– Dacă simţiţi miros de gaze deschideţi toate ferestrele şi uşile, închideţi robinetul principal de gaze, părăsiţi casa imediat şi anunţaţi (dacă este posibil) societatea de distribuţie a gazelor;
– Nu folosiți instalațiile de alimentare cu apă, gaze, electricitate, decât după aprobarea organelor de specialitate;
– Nu intraţi cu torţe, lumânări sau ţigări aprinse în clădirile avariate;
– Executați lucrări de înlăturare a urmărilor dezastrului, curățirea locuinței ,repararea avariilor;
– Consumați apă îmbuteliată sau numai după ce a fost fiartă cel puțin 15 minute;
– Consumați alimente numai după ce au fost curățate, fierte și după caz, controlate de organele sanitare;
– Anunțati existenta cadavrelor umane sau animaliere;
– Sprijiniți moral și material oamenii afectați de dezastru prin găzduire, donare de bunuri materiale, alimente, medicamente;
– Se reiau activitățile social economice.

Read more »

Simion Mehedinți, redescoperit la Tîrgu-Mureș

By |

Simion Mehedinți, redescoperit la Tîrgu-Mureș

IMG_4558Săptămâna trecută, Asociația Culturală „Maris Dava” din Tîrgu-Mureș a organizat o nouă conferință, cu scopul de a promova valorile românești. Asociația, condusă de domnul profesor Ion Gîju, încearcă să revigoreze interesul publicului față de propria noastră istorie și mândria de a aparține unei seminții despre care istoricii lumii au vorbit totdeauna cu respect și admirație. Ultima conferință i-a fost dedicată unei personalități complexe a culturii românești, unul dintre cei mai mari oameni de știință ai României (savant, geograf, profesor și academician) – Simion Mehedinți (1868 – 1962). Acesta este unul dintre românii geniali, dar care nu a fost și nu este apreciat la adevărata sa valoare de către poporul român.

Părintele geografiei românești

Prezentarea lui Simion Mehedinți ca părinte al geografiei românești, savant polivalent, geograf, educator, patriot, academician, om politic și de stat (ministru în guvernul Marghiloman), creator și organizator al învățământului geografic modern în România, director al Revistei „Convorbiri literare” (1907-1923) a fost realizată de prof. dr. Dumitru Voicu, de la Colegiul Economic „Transilvania” Tîrgu-Mureș. Redăm, în continuare, doar câteva dintre ideile cele mai importante.

Mehedinți a pus bazele geografiei românești ca știință: „La solicitarea lui Titu Maiorescu, Simion Mehedinți este numit la prima catedră de geografie din învățământul superior din România, când practic ia ființă geografia românească, la Universitatea din București […]

În calitate de coordonator al geografiei românești la începuturi a format mulți profesori de geografie care ulterior au devenit stâlpi ai geografiei românești […]

A fost unul dintre cei mai valoroși autori de manuale, unul dintre cei care a realizat modernizarea manualelor școlare și a fost primul care a făcut manuale școlare moderne pentru geografie. În 1901, ministrul Spiru Haret l-a însărcinat să realizeze manuale pentru școli elementare și primare, a realizat manuale până în 1937, multe dintre ele în colaborare cu alte personalități marcante ale culturii românești – Octavian Goga, Vasile Voiculescu etc. Introduce pentru prima dată în manuale imagini, desene, hărți sau fragmente scurtă de lecturi atractive”, a spus prof. dr. Dumitru Voicu.

Primul între geografii lumii

Simion Mehedinți a scris o operă extrem de vastă. Lucrarea lui de căpătâi este „Terra”, apărută în 1930, care cuprinde circa 1.200 de pagini. Această lucrare l-a propulsat în elita mondială a geografilor. „La apariție a fost salutată ca una dintre cele mai valoroase cărți de teoria geografiei din lume. Dacă vremurile ar fi fost altele și se reușea traducerea în limbi de circulație internațională a acestui volum, ar fi fost pe primul loc între geografii lumii”, a conchis prof. dr. Dumitru Voicu.

Meteahna românească

O altă latură a lui Mehedinți a fost cea de bun creștin. Despre această latură a marelui savant a vorbit părintele Silviu Negruțiu, preot la Catedrala Mare din Tîrgu-Mureș, care a criticat „meteahna” românilor de a-și uita oamenii de mare valoare: „Probabil că avem o meteahnă specială în care nu vorbim suficient despre valorile care nu noi le așezăm undeva. Valorile sunt valori prin ceea ce au gândit și exprimat. Noi însă ne trezim în momente de contraritm în care îngropăm câte un om de mare valoare ca să ne trezim după o generație sau două să-l redescoperim. Nu știu cui folosește modul acesta de a ne trata. […] Datoria noastră este nu să-i așezăm undeva, ci să vorbim despre meritele pe care le au acolo unde sunt așezați, dar nerecunoscuți de cei care își doresc să stea în locul lor”, a precizat preotul Silviu Negruțiu.

Pedagogul creștin

Preotul Silviu Negruțiu a evidențiat faptul că scrisul lui Mehedinți este pătruns de duhul evanghelic. Astfel, savantul spunea imperativ tinerilor: „Nu poți fi om pe deplin fără să fii creștin; un om, ca și un popor, atât prețuiește, cât a înțeles din Evanghelie”. „Scrisul său, arealul pedagogic cuprinzător este prins puternic de duhul evanghelic, întrucât se observă fără greutate împletirea armonioasă a convingerilor sale creștine cu sentimentele patriotismului exemplar” – evidenția părintele.

Aceste considerații dezvăluie conștiința și conștiinciozitatea savantului de pedagog creștin, vocația sa pedagogică, preocupările creștine, realizarea scrierilor despre creștinism din care rezultă că Simion Mehedinți a fost un om profund credincios, un profund creștin. El a mărturisit public că „Iisus Hristos este nu numai Mântuitorul lumii, ci și cel mai mare educator al omenirii”.

Încheiem cu un alt citat de-al marelui savant, citat foarte expresiv: „Un popor, ca şi orice om în parte, atât preţuieşte cât a înţeles din Evanghelie şi cât poate să urmeze învăţăturii lui Iisus“.

Titi Dălălău

Read more »

CJ dă vestea cea mare: Peninsula în Tîrgu-Mureș

By |

CJ dă vestea cea mare: Peninsula în Tîrgu-Mureș

consiliul judetean cj muresUltima ședință ordinară din acest an a Consiliului Județean (CJ) Mureș a fost precedată de un anunț făcut într-o formulă inedită. Președintele CJ, Ciprian Dobre, alături de liderul grupului UDMR Kelemen Márton au venit în fața mass-media pentru o declarație în care anunțau reîntoarcerea festivalului Peninsula la Tîrgu-Mureș sau undeva în vecinătatea orașului, locația nefiind încă exact stabilită. „Această veste e rod al eforturilor de aproximativ șapte luni de zile, efort care a fost depus în echipă. Acest lucru vreau să-l scot în evidență. Sper că toate autoritățile locale din județul Mureș, cărora li se va cere sprijinul, vor fi implicate la maxim în oferirea suportului de care acest festival, unul dintre cele mai mari din România, va avea nevoie să se reîntoarcă la Tîrgu-Mureș”, spunea Ciprian Dobre.

De cealaltă parte, Kelemen Márton spunea că a fost vorba de un efort comun, iar că înțelegerea s-a parafat cu proprietarii mărcilor Peninsula și Felsziget: „…cred că atunci când spunem că aducem festivalul înapoi, spunem că îl aducem acasă. Important este că ne-am înțeles cu proprietarul Peninsula, respectiv Felsziget; a vrut și el să-l readucă și am reușit să ne înțelegem, cu un efort comun. Cred că cel mai important lucru este decizia în sine. Rămâne să se ia decizia unde a fi amplasamentul exact al festivalului.”.

Ședința în sine,…

…chiar dacă a fost deschisă de un moment de colinde, fiind cu câteva zile înainte de Crăciun, s-a aprins mai apoi destul de repede.

Pe masă a fost pus un proiect în regim de urgență, care aducea în discuție recentul proces pierdut de instituție în fața lui Ștefan Petru Runcan, fostul director de la Aeroport, care a contestat decizia prin care a fost demis. Tonul a fost dat aici de liderul opoziției din CJ, consilierul PDL Vasile Filimon, care atrăgea atenția că pentru nepunerea în executare a unei sentințe, ar putea ajunge din nou în fața instanței: „Mulți dintre dumneavoastră n-ați trecut, probabil, printr-un proces pentru neexecutarea unei sentințe judecătorești pe codul muncii. Eu am trecut patru ani printr-un asemenea proces; am fost trimis în judecată de către un procuror, pentru neexecutarea unei sentințe judecătorești. N-aș vrea ca, după ce se aprobă acest material, dacă se aprobă, să începem să dăm cu subsemnatul prin altă parte. Din această cauză, nu voi aproba un asemenea material”.

Răspunsul

După ce a citit dispozitivul sentinței prin care a desființat practic hotărârea CJ prin care Runcan a fost destituit, Ciprian Dobre a explicat de ce acesta nu are cum să revină la conducerea Aeroportului: „…nu se vorbește despre reintegrarea pe funcție a domniei sale. Cu alte cuvinte, s-a anulat într-adevăr o hotărâre a CJ pe cale judecătorească. (…) Ni s-a reproșat că n-am revocat un mandat înainte să începem procedura pentru desemnarea unei alte persoane. Și acum noi ce facem? Nu punem o persoană interimară, ci reluăm procedura. (…) Chiar dacă mâine domnul Ștefan Petru Runcan vine cu o altă hotărâre, mandatul domniei sale a încetat în 2013, pe 25 iunie. Deci, oricum… gata! Lucrurile s-au limpezit. Nici o instanță nu poate să ne oblige să prelungim mandatul unui manager”. Tot președintele Dobre mai spunea că singurul lucru pe care Runcan îl mai poate face ar fi să ceară despăgubiri pentru perioada de mandat în care n-a fost la conducerea aeroportului, însă acest lucru încă nu s-a întâmplat.

A urmat apoi o rectificare de buget…

…care a permis plata ultimelor salarii pe 2013, a reașezat niște sume în bugetele spitalelor de la Tîrgu-Mureș și Dumbrăveni și, cel mai important, a aprobat includerea în buget a unui împrumut de 40 de milioane de lei, la care procedurile pentru contractare au început de luni bune de zile.

Dezbaterile s-au reaprins la Proiectul de hotărâre care viza rectificarea bugetului la Parcul Industrial, care, în viziunea lui Vasile Filimon este unul de neacceptat: „Eu, în calitate de administrator al unei societăți comerciale, subordonate CL Tîrgu-Mureș, dacă m-aș fi dus cu un asemenea proiect de rectificare, vă jur că nici nu m-ar fi lăsat să intru înăuntru. Cum este posibil să vii cu un buget de venituri sub 50% la sfârșitul anului și să nu vii din timp și să spui „domnule, avem o problemă”. Am rămas stupefiat să aflu că nu este curent, că nu sunt tot felul de utilități… Cum domnule? Păi trebuie să prezentați CJ, să aveți o discuție cu executivul să știu de ce s-a ajuns aici. Nu știu, oamenii ăștia și-au luat salariul întreg în 2013?”. La finalul intervenției, Filimon a cerut chiar constituirea unei comisii de verificare a activității managerului de la Parcul Industrial.

Proiectul de hotărâre a trecut…

…totuși la vot, iar răspunsul lui Dobre, la final de ședință n-a fost deloc lămuritor: „La Parcul Industrial de la Ungheni vom avea o discuție. Comisie de anchetă am înțeles că nu se mai pot face pentru că domnul prefect a atacat o comisie de verificare a activității constituite la CL Tîrgu-Mureș. Dacă domnul prefect o consideră nelegală, noi nu putem să o facem, pentru că va fi atacată”. Mai mult, întrebat dacă personal este mulțumit de activitatea de la Parcul Industrial, președintele CJ Ciprian Dobre a evitat un răspuns tranșant spunând doar „Lăsați-mă să nu răspund la această întrebare”.

Totuși, Dobre a dat și o veste bună, chiar dacă n-a intrat foarte mult în detalii. Potrivit acestuia, anul viitor urmează să cunoască o investiție privată în zona industrială de la Vidrasău, care va crea aproximativ 1.000 de noi locuri de muncă. Liderul CJ spune că în acest moment nu poate oferi mai multe detalii.

S-au mai votat…

…un program de prevenire a violențelor în școli, noile prețuri medii la produsele agricole, noua structură organizatorică a aparatului CJ, o rectificare de buget la aeroport, dar și tarife și taxele încasate de CJ anul viitor, care în general vor rămâne aceleași ca și anul acesta.

Cătălin Hegheș

Read more »

Să speraţi şi să trăiţi!

By |

editorial - LigiaSunt la Londra, aici mă va prinde sfârşitul de an, într-o vacanţă adevărată pe care am aşteptat-o întreg anul pentru că nu am avut timp să mă relaxez prea mult. Pe lângă plăcerea de a vizita care e un hobby al meu, pot să privesc mult mai detaşat spre ţărişoara mea şi spre anul nostru, al românilor, indiferent de etnie. Nu voi vorbi însă despre politică, economie, social, cultură, educaţie sau sănătatea noastră cea de toate zilele anului 2013. Prefer să vă transmit gândurile mele, abstracte, despre sfârşitul de an.

E un timp în care ne luăm rămas bun de la anul ce trece, punem în balanţă ce am făcut şi ce nu am făcut, cu ce ne putem mândri, sperând ca anul care vine să avem mai multe motive de mândrie, ce am greşit, trăind interior cu speranţa că vom învăţa din ele şi că nu le vom repeta.

E un timp când simbolic înmormântăm 365 de zile cu bune şi rele, cu împliniri şi cu deziluzii, cu ierni şi primăveri sufleteşti. E un timp în care, cu toate că timpul are o curgere continuă, fără întreruperile pe care noi le-am botezat milisecunde, minute, ore, zile etc., ne permitem şi poate avem şi nevoie să ne oprim puţin din alergatul acela nebun, i-aş spune, şi să reflectăm asupra trecutelor timpuri.

E un timp al memoriei, un timp când încerci să îţi sapi în adâncurile neuronale după fiecare moment profesional, personal, după viaţa ta ca întreg, după tine ca om. E un în timp când te îndrăgeşti şi te cerţi în acelaşi timp. E un timp în care te gândeşti de ce ai fost rău uneori, de ce nu ai iubit mai mult, de ce nu te-ai străduit mai serios în muncă, de ce nu i-ai înţeles pe cei de lângă tine, de ce nu ai dăruit mai mult celor dragi şi celor în nevoie. Şi multe altele. Nu e nici spaţiu suficient, iar altele ţin de intimitatea ta mentală şi sufletească.

E un timp al speranţei, al promisiunilor, al dorinţelor spuse şi nespuse, al priorităţilor pe care ţi le stabileşti pentru anul nou. E timpul listelor cu voi face şi voi fi. E timpul trecerii şi al reînnoirii. Al aspiraţiei. Al credinţei în adevăr, bine şi frumos. Al credinţei pur şi simplu. Al devenirii şi redesenării. E un timp al tău. Doar al tău. Egoist oarecum. Pentru a merge mai departe. Mai curat, mai învăţat, mai iubitor.

Să fiţi sănătoşi, să aspiraţi să fiţi mai buni, să trăiţi frumos, să vă doriţi să vă autodepăşiţi şi să fiţi optimişti! An Nou minunat de fericit!

Ligia Voro

Read more »

În 2013, Tîrgu-Mureșul se laudă cu Adrian Pop

By |

În 2013, Tîrgu-Mureșul se laudă cu Adrian Pop

adrian pop afis

Adrian Pop este elev în clasa a XI-a la colegiul Național ,,Alexandru Papiu Ilarian”, iar pentru că este un elev bun și mai mult decât atât, domnul profesor de istorie, Simion Bui, din cadrul Colegiului, ne-a contactat pentru a ni-l arăta ,,cu degetul”. Așa că l-am contactat pe Adrian Pop și am aflat că…

2013

Cel mai recent succes al său este legat de un concurs organizat de Muzeul Județean Mureș, numit „Limes online”, concurs finalizat în luna decembrie 2013. Tema acestui concurs este legată de istoria romanilor în teritoriul Transilvaniei și al Daciei în general.
La concurs a participat o echipă de trei elevi, plus profesorul de istorie Simion Bui. Alături de Adrian, din echipă au făcut parte elevele Mătieș Lavinia și Pâncă Delia de la Papiu. Care au fost principalele probe ale concursului?

Probele

„Concursul a început în 18 noiembrie și s-a terminat în 8 decembrie 2013. Este format în total din 4 probe: una generală, desfășurată pe durata celor trei săptămâni, și trei probe săptămânale. De exemplu, a trebuit să ne transpunem în pielea unui soldat roman venit, de departe, în Transilvania – a trebuit să scriem o scrisoare către familia lui. O altă probă a constat în realizarea unui afiș pentru promovarea unui castru roman. A treia probă a constat a constat în realizarea unui spot publicitar pentru un obiect roman”, a precizat Pop Adrian.
La ediția de anul acesta a concursului, echipa de la Papiu a luat locul I, după cum au anunțat organizatorii concursului pe site-ul www.limesonline.ro: „Pe locul I s-a clasat echipa Minerva de la Colegiul Național „Al. Papiu Ilarian”, Tîrgu-Mureș. Premiul al II-lea a fost acordat echipei Legio X D de la Colegiul Național „Unirea”, Tîrgu-Mureș, iar premiul al III-lea a fost obținut de elevii echipei Equites de la Grupul Școlar „Lucian Blaga”, Reghin”.
Premiile, tot conform informațiilor de pe site, constau în: Premiul I – excursie de două zile la Alba Iulia, în orașul roman Apulum; Premiul II – excursie la castrul legionar de la Turda și la Porolissum; Premiul III – excursie la siturile cele mai importante de pe limes-ul estic din județul Mureș.

Alte concursuri, alte premii

Nu este primul premiu obținut de elevul Pop Adrian. Anul trecut școlar, la etapa națională a concursului „Istorie și societate în dimensiune virtuală”, a obținut locul I. Acest concurs se adresează elevilor cu aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite în domeniul istoriei, ştiinţelor socio-umane şi informaticii. Concursul are drept scop realizarea unor materiale cu ajutorul computerului pe teme de istorie (istoria românilor sau istorie universală) şi ştiinţe socio-umane (educaţie civică, cultură civică, logică, argumentare și comunicare, psihologie, sociologie, economie, filosofie, educaţie antreprenorială, studii sociale).
Materialele pot fi realizate, la alegere, fie sub forma unor „Pagini Web” fie sub forma unor „SOFT-uri educaţionale”.

și la informatică

Dar, pe lângă istorie, Adrian excelează și în domeniul informaticii, matematica și informatica ocupând o poziție mai importantă decât istoria pentru el. Astfel, printre premiile obținute amintim: medalie de argint la Olimpiada de Tehnologia Informației și a Comunicațiilor; la concursul național InfoEducație, secțiunea soft educațional, locul I obținut în tabăra de la Galaciuc (concursul interdisciplinar InfoEducație este dedicat elevilor cu aptitudini, inclinații și interes pentru crearea aplicațiilor informatice – soft educațional, soft utilitar, multimedia, roboți și pagini web – atât de la profilul informatică, cât și de la alte profile); locul III la concursul de informatică AcadNet.

Titi Dălălău

Read more »

Ioan Cristian Moldovan, în fața „Bilanţului”

By |

Ioan Cristian Moldovan, în fața „Bilanţului”

cristian moldovanIoan Cristian Moldovan a fost ales în funcţia de primar al oraşului Luduş la alegerile locale din vara anului 2011 fiind candidatul USL. După o primă perioadă de acomodare imediat după alegeri, anul 2013 a constituit o perioadă de dezvoltare benefică pentru comunitatea locală. Acum, la sfârşit de an, primarul Moldovan a avut amabilitatea să răspundă la câteva întrebări.

Un primar mulțumit

Reporter: Domnule primar, sunteţi în funcţie de un an şi jumătate, timp în care v-aţi confruntat cu foarte multe din problemele oamenilor şi a oraşului. Cum vă simţiţi în postura de principal gospodar al oraşului?

Cristian Moldovan: Să ştiţi că la început, când am analizat bugetul local nu am fost prea optimist, am fost destul de îngrijorat în legătură cu oferta noastră electorală. Chiar dacă în campanie nu ne-am hazardat să facem promisiuni exagerate, am avut temeri că nu le vom onora pe toate, dar am gospodărit foarte bine fondurile avute la dispoziţie şi la această oră sunt foarte mulţumit şi de realizările anului 2013 şi de perspectiva perioadei următoare în care sunt convins că vom realiza toate promisiunile electorale.

Dezvoltare investițională

Rep.: Din câte ştiu, bugetul local a fost modest în acest an. Cum îl consideraţi?

C.M.: Nu putem spune că în ansamblul său bugetul a fost modest, dar putem spune că am avut resurse modeste de a dezvolta oraşul. Şi asta, din cauza unor plăţi venite din trecut pe care a trebuit să le achităm. În acest an am reuşit foarte bine pe partea de dezvoltare investiţională deoarece am corectat din cheltuielile de funcţionare sume pentru dezvoltarea oraşului.

Realizări

Rep.: Practic, ce obiective de investiţii şi reparaţii aţi realizat în acest an? Dar, pe scurt, doar cele mai importante.

C.M.: Pentru mine şi pentru cetăţenii oraşului toate realizările sunt importante. Dintr-o înşiruire de 25 de obiective finalizate vă rog să alegeţi pe cele pe care le consideraţi dumneavoastră importante.

Rep.: Pentru că spaţiul tipografic este limitat, le consemnez pe cele mai interesante: Modernizarea străzii Unirii; Amenajarea Parcului Unirii; Canalizarea pluvială şi menajeră în strada Primăverii şi realizarea unor racorduri cu străzile adiacene; Refacerea trotuarelor şi a covorului asfaltic pe strada Primăverii; Repararea trotuarelor şi asfaltarea străzilor Lămâiţei, Amurgului şi Cinema; Modernizarea străzii Gării şi intersecţia cu strada N. Grigorescu; Modernizarea parcării din strada Garofiţei; Modernizarea parcărilor din strada Brânduşei şi refacerea covorului asfaltic până la intersecţia cu strada Independenţei; Modernizarea străzii Pieţei; Extinderea reţelei de apă pe o lungime de 700 m pe strada Haitău din cartierul Roşiori; Realizarea unui trotuar de la intersecţia străzii Mihai Eminescu cu DN 15, până la podul de peste Pîrîul de Cîmpie; Construcţia a două Capele mortuare la Gheja şi la Roşiori; Achiziţia unei autoutilitare 8×4 şi a utilajelor aferente; Betonarea şanţurilor pe străzile Viilor şi Republicii. Acestea sunt doar 15 din cele 25 de obiective, despre celelalte poate că vom mai vorbi cu un alt prilej.

C.M.: Oricând, important este că principalii beneficiari, locuitorii oraşului, cunosc aceste realizări.

Probleme cu plata arieratelor

Rep.: Domnule primar, prin oraş se aude că Primăria a avut probleme cu plata arieratelor şi a ratelor din creditul luat în anul 2010. Vă rog să detaliaţi.

C.M.: În anul acesta, Guvernul României a obligat administraţiile locale, pe bună dreptate, să-şi plătească datoriile şi cum Primăria Luduş a avut asemenea arierate, datorii care provin din administraţia precedentă, am fost nevoiţi să contractăm un împrumut de la Ministerul Finanţelor Publice în valoare de 1.235.601 lei.

Rep.: Necesar pentru…..

C.M.: Am fost nevoiţi să plătim amenajarea parcului din faţa primăriei, cota noastră din anveloparea blocurilor de locuinţe şi modernizarea străzilor M. Eminescu şi 8 Martie.

Rep.: Aşa cum se spune, unul contractează creditul, altul îl cheltuieşte şi al treilea îl plăteşte, putem spune că de o mare importanţă în dezvoltarea oraşului sunt Proiectele şi Studiile de Fezabilitate.

C.M.: Şi la acest capitol avem mai multe proiecte, dintre care amintesc: Reducerea consumului de energie electrică; Interesantul „Mesaj către Europa-Unitate în diversitate”; Extinderea reţelei de alimentare cu apă potabilă; Extinderea reţelei de canalizare şi Staţie de epurare; Modernizarea străzilor prin metode alternative.

Rep.: Sunt proiecte interesante şi pe parcursul anului 2014 vom mai vorbi despre ele, dar în încheiere vă rog să adresaţi câteva cuvinte locuitorilor oraşului.

C.M.: În primul rând, doresc tuturor concetăţenilor, dar nu numai lor, să treacă într-un an nou cu sănătate şi bucurie, în pace şi armonie, apoi pentru mine îmi doresc să am puterea de a realiza în folosul locuitorilor oraşului tot ce mi-am propus. La Mulţi Ani!

Ioan. A. Borgovan

Read more »

Camere de supraveghere în oraș

By |

Camere de supraveghere în oraș

cameresupraveghereSituaţia economică în regres care continuă să se accentueze la nivelul municipiului Târnăveni, lipsa locurilor de muncă şi implicit a mijloacelor care să asigure un mod de viaţă satisfăcător reprezintă factori favorizanţi pentru comiterea de infracţiuni.

Astfel, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Mureş (prin Poliţia mun. Târnăveni şi Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii) în colaborare cu Primăria Târnăveni au iniţiat proiectul comun „POLIŢIE-AUTORITĂŢI LOCALE – SERVICII PUBLICE ÎN PARTENERIAT 2013”. În cadrul acestui parteneriat au fost fixate mai multe obiective, unul dintre acestea fiind instalarea unui număr de 11 camere de supraveghere video (în prezent în curs de montare) în zonele de risc criminogen ( intrări/ieşiri în/din municipiu, principalele intersecţii, locuri aglomerate).

Read more »

Cine învață? Cine mai muncește în Harghita?

By |

Cine învață? Cine mai muncește în Harghita?

elevi (2)Concluziile unui ,,Studiu privind situaţia absolvenţilor de liceu 2013″, realizat de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Harghita a scos la câteva lucruri cel puțin interesante. Din analiză reiese că majoritatea absolvenţilor care au ales să-şi continue studiile au optat pentru universitate şi doar 198 dintre ei pentru o şcoală postliceală și numărul absolvenţilor de liceu care îşi continuă studiile – universitare ori la şcoli postliceale – scade. Studiul a fost prezentat în cadrul unei conferinţe de presă de către cei doi autori, inspectorul şcolar general Bartolf Hedwig şi inspectorul şcolar Hodgyai Laszlo.

Mulți șomeri

Inspectoratul şcolar general a arătat că analiza doreşte să răspundă la întrebările cine învaţă mai departe?, cine munceşte?, cine nu a reuşit la puţin timp după ce a terminat liceul să se încadreze în muncă?
În anul 2013, în judeţul Harghita, un număr de 3.183 de elevi au promovat clasa a XII-a sau a XIII-a. Dintre aceştia, direct după liceu, 1.108 îşi continuă studiile într-o formă superioară de învăţământ, ceea ce înseamnă aproape 35% din total. Cu menţiunea că pentru şcolile postliceale nu era nevoie ca elevul să fi promovat examenul de Bacalaureat. Ceea ce înseamnă că de la an la an, numărul absolvenţilor de liceu care îşi continuă studiile – universitare ori la şcoli postliceale – scade, în timp ce procentul celor care nu îşi găsesc un loc de muncă creşte.
Conform statisticilor, diferenţa dintre anul 2009 şi 2013 este de aproximativ 20%. Astfel, în 2009 şi-au continuat studiile un procent de 54,38% din absolvenţi, în 2010 – 50,87%; în 2011 – 48,27%; iar în 2012 – 36,07%. Cea mai drastică scădere s-a produs în 2012, atunci când promovabilitatea la Bacalaureat a fost foarte scăzută, anul trecut introducându-se camerele de filmat în timpul susţinerii examenului.
Astfel, în luna octombrie, 38,39% dintre absolvenţi nu aveau un loc de muncă, iar 26,99% reuşiseră să se angajeze. În 2010, absolvenţii fără un loc de muncă, în aceeaşi lună, erau în procent de 21,51%, în 2011 – 24%, iar în 2012 – 37,59%. Aceste cifre sunt importante pentru tot judeţul, pentru că ne arată cum a crescut şomajul în rândul tinerilor şi cât de greu este pentru ei să se încadreze pe un loc de muncă, a precizat şefa IŞJ.

Raport fete-băieți

Conform studiului, în 2013, din cei 3.183 de absolvenţi de liceu, 1.507 sunt băieţi, iar 1.667 fete. Din cei 1.108 absolvenţi care îşi continuă studiile, 374 (24,82%) sunt băieţi şi 734 fete (43,79%). O explicaţie ar fi că la liceele teoretice, unde promovabilitatea examenului de Bacalaureat este mai mare, fetele intră în număr mai mare, a spus Bartolf Hedwig.
Numărul băieţilor fără loc de muncă era de 634 – 42,07%, iar cel al fetelor era de 588 – 35,08%. Băieţi încadraţi în muncă erau 499 – 33,11%, iar fete 360 – 21,48%. Băieţi care continuă studiile erau 24,82%, iar procentul la fete era de 43,79%.
Raportul fete-băieţi în 2011, în ceea ce priveşte continuarea studiilor, a fost de 55%-45%; în 2012 – 63%-37%; iar în 2013 – 66%-34%. An de an numărul fetelor care îşi continuă studiile creşte, iar al băieţilor scade, anul 2013 fiind cel mai nefavorabil băieţilor. Bineînţeles sunt unii care şi muncesc şi învaţă, nefiind disponibile asemenea date. De asemenea, monitorizarea se poate face doar până în luna octombrie a anului respectiv, când universităţile încep cursurile.

Topul liceelor

În ceea ce priveşte liceele de la care îşi continuă studiile cei mai mulţi elevi, în 2013, clasamentul este următorul: Liceul Teoretic ,,Marton Aron” Miercurea-Ciuc (135 de absolvenţi îşi continuă studiile, din totalul de 137 – 98,54%); Colegiul Reformat ,,Baczkamadarasi Kis Gergely” Odorheiu-Secuiesc (46 din 56 – 83,94%); Liceul Teoretic ,,Tamasi Aron” Odorheiu-Secuiesc (112 din 134 – 83,58%); Colegiul Naţional ,,Octavian Goga” Miercurea-Ciuc (83 din 103, 80,58%). La polul opus se află liceele tehnologice din Cristuru-Secuiesc (1,32%); Dăneşti (2,13%); Zetea (3,85%); Corund (4,55%).
În 2012, Colegiul Naţional ,,Octavian Goga” Miercurea-Ciuc se afla pe locul 6 într-un astfel de clasament (78,57%), iar Liceul ,,Marin Preda” din Odorheiu-Secuiesc pe locul 4, cu 82,76%, anul acesta procentul fiind de 63,41%. Procentele şcolilor cu sau şi cu predare în limba română sunt: Liceul Teoretic ,,O.C. Tăslăuanu” Topliţa (56,38%), Liceul Teoretic ,,Sfântul Nicolae” Gheorgheni (52,17%), Liceul Tehnologic Corbu (39,13), Liceul Tehnologic ,,Joannes Kajoni” Miercurea-Ciuc (27,80%), Colegiul Naţional ,,Mihai Eminescu” Topliţa (23,45%), Liceul Tehnologic ,,Liviu Rebreanu” Bălan (18,45%), Liceul Tehnologic Subcetate (10,91%).

Ardealul ,,îi cheamă”

Cele mai agreate centre universitare de către studenţii harghiteni în acest an sunt în: Cluj-Napoca (39%), Târgu-Mureş (21,4%), Braşov (11%), Miercurea-Ciuc (9,3%). În ceea ce priveşte specializările, absolvenţii din judeţ au ales în acest an, cu precădere, studii umaniste (15,38%). Anul trecut, cei mai mulţi au optat pentru studii tehnice. În 2013, pe locul doi s-au clasat studiile reale, urmate de cele economice, tehnice, medicale etc.
Concluzie: ,,Ne pare bine pentru cei care îşi continuă studiile, pentru că o fac cu un anume scop, ca să-şi facă un viitor trainic. Ne pare rău pentru cei care nu şi-au găsit încă un loc de muncă. Le ţinem pumnii şi sperăm că nu îi vor ajuta nu doar familia, ci şi mediul economic. Ne pare bine pentru cei care nu studiază, dar şi-au găsit un loc de muncă”, a conchis inspectorul şcolar general.

Read more »

Îngerii pământeni

By |

Îngerii pământeni

bcmures_rilski_2_orPoate este doar opinia noastră, poate în alţi ani nu am fost la fel de atenţi, dar parcă niciodată nu au fost atâtea acţiuni caritabile destinate persoanelor nevoiaşe. Încă nu avem bilanţul acţiunilor de colectare de fonduri, jucării, îmbrăcăminte, dar ne bucurăm că cel puţin de sărbători, oamenii sunt mai atenţi la nevoile celor din jur şi sunt mai darnici. Ne dorim însă ca acest spirit umanitar să nu îi părăsească nici în timpul anului.

O inițiativă interesantă

Credem că inovaţia s-a împletit cu continuitatea în acest an atunci când vorbim de acţiunile caritabile, de care avem cunoştinţă şi care au fost organizate în municipiul Tîrgu-Mureş.
Una dintre cele mai interesante campanii a fost lansată de Rotaract Club Téka şi Zanza cafe&lounge.
Politicieni, actori, oameni de afaceri, psihologi, fotografi şi mulţi alţii şi-au dăruit câteva ore din timpul liber pentru a se transforma pentru o seară în ospătari în cafeneaua târgumureşeană, a strânge cât mai mult bacşiş – tips cum avea să îl denumească consilierul local Ioana Roman –, banii adunaţi astfel urmând să fie donaţi pentru cadourile de Crăciun ce vor ajunge la copiii de la Orfelinatul ,,Sf. Elisabeta”.

Cu inimă mare de Crăciun

Printre cei care au răspuns invitaţiei lansate de organizatori se numără: muzicianul Vizi Imre, politicianul Frunda György, viceprimarii municipiului Tîrgu-Mureş Ionela Ciotlăuş şi Peti András, consilierul local Ioana Roman, patronul Zanza, Szabó László, directorul Teatrului Naţional Tîrgu-Mureş, Gáspárik Attila, echipa de volei feminin CSU Medicina, Tudor Jucan şi Baczó Balázs de la echipa de baschet masculin BC Mureş Tîrgu-Mureş, artistul vizual Kovács Franciska Mária, managerul Teleki Téka, Lázok Klára, inspectorul şcolar general Ştefan Someşan, istoricul Novák Zoltán, viceprimarul comunei Livezeni, Bányai István, psihologul Kádár Annamária, actorul şi regizorul Sebestyén Aba, fondatorul şi CEO al Oracler advertising, Vészi Tibor, jurnalista Suba Zsuzsa, călugărul Pál Atya, proprietara Diamond Hair, hairstylist Csernáczki Emőke, realizatorul de emisiuni Kakasi Mihály, specialistul în marketing Farkas Levente, fotograful şi medicul stomatolog Báthori Zsigmond, actriţa Nagy Dorottya, opticianul Jeszenszky Zoltán Attila, medicul Derzsi Zoltán, actorul Bokor Barna, fotograful Csibi Gellért, medicul urolog Vass Levente, violonista Ráduly Zsófia, actorul Kovács Károly Márk sau DJ-ul Pál Tibor.

Bacșiș pentru orfani

În fiecare seară, începând din 30 noiembrie şi până în 22 decembrie, câte două persoane – mai publice sau mai puţin – s-au străduit să îşi răsfeţe clienţii, astfel încât suma donată să fie cât mai substanţială. Campania caritabilă lansată de Rotaract Club Téka şi Zanza cafe&lounge s-a încheiat în 22 decembrie cu un concert susţinut de cântăreaţa Márti Székely.
Pe lângă personalităţile – ospătari de o seară, onoraţi să ajute, cum au mărturisit mulţi dintre ei -, clienţii au putut dona cadouri pentru copii, iar în schimb au fost răsplătiţi cu o cafea sau un ceai din partea casei.
Rotaract Club Téka s-a îngrijit de copiii de la Orfelinatul ,,Sf. Elisabeta” de ani buni, iar campania, spun reprezentanţii organizaţiei a prins. „Văzând succesul acestui proiect în cele trei zile care s-au derulat, multe fundaţii sau oameni cunoscuţi au venit şi ne-au sprijinit şi au spus că în felul lor vor încerca să ajute şi ei copiii din Fundaţia ,,Sfânta Elisabeta”, a recunoscut Ferenczy Anna, vicepreşedinte Rotarakt Club Téka.

Teatru gratuit pentru cei mici

Teatrul Naţional din Tîrgu-Mureş a avut, de asemenea, o iniţiativă frumoasă. Târgumureşenii au fost îndemnaţi să cumpere bilete la teatru la spectacolele care se adresau şi copiilor, iar apoi să le dăruiască micuţilor care nu îşi permit să vizioneze o piesă de teatru. Campania a prins, iar sute de bilete – cu preţul promoţional de 6 lei – au ajuns la copii nevoiaşi. De asemenea, actorii celor două companii de teatru din cadrul Naţionalului au adunat jucării pe care le-au dăruit copiilor asistaţi social prezenţi la spectacolul din 5 decembrie, iar restul acestora au fost donate micuţilor beneficiari aflaţi sub tutela Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Mureş.

Spre copiii din casele de tip familial…

…din cadrul DGASPC, respectiv spre micuţii din spitalele de pediatrie şi-au îndreptat atenţia şi reprezentanţii Children’s High Level Group, Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară şi Palatului Copiilor când au organizat în 4 decembrie un spectacol caritabil la Centrul Cultural ,,Mihai Eminescu” din Tîrgu-Mureş. 21 de saci cu jucării, dar şi bani vor fi donaţi copiilor mai puţin norocoşi.

Meciurile speranţei

Brăţările speranţei au ajuns la iubitorii baschetului şi voleiului în luna decembrie. Fundaţia ,,Alpha Transilvană” cu sprijinul cluburilor BC Mureş şi CSU Medicina a pus la bătaie brăţări de hârtie de culoare albastră pentru care suporterii au fost invitaţi să doneze sume de bani. Prima acţiune a avut loc în 7 decembrie, la meciul dintre BC Mureş şi U Mobitelco, când fanii tigrilor au donat 1.000 de lei, iar al doilea la meciul din Cupa Eurochallenge disputat de CSU Medicina în compania belgiencelor de la Asterix Kieldrecht. Banii strânşi vor fi utilizaţi pentru a completa fondurile necesare pentru achiziţionarea unui microbuz pentru transportul copiilor beneficiari ai programelor fundaţiei.

Ploaia de pluș

BC Mureş a mai fost implicată într-o acţiune, de data aceasta deja tradiţională, şi anume aruncarea jucăriilor de pluş care vor ajunge, de asemenea, la copiii defavorizaţi. Acţiunea ploaia de jucării a avut loc la ultimul meci de acasă al tigrilor din 17 decembrie, când BC Mureş a întâlnit Rilski Sportist Samokov, în Cupa Eurochallenge. Chiar dacă baschetbaliştii nu s-au calificat în următoarea fază, rămâne frumuseţea unui gest caritabil.

Bani de pâine

400 de participanţi, copii, tineri şi vârstnici au luat startul la crosul caritabil Moș Nicolae, organizat de UDMR Tîrgu-Mureş în centrul municipiului în data de 8 decembrie. Aceştia au avut de parcurs în alergare o tură de centru. Acţiunea a fost organizată în sprijinul programului „Pâinea lui Andrei“, derulat de Serviciul Maltez, program care înseamnă o pâine pe zi pentru o familie nevoiaşă.
Reprezentanţii UDMR şi-au propus ca în urma donaţiilor să reuşească să livreze sumele necesare, astfel încât 20 de familii nevoiaşe să primească în 2014 o pâine pe zi. Sumele colectate doar de la participanţii la cros şi de la cei care au asistat la manifestare a fost 3.400 de lei.

Iarna cu poveşti

În aceeaşi perioadă, în Sala Mică a Palatului Culturii, a fost organizată de dr. Sandra O’Connor şi Corina Cotoi, autoare, de asemenea, a volumului „Poveşti potrivite“ a unui eveniment cultural bogat. Iarna cu poveşti, cum a fost intitulată manifestarea, i-a reunit pe copiii din cadrul cursului de chitară organizat la Clubul Ateliere Educative, pe actriţa, interpreta de jazz şi realizatoarea de emisiuni la Radio Tîrgu-Mureş Ana Maria Cristina Galea şi pe profesoara Doina Popa care şi-au dăruit din timpul lor pentru a cânta, încânta şi a citi. Volumul „Poveşti potrivite“ a fost lansat în aceeaşi seară, suma adunată din vânzarea sa – 1800 de lei – a fost donată Fundaţiei Alpha Transilvană.

Concert pentru artă

Tot un scop nobil a avut şi concertul extraordinar de sărbători susţinut de Liceul Vocaţional de Artă în 6 decembrie în Sala Mare a Palatului Culturii. Participanţii la concert au putut dona bani în sprijinirea artei şi a elevilor care participă la concursuri în ţară. Banii au fost primiţi de Asociaţia Prietenii Artei.

Inimoşi de mici

Peste 300 de copii din oraşul Unirea, din judeţul Alba, şi din satele Ormeniş şi Sântioana din judeţul Mureş vor avea cu siguranţă un Crăciun mai bogat în jucării. Prin grija Centrului Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Mureş care a derulat campania ,,În această iarnă şi eu sunt Moş Crăciun”, copiii de la grădiniţele şi şcolile din judeţ au fost încurajaţi să doneze jucării, rechizite, cărţi şi haine pentru micuţii mai puţin norocoşi din cele trei localităţi mai sus-amintite. Campania a prins atât de bine încât, după cum mărturisea Adrian Moldovan, coordonatorul acţiunii de strângere de bunuri, mult mai mulţi copii defavorizaţi se vor bucura de darurile din partea copiilor inimoşi de mici.

O mie de cutii cu jucării

Un alt proiect de la copii pentru copii a fost cel iniţiat de Fundaţia Alpha Transilvană în parteneriat cu Colegiile Naţionale „Unirea” şi „Alexandru Papiu Ilarian”, respectiv Gimnaziul „Europa”. Elevii au fost încurajaţi să doneze în cutii de pantofi obiecte neperisabile. „Anul acesta fii tu Moş Crăciun!” a fost un succes, aproape o mie de cutii cu jucării, hăinuţe, dulciuri fiind colectate de elevii celor trei instituţii de învăţământ. Bunurile donate au ajuns la copiii beneficiari ai programelor Fundaţiei Alpha Transilvană, dar au ajuns sau vor ajunge şi la cei ocrotiţi de alte asociaţii şi fundaţii.

Îngeri salvatori

Casa de Cultură a Studenţilor a continuat şi în acest an campania „Şi tu poţi fi înger”, o campanie prin care copiii nevoiaşi, dar merituoşi în sport, la învăţătură, literatură etc. să fie recompensaţi cu bani şi bunuri.
Campania demarată în 1 decembrie s-a încheiat cu un spectacol folcloric caritabil ce a avut loc pe 19 decembrie la Centrul Cultural „Mihai Eminescu”. Parteneri în proiect au fost Universitatea Dimitrie Cantemir Tîrgu-Mureş, Asociaţia ,,Mâini Unite” şi Asociaţiile Culturale ,,Junii Ardealului-Cununiţa” şi ,,Zestrea”, cu sprijinul Inspectoratului Şcolar Judeţean Mureş.

Și pompierii

Dacă rămânem la instituţiile publice trebuie să amintim şi de acţiunea pompierilor mureşeni. Aceştia au organizat începând de lunea trecută o licitaţie pentru un brad gata împodobit. Banii vor fi donaţi unei case de tip familial din judeţ. De asemenea, pompierii vor strânge bani şi pentru doi colegi care şi-au pierdut soţiile.

Bal caritabil

Asociaţia Organizatorilor de Evenimente din Transilvania a organizat pe tot parcursul lunii decembrie Tîrgul de Crăciun din Tîrgu-Mureş. În afară de spectacole, parade şi multe, multe alte acţiuni, asociaţia a organizat şi un eveniment caritabil, un bal caritabil cu licitaţie de obiecte, în 20 decembrie, sumele colectate fiind destinate cumpărării unui aparat pentru copiii bolnavi de leucemie de la Clinica de Hematologie din Tîrgu-Mureş.
Cu siguranţă, multe – multe acţiuni caritabile au avut loc în această perioadă de care nu am aflat sau de care bunii samariteni nu au dorit să aflăm.
Oricum, felicitări tuturor şi sperăm ca gesturile de generozitate să vă fie proprii în fiecare zi. Crăciun luminat!

Ligia Voro

Read more »

Crăciunul în deșert

By |

editorial-TitiSe spune că un om, după ce muri, își văzu viața ca o lungă plimbare prin deșert. La începutul plimbării, el văzu în deșert două urme de pași, a doi oameni care au mers împreună, alături. Dar, după un timp, lucrurile s-au înrăutățit, nisipul a devenit mai fierbinte, soarele a început să ardă mai tare, apa era tot mai puțină. Și astfel, un rând de urme de pași a dispărut din momentul în care lucrurile s-au înrăutățit. Contrariat, omul a spus: „Iisuse, văd că atât timp cât mi-a fost bine în viață, mi-ai fost alături, ai umblat alături de mine, iar când am început să am necazuri și nevoi m-ai părăsit, căci pe nisip nu se mai văd decât un rând de urme de pași!” Iar răspunsul Domnului a fost: „Urmele de pași pe care le vezi nu sunt ale tale, ci ale Mele, căci din momentul în care ai dat de probleme, de greutăți, Eu te-am luat în spate și te-am cărat mai departe prin deșert”.

Iată o povestioară bună de ascultat, acum, în preajma sărbătorii Nașterii Domnului. Deși mândria noastră ne îndeamnă să ne credem prea buni, prea deștepți și că avem întotdeauna dreptate, iată că uneori lucrurile sunt în realitate cu totul altfel decât avem noi impresia. Adeseori interpretăm și Crăciunul cum a interpretat omul de mai sus „tabloul” cu plimbarea din deșert.
De Crăciun, devenim mai buni… mai apropiați de Dumnezeu. Să concretizăm. De Crăciun devenim mai generoși, facem cadouri peste cadouri. Câte dintre acestea sunt pentru oameni cu adevărat nevoiași și câte sunt o urmare a modei și a mândriei noastre de buni alegători de cadouri de prin magazine pentru a ne impresiona rudele? Devenim mai apropiați de rude … ca să ne putem îmbăta și petrece la fel ca la Revelion și pe deasupra uneori colindele ne mai și încurcă fiindcă ne impun un mod de abordare a vizitei la rude.

De Crăciun devenim mai fericiți, fiind mai împăcați cu noi înșine, cu Domnul și cu ceilalți. De aceea, cel mai mare dezastru, care ne și poate distruge sărbătoarea, este să ni se strice coafura, să nu avem un brad frumos, să nu avem cele mai frumoase globuri și cele mai împodobite case cu beculețe, să nu putem bea fiindcă mergem cu mașina la colindat etc.
Ar trebui să fim mai atenți, să nu folosim Nașterea Domnului ca un nou prilej de a ne îndestula orgoliile și să avem impresia că ne comportăm ca niște creștini ce urmează datinile și regulile creștinești. Să nu devină Crăciunul un alt prilej de petrecere, pe același plan cu Revelionul sau cu alte ocazii de petrecere. Să fim atenți să mergem alături de Domnul prin deșertul Crăciunului, să nu-l lăsăm iarăși să ne care în spinare fără voia noastră. Să dedicăm Crăciunul Domnului, căci e ziua Lui de naștere, nu a noastră…

Iar dacă suntem creștini de Crăciun, să nu ne lăsăm pe tânjală. Un an mai are 364 de zile… Ce fel de oameni suntem dacă suntem creștini doar de Crăciun și, eventual, de Paști?

Titi Dălălău

Read more »

Săptămână magică la Colegiul Papiu

By |

Săptămână magică la Colegiul Papiu

concert colinde papiu2Săptămâna trecută elevii din școlile mureșene au făcut, după posibilități, diferite activități caritabile sau dedicate sărbătorii Crăciunului. Am luat, ca exemplu reprezentativ, Colegiul Național „Al. Papiu Ilarian” din Tîrgu-Mureș.

Colinde și voluntariat

La începutul săptămânii, a avut loc un concert special de colinde, coordonat de profesorul de religie Ilie Manta, susținut de Consiliul elevilor creștini – ortodocși din Papiu. Concertul a fost special din trei motive: elevii au colindat foarte frumos, ca niște adevărați profesioniști; concertul a beneficiat de prezența unor invitați speciali – Grupul „Mureșencele” format din Leontina Pop, Dorina Oprea și Dorina Grad; spectacolul a avut și un scop caritabil – strângerea de bani pentru copiii abandonați și orfanii de la Valea Plopului, aflați sub oblăduirea părintelui Nicolae Tănase.
Astfel, concertul se integrează în cadrul mai multor acțiuni de ajutorare a copiilor de la Valea Plopului (preotul paroh Nicolae Tănase, fondatorul asociației ProVita, hrănește și se îngrijește zilnic peste 300 de copii și mai mulți vârstnici), realizate de elevii creștini de la Papiu și de Asociația educativ-creștină „Vistierul Bunătăților” (condusă de prof. Ilie Manta) – de exemplu, doar în luna aprilie a acestui an, prin eforturile prof. Manta și a altor oameni binevoitori s-au dus la Valea Plopului ajutoare ce au umplut o dubă de 3,5 tone (alimente, rechizite, jucării, haine și produse de igienă personală).
La finalul concertului de colinde, Consiliul Elevilor Creștini din Colegiul „Al. Papiu Ilarian” a răsplătit truda adesea nevăzută, dar consistentă, a cel puțin o parte din cei implicați în efortul de a susține sufletele celor încercați de greutățile acestei vieți: Diploma – „Sfântul Nicolae sprijinitorul celor sărmani” s-a acordat elevei Diana Bleahu Luminița, clasa a XI-a F, voluntar activ în Asociația educativ-creștină ,,Vistierul Bunătăților” și președinte al Consiliului Elevilor Creștini din Colegiul Al. Papiu Ilarian. Pe lângă cărțile de folos sufletesc oferite ca premiu, Diana a primit și o recompensă în bani.
Aceeași diplomă le-a fost oferită și elevelor Ioana Maria Mera și Nicoleta Ulișan din clasa a XII-a G, precum și elevei Oana Lung din clasa a XII-a A. Raluca Câmpian și Mădălina Naste, eleve în clasa a XI-a D, s-au găsit și ele printre nominalizările Consiliului, aceste eleve remarcându-se prin munca depusă în organizarea voluntariatului la copilașii din Valea Plopului.

Reciclarea hârtiei

O altă acțiune finalizată în cadrul Colegiului ,,Al. Papiu Ilarian”, la mijlocul săptămânii trecute, a avut în prim-plan reciclarea hârtiei. Pentru a lua măsuri împotriva risipei de hârtie, clubul GeoArt din cadrul Colegiului Naţional „Alexandru Papiu Ilarian” din Tîrgu-Mureş, coordonat de domnul profesor de geografie Hadrian Conţiu, a iniţiat o colectă de hârtie având ca scop principal reciclarea acesteia, educarea elevilor şi implicit, protejarea mediului.
„Pentru această acţiune, s-a organizat o campanie de informare prin atelierele de discuţii de la întâlnirile săptămânale ale cercului de geografie. Elevii au fost receptivi la iniţiativă, întrucât s-a desfăşurat sub forma unui concurs între clase. Clasa cu cea mai mare cantitate de hârtie adunată a câștigat. În cazul de faţă, pe poziţiile fruntaşe s-au clasat clasele 11 C şi 11 D”, a declarat Andrei Neag, unul dintre elevii implicați în organizarea acțiunii de reciclare.
De asemenea, elevii care au fost în comitetul de organizare, Daria Alecu şi Radu Chiorean au alcătuit un afiş sugestiv ce a fost postat pe holurile liceului. Ei au fost sprijiniţi de comitetul de conducere al cercului, de domnul profesor Conțiu, de Consiliul Şcolar al Elevilor, dar şi de elevii Andrei Neag, Mihai Căpitan, Alexandru Aldea și Roxana Roman.
În data de 18 decembrie 2013, echipa a transportat deşeurile adunate la firma S.C REMAT S.A. Transportul şi preluarea mărfii nu ar fi fost posibile fără ajutorul elevului Radu Moldovan care le-a asigurat, fiind ajutat şi de elevii voluntari din colegiu.
„Banii câştigaţi pe cele 1.210 de kilograme de hârtie se vor aloca Clubului GeoArt şi vor ajuta la finanţarea Revistelor Geographia şi MiniGeographia”, a spus eleva Roman Roxana.

Ajutor pentru copiii nevoiași

O altă campanie cu scop umanitar s-a desfășurat de-a lungul unei săptămâni și s-a concretizat prin „colectarea de cadouri pentru copiii de la Fundația ,,Alpha Transilvană”. Cadourile au fost așezate în cutii de pantofi. Săptămâna trecută (marți) un grup de opt elevi de la Papiu au fost la Centru de copii de la Alpha Transilvană și au oferit cadourile strânse copiilor de la Centru. S-au strâns foarte multe cadouri – aproximativ 300 – 400 de pachete”, ne-a declarat Mirona Gliga, consilier educativ la Colegiul Național „Al. Papiu Ilarian”.
Totodată, elevii din clasa a IX-a A au donat produse pentru mai multe familii sărace din Lechința (lângă Iernut).

Târg de Crăciun

Un ultim eveniment premergător sărbătorii Nașterii Domnului, organizat la Papiu, a fost Târgul de Crăciun. „Acesta a fost o ocazie pentru elevi de a socializa, de a se cunoaște clasele între ele. Fiecare clasă a avut un stand în fața sălii de clasă unde elevii au vândut sau au schimbat produse realizate de ei: prăjituri, mere caramelizate, ciocolată caldă, felicitări, ornamente de Crăciun, tablouri pictate etc. Banii strânși au intrat în fondul clasei”, a precizat Mirona Gliga.

Titi Dălălău

Read more »

„Asta-i Sara de Crăciun”

By |

„Asta-i Sara de Crăciun”

DSC04643Ediția a IV-a a Festivalului Interjudeţean de Datini şi Obiceiuri de Crăciun a fost aşteptată cu nerăbdare nu numai de numeroşii spectatori care au fost prezenţi la Casa de Cultură „Pompeiu Hărăşteanu” Luduş, dar şi de tinerii artişti care au urcat pe scenă cu emoţia pură care s-a transmis şi dincolo de rampa scenei.

În acest an, organizatori au fost Primăria şi Consiliul Local, Casa de Cultură, director Dorin Grama şi gruparea „Plaiuri luduşene” condusă de Mariana şi Petru Pop, maeştrii coregrafi ai Ansamblului „Ardealul” Luduş.

Pe scenă, patru judeţe

După ce, în timpul anului, ansamblurile folclorice participă în ţară şi în străinătate la Festivaluri Folclorice, la sfârşit de decembrie, în preajma sărbătoririi Naşterii Domnului, micii artişti stau pe lângă case şi ne colindă, ne cântă şi ne încântă cu mai noi sau mai vechi colinde şi obiceiuri tradiţionale.
Importanţa Festivalului a fost relevată de părintele protopop Lucian Voşloban, de primarul Cristian Moldovan, de Petru Pop care au prefaţat manifestarea culturală şi de prezentatorul spectacolului, Septimiu Pop.
Duminică a fost prezent la Luduş Ansamblul Folcloric „Purtata Mediaşului” condus de coregraful Gheorghe Neagu care spune că din anul 1979 Ansamblul a prezentat doar folclor autentic şi tradiţional românesc.
Cu o vechime mai mică, „Cununa de Sânzâiene” din Dipşa-Bistriţa Năsăud, condusă de Nicu Corci, a prezentat colinde pregătite de părintele Liviuţ Tătar.
De la Zau de Cîmpie au venit colindătorii pregătiţi de Mariana şi Petru Pop care au prezentat un obicei mai vechi, „Capra” şi colinde tradiţionale.
Cu mai multe grupe de vârstă „Ardealul” din Luduş a prezentat colinde şi „Turca”. Părintele Vasile Iagăr din Iernut a venit cu doi colindători talentaţi, Roxana Iagăr şi Rareş Măcinică, apoi Grupul „Sândeana” din Sănduleşti-Cluj, pregătit de prof. Vasile Sin a prezentat colinde româneşti şi „Mulţămite” în frumoase straie populare. La final, Grupul de colindători „Ardealul” din care au făcut parte Carmen, Roxana şi Septimiu Pop, Delia Molnar, Ovidiu Nechita, Mariana Mărginean, Sergiu Iacob şi Margareta Blaj au interpretat colinde româneşti.
La succesul acestei ediţii au contribuit şi sponsorii: Primăria şi Consiliul Local Luduş, Rodica şi Iosif Mocan, Alexandru Şoiom, Ioan Lăpuşan şi Marius Bologa.

Ioan A. Borgovan

Read more »

Colindătorii au răsunat în tot municipiul

By |

Colindătorii au răsunat în tot municipiul

1Cel mai mare festival al iernii, spectacolul de datini ,,Vin colindătorii”, ajuns la cea de-a V-a ediţie, s-a desfășurat la Reghin joi, 19 decembrie, şi a reunit grupuri de pe Valea Mureşului, Gurghiului şi din zona de câmpie.

15 ansambluri, 10 localități, peste 250 de colindători

Cei peste 250 de colindători din Uila, Urisiu de Sus, Dumbrava, Sânmihaiul de Pădure, Hodac, Goreni, Morăreni, Şerbeni, Solovăstru, Dedrad, Pietriş Vale, Casa de Cultură ,,Eugen Nicoară” şi Asociaţia ,,Casa dinainte” s-au întâlnit în curtea Muzeului Etnografic la ora 14.
Un sfert de oră mai târziu grupurile au pornit într-o paradă a portului popular spre centrul orașului cântând . După ce alaiul a colindat pe străzi s-a oprit în Piața ,,Petru Maior” din faţa Primăriei.
Primarul Maria Precup a ieșit să întâmpine colindătorii care și-au unit vocile într-o colindă impresionantă ce a făcut să răsune centrul orașului.
După inâlnirea cu Maria precup colindătorii s-au mutat în parcul Central, unde sub privirile trecătorilor au prezentat diferite obiceiuri de iarnă și cântece de sezon specifice localităților din care provin.
De la ora 16:00 spectacolul s-a mutat la Casa de Cultură ,,Eugen Nicoară”, unde cele 15 ansambluri au prezentat tradiţii de iarnă şi cântece de Crăciun. Mai bine de 10 localităţi au ţinut să participe la eveniment și au încântat publicul cu tradiţiile lor , colindele şi urările de bine.

Un adevărat tezaur

Au fost prezenti în sală, alături de reghineni și oficialitățile locale care și-au exprimat încântarea față de organizarea unei asemenea manifestări la Reghin. Directoarea Muzeului Etnografic, Maria Borzan, a declarat că se consideră răspunzătoare, la fel ca și alti lucratori din muzeele țării, pentru păstratrea și promovarea tradițiilor care definesc identitatea noastră ca popor, motiv pentru care instituția pe care o conduce organizează in fiecare an, cu sprijinul autorităților locale acest festival.
Maria Borzan spune ca tradițiile locului trebuie privite și tratate cu mare respect, ele constituind un adevărat tezaur pentru contemporani, dar și pentru cei care vor urma.

Read more »

E.On și-a prezentat azi realizările din 2013

By |

E.On și-a prezentat azi realizările din 2013

Intalnire cu presa EONE.ON Gaz Distribuţie a derulat, în 2013, investiţii în valoare de circa 175 de milioane de lei, dintre care 130 de milioane au fost alocaţi pentru modernizarea şi dezvoltarea reţelei de gaze naturale. De asemenea, fonduri importante au fost direcţionate şi pentru achiziţionarea de echipamente performante de măsurare, echipamente IT şi software.

Peste 100 de milioane de lei au fost investiţi pentru modernizarea a peste 690 de kilometri de reţea, din care aproximativ 425 de kilometri au fost înlocuiţi cu conducte noi, iar circa 267 de kilometri au fost protejaţi catodic.

Totodată, pentru racordarea de noi consumatori la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, reţelele au fost extinse cu circa 93 de kilometri, investiţia totală fiind de circa 4,5 milioane de lei.

Pentru îmbunătăţirea calităţii serviciului de distribuţie au fost înlocuite sau modernizate un număr de 93 de staţii de reglare-măsurare, 63 dintre acestea fiind staţii noi, investiţiile alocate acestui capitol ridicându-se la circa 7 milioane de lei.

În judeţul Mureş, valoarea investiţiilor realizate de E.ON Gaz Distribuţie a fost de aproximativ 16 milioane lei, acestea vizând în principal schimbarea de conducte şi branşamente de gaze naturale în lungime de circa 100 de kilometri.

În municipiul Târgu Mureş au fost investiţi circa 1,1 milioane lei, fiind înlocuiţi 3,8 kilometri de conducte şi branşamente pe străzile: Bobâlna, D. Cantemir, Crângului, Ulciorului, Dr. Ciugudean, T. Samuel, D. Rusu, Agricultorilor, I. Ghiurchi, Verde, L. Blejenariu, M. Robu, Florilor, Drumul Sântanei, M. A. Şaguna, Topliţa, Cosminului, M. Aron, Strâmbă, Fântânii, Podeni, P-ţa Teatrului, Turzii, Fabrica de Zahăr, Făgăraşului, Jilavei, Aiudului, Voinicenilor, Benefalău, Şoimilor, Lacului, etc.

Cele mai importante lucrări de investiţii au fost realizate în localităţile mureşene Sânmartinu de Câmpie (23 km), Voiniceni (11 km) şi Deag (11 km) unde compania a înlocuit în total circa 45 de kilometri din reţelele de distribuţie a gazelor naturale.

Pentru a îmbunătăţi calitatea serviciului de distribuţie a gazelor naturale un număr de 15 staţii de reglare-măsurare au fost achiziţionate şi modernizate, 6 dintre acestea în municipiul Târgu Mureş.

E.ON Servicii Tehnice – prima companie de servicii integrate de gaze naturale şi electricitate din România

La începutul acestui an a fost înfiinţată compania E.ON Servicii Tehnice prin transferul serviciilor tehnice specifice din cadrul E.ON Gaz Distribuţie şi E.ON Moldova Distribuţie.

E.ON Servicii Tehnice prestează servicii tehnice specifice domeniului distribuţiei gazelor naturale şi electricităţii, respectiv lucrări de întreţinere şi reparaţii, citirea şi înlocuirea contoarelor pentru companiile operaţionale E.ON din România şi oferă servicii de verificări şi revizii consumatorilor.

Obiectivul companiei este de a deveni un competitor important pe piaţa serviciilor energetice prin extinderea portofoliului de clienţi externi.

E.ON Servicii Clienţi – noua companie dedicată clienţilor rezidenţiali

Un pas important în procesul de transformare a companiilor E.ON din România în organizaţii orientate către clienţi a fost făcut în luna iulie a acestui an prin înfiinţarea companiei E.ON Servicii Clienţi, care are misiunea de a oferi clienţilor experienţa unei colaborări cât mai eficiente şi plăcute cu compania.

E.ON Servicii Clienţi integrează într-o platformă de servicii comune activităţi specifice relaţiilor cu clienţii din cadrul E.ON Energie România S.A., precum şi din alte companii ale Grupului E.ON din România.

Activităţile E.ON Servicii Clienţi se referă în principal la relaţia cu clienţii rezidenţiali, serviciu realizat prin toate canalele de interacţiune – Centrul de Relaţii Clienţi, Contact Center şi Call Center, relaţia cu clienţii pentru accesul la reţea, interfaţa unică pentru preluarea şi procesarea solicitărilor şi sesizărilor, precum şi facturarea/administrarea creanţelor pentru toate activităţile integrate legate de clienţii business.

Tot mai mulţi clienţi E.ON optează pentru factura electronică

E.ON Energie România a lansat, în luna martie 2013, factura electronică, acesta fiind un serviciu modern, simplu şi confortabil destinat consumatorilor de gaze naturale şi electricitate, atât celor casnici cât şi companiilor. Pentru implementarea sa, funcţionalităţile platformei E.ON Myline au fost extinse, iar serviciul a fost optimizat, fiind asigurată, totodată, o securitate crescută a datelor cu caracter personal, precum şi reducerea timpului de răspuns la solicitările utilizatorilor.

Date fiind avantajele pe care le aduce factura electronică: rapiditate, eficienţă şi timp câştigat, compania se aşteaptă ca numărul utilizatorilor de servicii online să crească constant.

Factura electronică pe aplicaţia online E.ON Myline este destinată să faciliteze comunicarea cu clienţii şi să implementeze, alături de serviciile deja existente pe o platformă modernă – cum este Contact Center-ul, de exemplu – un mecanism uşor accesibil, fără efort din partea clienţilor.

Până în prezent au fost înregistraţi pe platforma E.ON Myline aproape 287.000 de clienţi, dintre care 33% au optat pentru factura electronică.

Târgu Mureş – centrul de coordonare a activităţilor companiilor operaţionale ale E.ON

Începând cu anul viitor va fi demarată construcţia clădirii de birouri E.ON Offices la Târgu Mureş, urmând ca aceasta să reunească într-o singură locaţie angajaţii companiei care în prezent îşi desfăşoară activitatea în 9 sedii din oraş.

Prin acest pas, E.ON urmăreşte eficientizarea activităţii companiilor operaţionale, municipiul Târgu Mureş fiind în continuare centrul de coordonare a activităţilor derulate de companiile E.ON în cele 20 de judeţe din partea de nord a României, unde este cel mai important furnizor şi distribuitor de gaze naturale şi electricitate.

Construcţia imobilului de birouri, unde îşi vor desfăşura activitatea circa 700 de angajaţi, în regim de închiriere, este prevăzută pentru finalizare în anul 2015.

1 milion de euro anual reprezintă implicarea E.ON în comunitate prin proiecte de Responsabilitate Corporatistă

Activitatea de bază a companiilor E.ON din România este completată de acţiuni dedicate comunităţii. Astfel, ca în fiecare an, E.ON a dezvoltat şi susţinut numeroase proiecte pentru comunitate, accentul fiind pus pe iniţiativele din domeniile educaţie, cultură, sport, siguranţă şi sănătate.

Parteneriatele strategice pe care le avem cu Serviciul Mobil pentru Urgenţă şi Descarcerare (S.M.U.R.D.) şi cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (I.G.S.U.) au fost concretizate într-o serie de proiecte naţionale care au vizat siguranţa populaţiei, precum şi sprijinirea specialiştilor celor două instituţii partenere în activităţile de intervenţie pentru salvarea celor aflaţi în situaţii critice.

Totodată, E.ON a dezvoltat o serie de programe educaţionale destinate copiilor, în ultimii 6 ani peste 130.000 de copii fiind beneficiarii direcţi ai lecţiilor despre energie susţinute de specialişti din acest domeniu.
Peste 6 milioane de Euro reprezintă implicarea Grupului E.ON din România în proiecte de Responsabilitate Socială, în ultimii 6 ani.
Prezenţa E.ON în comunitate, fie că vorbim de activitatea curentă a companiilor, fie că vorbim de proiecte de responsabilitate corporatistă, este dovada deschiderii şi interesului pentru dialog, pentru comunicare, pentru cunoaşterea în profunzime a comunităţii în care ne desfăşurăm activitatea, a nevoilor clienţilor, precum şi a preocupării de a veni în sprijinul acestora, acordându-le suport şi servicii de calitate.

Sursa: E.ON România

Read more »