Posts Tagged “aprilie”

Ionela Ciotlăuș, un viceprimar revocat?

By |

Ionela Ciotlăuș, un viceprimar revocat?

ionela ciotlaus 2UPDATE Consiliul Local Municipal Tîrgu Mureș discută peste doar câteva ore revocarea din funcție a viceprimarului Ionela Ciotlăuș. Ultimele reacții venite pe acest subiect sunt chiar din partea viceprimarului în discuție care a trecut revistă în cadrul unei conferințe de presă deciziile luate de-a lungul mandatului și care l-au deranjat pe primarului Dorin Florea și apropiații acestuia:

  • Nu am fost de acord cu majorări de taxe şi impozite şi nici cu taxe noi
  • Nu am fost de acord cu creşterea continuă a preţului la apă.
  • Nu am fost de acord cu închiderea şcolilor.
  • Nu am fost de acord cu achiziţia ineficientă şi insuficientă a unor containere de lux şi a unor cârciumi.
  • Nu am fost de acord cu risipirea banilor publici la cluburi private.
  • Nu am fost de acord cu un buget ineficient, insuficient la funcţionare, un buget copiat an de an fără un management adecvat al resurselor fără ca el să se pună în aplicare.
  • Nu am fost de acord cu plata cu întârziere a colaboratorilor şi a asistaţilor sociali
  • Am cerut vehement plata burselor şcolare.
  • Am cerut rezolvarea situaţiei juridice a şcolilor retrocedate şi prezervarea viitorului acestor şcoli în imobilele respective sau în alte imobile.
  • Am cerut transparenţă în procesul legislativ şi executiv.
  • Am cerut rapoarte de control pentru a se vedea deficienţele spre a putea fi remediate.
  • Am cerut dotarea cabinetelor şcolare administrate de Primărie.
  • Am cerut revizuirea contractelor de concesionare a serviciilor publice în favoarea municipiului nu a operatorilor şi îmbunătăţirea serviciilor de salubrizare, transport, parcare etc.

Viceprimarul liberal al municipiului Tîrgu-Mureș, Ionela Ciotlăuș, este propusă spre revocarea din funcție în următoarea ședință ordinară de Consiliu Local, ce se va desfășura miercuri. Potrivit expunerii de motive, propunerea este întemeiată pe articolul 57, alin. 4, din Legea nr. 215 privind administrația publică locală. Viceprimarul a anunțat deja că intenționează să atace în contencios administrativ hotărârea în caz că va fi adoptată, precum și raportul întocmit de către secretarul municipiului, Maria Cioban. Consilierul local care i-ar putea succeda Ionelei Ciotlăuș în funcția de viceprimar este democrat-liberalul Claudiu Maior.

Inițiator: primarul

Proiectul de hotărâre nr. 14, inclus pe ordinea de zi a ședinței din 16 aprilie, a fost inițiat de către primarul municipiului Tîrgu-Mureș, Dorin Florea, cu toate că acesta a susținut că propunerea le-ar aparține aleșilor locali, potrivit declarației acordate Agerpres, din care cităm: „(…) Consilierii au constatat că în afară de circ nu se întâmplă nimic, s-a opus la absolut toate proiectele Primăriei. Or, cei din executivul Primăriei trebuie să colaboreze. Deci consilierii, inclusiv cei de la UDMR, au motivat atmosfera tensionată şi că e prea angajată politic. Sunt îndeplinite toate condiţiile”.
Astfel, potrivit expunerii de motive a proiectului de hotărâre, pe care nu l-am regăsit publicat pe site-ul Primăriei Tîrgu-Mureș, primarul a inițiat acest proiect în 10 aprilie, adică joia trecută, motivându-și inițiativa în baza articolului 57, alin. 4, din Legea nr. 215 privind administrația publică locală. Conform acestuia: „Schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, hotărâre adoptată cu votul majorității consilierilor în funcție (n.red. 12, în cazul Consiliului Local Tîrgu-Mureș), la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție”.
Expunerea de motive este însoțită de o analiză amplă a articolelor din legea administrației publice locale, respectiv din Legea 393 din 2004 privind statutul aleșilor locali care se referă la revocarea, respectiv eliberarea din funcție a viceprimarului, precum și de un raport al Direcției Juridice din cadrul Primăriei semnat de către Simona Frandeș, respectiv de secretarul municipiului Tîrgu-Mureș, Maria Cioban.

Revocare versus eliberare din funcție

Mai precis, analiza mai sus-amintită ce însoțește expunerea de motive a proiectului de hotărâre interpretează articolul 57 din Legea nr. 215 versus articolul 69 din Legea 393. Astfel, se arată că legiuitorul face distincție între revocarea din funcție, respectiv eliberarea din funcție, iar ca argument este prezentată o speță de la nivelul comunei Ghindari, unde viceprimarul înlocuit din funcție prin votul consilierilor locali a atacat în contencios administrativ hotărârea. Prin sentința nr. 47 din 2011, Tribunalul Mureș a respins acțiunea acestuia ca nefondată. În motivare, completul de judecată a arătat că hotărârea de Consiliu Local a fost adoptată în baza articolului 57, alin. 4, din Legea 215 și nu în baza art. 69 din Legea 393 care reglementează procedura de eliberare din funcție a viceprimarului din motive disciplinare. Acesta a atacat cu recurs hotărârea primei instanțe, fără să aibă mai mult succes. În apărare, Consiliul Local Ghindari a arătat că legiuitorul nu a prevăzut nici pentru alegerea și nici pentru revocarea viceprimarului din funcție decât voința – politică – a consilierilor, iar această hotărâre se ia cu majoritatea – n.red. simplă – a consilierilor în funcție.

Raport de secretar

Tot în susținerea acestui proiect este atașat raportul de care, de asemenea, aminteam mai sus. Semnat de Simona Frandeș și Maria Cioban, acesta reprezintă o preluare, cuvânt cu cuvânt, din lucrarea doctorandului la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Iulian Marcel Andraș, consilier juridic la Primăria comunei Scânteiești, județul Galați – „Unele considerații privind statutul viceprimarului”. Andraș arată, amintind de cele două situații juridice prevăzute în cele două articole de care aminteam mai sus, că: „Din analiza posibilelor sancţiuni ce îi pot fi aplicate viceprimarului în temeiul Statutului aleşilor locali, reţinem pe cea mai gravă dintre acestea: eliberarea din funcţie, prevăzută de art. 69 alin. (4) din Legea nr. 393/2004. Hotărârea se adoptă cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie şi nu poate fi aplicată decât dacă se face dovada că viceprimarul a încălcat Constituţia, celelalte legi ale ţării sau a prejudiciat interesele ţării, ale unităţii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectivă (…) Focalizarea interesului pe această formă de răspundere nu este întâmplătoare, deoarece o măsură cu efect similar poate fi dispusă şi în temeiul art. 57 alin. (4) din Legea nr. 215/2001 care permite schimbarea din funcţie „prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie”.
Mai departe, autorul se referă la cele două situații, apreciind că: „Legea organică a administraţiei publice locale nr. 215/2001 nu condiţionează schimbarea din funcţie a unui viceprimar de existenţa vreunui motiv anume, libertatea de apreciere a consilierilor locali fiind absolută din acest punct de vedere”.
Aşa după cum la alegerea în funcţia de viceprimar, consilierii locali nu sunt condiţionaţi de vreun motiv anume (de exemplu, competenţă managerială, studii de specialitate, vechime în muncă etc.), tot astfel la schimbarea din funcţie nu există nicio limitare a dreptului de apreciere.
Ca o concluzie, spune autorul, procedura instituită prin articolul 57, alin. 4, nu presupune niciun control de oportunitate, nu este o formă de răspundere juridică, ci reprezintă „o răspundere de natură politică a viceprimarului faţă de consiliul local care l-a sprijinit la numirea în funcţie (…) care are semnificaţia unei moţiuni de cenzură la nivelul autorităţilor publice locale”.
În sprijinirea argumentației de mai sus sunt date ca exemple mai multe sentințe civile în această materie, sentințe rămase definitive și irevocabile.

Alegerea noului viceprimar, pe ordinea de zi

În afară de proiectul de hotărâre amintit mai sus, pe ordinea de zi a ședinței se mai regăsește la punctul 15 proiectul privind alegerea unui viceprimar. În expunerea de motive se precizează următoarele: „Urmare a adoptării hotărârii de schimbare din funcţie a d-nei Ciotlăuş Ionela Claudia s-a vacantat un post de viceprimar al Municipiului Tîrgu Mureş. Faţă de această situaţie, propunem efectuarea procedurilor legale de alegere a unui viceprimar, cu adoptarea unei hotărâri a Consiliului local municipal Tîrgu Mureş corespunzătoare, în condiţiile Legii nr. 215/2001, O.G. nr. 35/2002, cu respectarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Consiliului local municipal Tîrgu Mureş adoptat prin Hotărârea nr. 37/2010”.
Vizată direct, viceprimarul Ionela Ciotlăuș spune că va ataca în contecios administrativ hotărârea de revocare din funcție, respectiv va înainta o plângere penală împotriva secretarului municipiului, Maria Cioban, pentru abuz în serviciu. Ciotlăuș spune că proiectul de hotărâre nu conține niciun motiv de revocare de natura celor cuprinse în articolul 69 din Legea 393 din 2004. Cum am arătat deja, proiectul de hotărâre este argumentat însă pe prevederile din Legea 215. De asemenea, aceasta a susținut că raportul secretarului este motivat doar pe argumente politice și nu administrative și de aceea: „Personal voi ataca acest raport în contencios administrativ, de asemenea voi face o plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva secretarului care semnează acest act administrativ”.
Liderii locali ai celorlalte partide cu reprezentanți în Consiliul Local Tîrgu-Mureș, UDMR – viceprimarul Peti Andrei, respectiv PSD – Ștefan Someșan s-au abținut să facă vreo declarație referitoare la poziția lor față de aceste proiecte de hotărâre.
Cât despre cine ar putea fi viitorul viceprimar, în cazul în care proiectul de hotărâre privind revocarea din funcție a Ionelei Ciotlăuș trece – printr-o alianță PD-L – UDMR, singura posibilă, ținând cont de numărul de mandate pe care fiecare dintre cele patru partide îl are în Consiliul Local Tîrgu-Mureș, cel mai vehiculat nume este cel al consilierului local democrat-liberal Claudiu Maior. Trăgând linie, se anunță o ședință ordinară fierbinte.

Ligia Voro

Read more »

Romii din România în presa străină

By |

Romii din România în presa străină

tiganiAdeseori presa străină a creat o imagine negativă României ca urmare a acţiunilor romilor din România în străinătate (vom folosi termenul de rom în articol, fiindcă cel consacrat şi ştiut de toată lumea este considerat prin lege discriminatoriu şi pasibil de amendă). Situaţia este cu atât mai de interes pentru mureşeni, cu cât judeţul Mureş găzduieşte cea mai mare comunitate de romi dintre toate judeţele ţării. În articolul care urmează am încercat să prezentăm aspectele care se regăsesc în presa străină, în ultima perioadă, referitoare la romii din România, imigranţi în statele europene.

Cuvântul de ordine: discriminare

Adeseori presa engleză a creat o imagine negativă României, prezentând migraţia romilor din ţara noastră ca un posibil dezastru social pentru Marea Britanie. Totuşi, în ultima vreme, articolele din Marea Britanie încep să trateze mai obiectiv situaţia, confirmând faptul că lucrurile nu stau nici pe departe atât de prost pe cât se credea în urmă cu câteva luni. Astfel, la sfârşitul săptămânii trecute (12 aprilie) ,,The Independent” prezenta o analiză prin care se recunoştea că romii din România nu invadează Marea Britanie şi nu fură locurile de muncă ale englezilor, cum se credea în urmă cu puţin timp. Totodată, ziarul britanic ,,The Independent” precizează şi unele elemente care creează impresia unei discriminări a românilor faţă de romi. Astfel, se spune că românii şi bulgarii au o şi mai mare antipatie faţă de romi din momentul în care Marea Britanie a dorit să limiteze accesul românilor şi a bulgarilor peste graniţele proprii (limitare considerată a fi din cauza numeroşilor romi imigranţi din România şi Bulgaria).
În plus, ziarul prezintă şi un scurt interviu cu o familie de romi care, spuneau ei, au fost discriminaţi de autorităţile româneşti fiindcă deşi munceau şi plăteau toate utilităţile au fost scoşi din casele lor din centrul unei localităţi şi mutaţi lângă o groapă de gunoi.

Motive

Nici presa suedeză nu scapă ocaziile de a critica migraţia romilor. Anul trecut, o revistă suedeză a publicat pe prima pagină un articol despre venirea romilor în Suedia sub titlul: ,,Vin. Fură. Pleacă”. Iar imaginea de fundal întruchipa un tânăr rom cu un pistol care ulterior s-a dovedit a fi de jucărie.
De asemenea, studiind articolele străine se observă că numeroşi romi declară că fug din Europa estică pentru a scăpa de opresiunea popoarelor din această parte a lumii, adeseori fiind omise motive precum sărăcia sau crima organizată (cerşetoria etc.). Desigur, este un motiv mai bun pentru a fi acceptaţi în străinătate, motiv cel mai probabil susţinut sub influenţa organizaţiilor care luptă pentru drepturile romilor.

România, dezavantajată

În plus, ,,The Independent” afirmă că grupări de extremă dreapta sunt active în Ungaria, Bulgaria şi Cehia, iar în aceste ţări atacurile împotriva sătenilor romi sunt la ordinea zilei. În România grupările de extremă dreapta nu au fost implicate des în astfel de acţiuni, dar, spun britanicii, romii sunt excluşi şi discriminaţi din toate domeniile vieţii publice. Astfel, România iese de cele mai multe ori dezavantajată din articolele care tratează aspecte referitoare la romi. Astfel, ziarul amintit anterior a prezentat acţiunea unei grupări de extremă dreaptă din România vestică care de curând a propus plata unei sume de 300 de euro oricărei femei rome care acceptă să fie sterilizată. Iar în Baia Mare primarul a construit un zid în jurul zonei locuite de romi – spre încântarea locuitorilor din oraş. În context, Bucureştiul este amintit ca un oraş urât, plin de blocuri sovietice, în care romii stau în cartierele sărace.

UE nu face faţă

Pe de altă parte, site-ul britanic Express.co.uk arată, într-un articol din 11 aprilie 2004, că unii romii din România încearcă să câştige 40,000 de lire într-un an de şedere în Marea Britanie, prin diferite mijloace.
Site-ul Economist.com a criticat lipsa unei politici coerente a Europei faţă de romi spunând că comunitatea de romi este alungată din diferitele ţări ale Europei: ,,România şi Franţa au trimis înainte şi înapoi romii, începând cu anul 2007, când România a intrat în Uniunea Europeană”.
Siteul romea.cz a tratat, de asemenea, problema romilor într-un articol intitulat ,,Cei mai mulţi ţigani din Europa suferă de sărăcie şi izolare”. ,,Ţiganii suferă de discriminare zilnică pe piaţa de muncă, în presă şi politică”, a spus Thorbjörn Jagland, secretarul general al Consiliului Europei, citat în articolul menţionat anterior.
Siteul de origine turcă www.turkishweekly.net analizează într-un articol din aprilie 2014 cum romii sunt discriminaţi în Europa, într-un articol intitulat ,,Europa urăşte romii?” Articolul afirmă că romii sunt cel mai mult discriminaţi în Cehia, Grecia şi Franţa.

De ce Franţa?

Agoravox.com s-a întrebat ,,De ce ţiganii români au ales Franţa?” Autorul a explicat faptul că mulţi romi din România au ales Franţa sau alte ţări latine prin faptul că romii din România cunosc limba română. Limba română fiind de origine latină, deci înrudită cu limbile latine, romilor români le este uşor să înveţe şi să înţeleagă rapid franceza, italiana, portugheza şi chiar spaniola.
Şi celebrul ziar francez ,,Le monde” a tratat adeseori problema romă. Într-un articol de la finalul anului 2012, intitulat ,,Tsiganes en France: ,,La vision qu’on s’en fait reste ambivalente, entre fascination et rejet” autorul arată că romii fascinează adeseori prin tradiţiile lor, dar în acelaşi timp ajung să fie respinşi din cauza ilegalităţilor şi a modului lor de viaţă insalubru.

Calamitate imobiliară

Presa germană a prezentat romii români ca fiind o „calamitate imobiliară” în Germania. Această situaţie e prezentată şi de ziarul britanic The Daily Mail care a arătat că în urmă cu câteva luni, cartierul Rheinhausen din localitatea germană Duisburg era unul respectabil, însă totul s-a schimbat de când câteva sute de romi români şi bulgari au ocupat unul dintre blocuri. Speriaţi de mizerie şi de nivelul de infracţionalitate, germanii au fost nevoiţi să se mute din clădire, lăsând loc imigranţilor care deabia aşteaptă să profite de ajutoarele sociale oferite de Guvernul german. „Casa scării a devenit atât de murdară. Erau şobolani peste tot, iar zgomotele noaptea mă înnebuneau. Au furat tot de pe coridor: plantele şi tablourile pe care le-am cumpărat ca să arate frumos, chiar şi mopul pe care l-am lăsat afară doar 15 minute. Defechează şi urinează pe coridoare şi pe scări. Şi copiii, şi adulţii…”, povesteşte Marlene Bothge, o pensionară care a locuit în blocul „asediat” de romii est-europeni.
Publicaţia britanică scrie că din cele 46 de apartamente, doar trei mai sunt ocupate de familii de germani, în rest toţi locatarii s-au mutat în timp. În locul lor au venit romi din Fântânele, mai scriu jurnaliştii britanici.
Mulţi dintre romii bulgari şi români ajunşi la Duisburg nu vorbesc germana şi sunt necalificaţi, deci nu au mari şanse de a se angaja. Aşa că recurg la „metode creative” ca să-şi asigure traiul. În aşteptarea ajutoarelor sociale de la guvernul german, primarul oraşului Duisburg spune că romii îşi trimit copiii „în misiuni de furat”. În plus, edilul german Soeren Link a ajuns în presa internaţională după ce a spus că românii şi bulgarii aruncă gunoaie „mai înalte ca el” şi că îşi trimit copiii în „misiuni de furat”.

În Tîrnăveni

În luna ianuarie Iniţiativa Europeană a mobilizat o echipă din SUA şi Germania să meargă în satele din jurul Târnăveniului pentru a se întâlni cu familiile sărace de romi.
Conform acestora, Târnăveniul are una dintre cele mai mari populaţii de romi din întreaga ţară. Fotografiile surprind condiţiile de trai ale romilor, dar şi zona înconjurătoare. Imaginile prezintă şi rămăşiţele combinatului chimic, de unde familiile de romi din zonă adună fier vechi de peste 12 ani. Fotografiile au fost realizate de Alexander Zehrer de la Zalexfilm din Berlin, care mai are în portofoliul de activitate instantanee şi portrete din multe alte ţări ale lumii.

La nivel mondial, statisticile arată că există aproximativ 12 milioane de romi. Cei mai mulţi trăiesc în Statele Unite ale Americii – aproximativ un milion, în Brazilia – 800.000, Spania – 650.000 şi România – 621.000. Dar raportat la nivelul întregii populaţii ale ţărilor, procentual romii sunt cel mai numeroşi în Bulgaria – unde sunt aproximativ 4,67% din totalul populaţiei şi România – 3,3% din totalul populaţiei.

În România, romii formează a doua minoritate naţională, după cea a maghiarilor, dar numeroase statistici neoficiale ridică numărul romilor din România la două milioane, lucru explicat prin faptul că unii romi se declară la recensământ de etnie română sau maghiară.
Conform informaţiilor prezentate de Institutul Naţional de Statistică, la recensământul populaţiei din 2011 în judeţul Mureş trăiau cei mai mulţi romi (aproximativ 8% din totalul populaţiei judeţului), pe locul doi fiind judeţul Călăraşi. Totuşi, statisticile arată că doar 49% din romii mureşeni vorbesc limba romani, pe când în judeţe precum Caraş-Severin sau Ialomiţa procentul se ridică la 80%.
În judeţul Mureş, localităţile rurale cu cele mai mari comunităţi de romi sunt Band şi Vânători. ,,Sunt foarte mulţi la noi. Sunt şi unii foarte săraci, dar sunt şi care au bani fiindcă merg în străinătate şi lucrează, apoi se întorc şi îşi fac case”, ne-a spus un locuitor din comuna Vânători.

Vasile Dancea

Read more »

Proiecte ambițioase, realizare anevoioasă

By |

Proiecte ambițioase, realizare anevoioasă

dobre ciprian„Creşterea competitivităţii economiei şi a atractivităţii judeţului Mureş, reducerea disparităţilor existente între mediul urban şi rural, în scopul creării unui climat favorabil pentru locuitori, întreprinzători şi turişti”, acesta este obiectivul general pe care Consiliul Județean (CJ) Mureș și l-a fixat în „Strategia de dezvoltare a judeţului Mureş pentru perioada 2014-2020”. Documentul postat pe site-ul instituției este instrumentul care adună toate marile proiecte pe care fie CJ, fie CJ în parteneriat cu alte autorități locale sau ONG-uri, fie autoritățile locale singure sau în parteneriat cu ONG-ri le vor depune pentru finanțare din fonduri europene nerambursabile și mai apoi derula, cel puțin teoretic, în perioada 2014-2020.

În grupul de lucru care a elaborat documentul sunt nu mai puțin de 47 de ,,actori”, între care CJ, primării, instituții publice județene și ONG-uri care activează în județul Mureș.

Obiectivele

Obiectivele specifice sunt detaliate imediat mai jos, fiind formulate astfel:
„1. Extinderea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de bază din mediul urban şi rural, ca suport pentru dezvoltarea economică a judeţului;
2. Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor, încurajarea transferului tehnologic şi a cercetării aplicate în sectoare cu potenţial de creştere pentru îmbunătăţirea competitivităţii economiei şi creare de noi locuri de muncă;
3. Întărirea caracterului de centru medical şi de cercetare a judeţului Mureş;
4. Susţinerea polilor de dezvoltare urbani şi rurali (aşa cum au fost ele definite în PATJ a judeţului Mureş), în scopul asigurării unei dezvoltări policentrice a judeţului; Dezvoltarea zonelor rurale pentru reducerea decalajelor economice şi sociale majore faţă de mediul urban;
5. Diversificarea economiei locale prin dezvoltarea sectorului turistic, cu prioritate turismul cultural, balnear, rural şi montan, în spiritul tradiţiei multiculturale;
6. Valorificarea raţională a patrimoniului natural, a potenţialului pentru producerea resurselor de energie regenerabile, în conformitate cu principiile dezvoltării durabile;
7. Dezvoltarea eficientă a resurselor umane, ca suport pentru creşterea competitivităţii economice;
8. Dezvoltarea serviciilor sociale şi sporirea accesului la servicii sociale durabile şi de înaltă calitate a grupurilor defavorizate ;
9. Dezvoltarea capacităţii administrative a autorităţilor publice locale”.
Iată, așadar, că avem de-a face cu niște obiective cât se poate de ambițioase, ceea ce îi face pe cei care au elaborat documentul să atragă atenția că e nevoie nu doar de o bună conlucrare a autorităților publice, dar și de implicarea mediului privat, a ONG-urilor și a mediului academic. Conlucrare care până acum a fost mai degrabă accidentală, decât regulă.

Priorități

Documentul propriu-zis numără aproape 90 de pagini, plus anexe, fiind structurat pe șapte domenii mari prioritare: 1. Dezvoltare urbană, dezvoltarea infrastructurii tehnice și școlare; 2. Creșterea competitivității economice a județului Mureș, stimularea cercetării și inovării; 3. Protecția mediului înconjurător, eficiență energetică, valorificare resurselor regenerabile; 4. Dezvoltarea durabilă a zonelor rurale, sprijinirea agriculturii și silviculturii; 5. Dezvoltarea turismului; 6. Dezvoltarea resurselor umane, creșterea incluziunii sociale și creșterea ocupării forței de muncă și 7. Asigurarea unei administrații publice locale eficiente. Fiecare domeniu prioritar este structurat apoi pe capitole (priorități) și unele chiar pe sub-capitole (măsuri).

Sume fabuloase în investiții

Intrând și mai tare în detaliu dăm peste un portofoliu de proiecte realizat la nivel de județ, proiecte care, cum aminteam mai sus, sunt derulate nu doar de CJ, ci de autorități locale sau chiar ONG-uri sau de acești actori în parteneriate. Această listă numără nu mai puțin de 703 proiecte împărțite în două capitole: I Proiecte strategice prioritare și II Alte proiecte de importanță pentru județul Mureș. Primul capitol are o valoare însumată a proiectelor de 6,239 miliarde lei, iar al doilea de 4,627 miliarde lei, deci un total 10,866 miliarde de lei. Ca să ne fie mai ușor la calcule, la un curs euro-leu de 4,46 lei (dat vinerea trecută de BNR), asta înseamnă un portofoliu total de proiecte de 2,436 miliarde de euro. Să mai facem un pas înainte și să împărțim suma pe 6 ani, rezultă o sumă anuală de investiții de 406 milioane de euro.

Experiența „strică” planurile

Calculele nu dau bine dacă e să ne luăm doar după experiența istoriei din ultimii ani. De pildă, să luăm cel mai mare proiect cu finanțare europeană implementat/în curs de implementare în județul Mureș. Acest „titlu” îi revine proiectului de reabilitare și extindere a rețelei de alimentare cu apă și canalizare, proiect la care contractul s-a semnat în aprilie 2011 și se preconizează să fie terminat în 2015. Ei bine, gândiți-vă că acesta este un singur proiect, iar valoarea lui este de 110 milioane de euro, pe care autoritățile se chinuie efectiv (pe lângă cofinanțare de la bugetul de stat, primării și CJ, a fost nevoie și de contractarea unui credit) să-l deruleze în 5-6 ani. Ei bine, acum gândiți-vă că planurile sunt ca nu în 5-6 ani, ci anual, față de cei 110 milioane de euro, la nivelul județului Mureș să se investească 406 milioane.

Cofinanțarea

Iar capacitatea de gestionare a acestor fonduri nu este singurul impediment pentru că intervine și cofinanțarea. În cazul, îndrăznim să spunem fericit, în care cofinanțarea acestor proiecte care se bazează în principal pe fonduri europene, ar fi la o medie de doar 10% (sunt și cazuri în care cofinanțarea trece de 50%, de exemplu proiectul CJ pentru construcția Parcului auto pentru sporturi cu motor), la o sumă anuală de investiții de 406 milioane euro, rezultă câte 40,6 milioane de euro pe an investiții directe, bani suportați din bugetele CJ și ale primăriilor (pentru ONG-uri povara este mult peste puterea de finanțare). Asta doar pentru cofinanțare. Gândiți-vă de asemenea că aceste sume vizează exclusiv proiectele cu finanțare europeană și sunt excluse orice cheltuieli directe cu plombări de drumuri, dotări ale unor școli, reparații sau achiziții curente, investiții mărunte neprogramate etc.

Proiect pentru inventariere?!

Lămurirea vine însă de la CJ. Președintele Ciprian Dobre spune în primul rând că nevoile de investiții sunt mult mai mari, iar programul doar încearcă o inventariere a lor: „Nevoile, atât ale județului (vorbesc aici despre proiectele CJ), cât și nevoile unităților administrativ-teritoriale din județ care sunt 102, unde avem și proiectele municipiilor Tîrgu-Mureș, Reghin, Tîrnăveni… sunt evident mult mai mari decât fondurilor care vor fi alocate pe programul 2014-2020. E firesc să fie așa. Venind, să zic așa, cu picioarele pe pământ, o proiecție a dezvoltării județului Mureș și a tuturor localităților în parte, e bine să existe. Din exercițiul 2014-2020, dacă reușim să finanțăm o parte, e foarte important ca acea parte să fie cea prioritară”.

Se poate îndeplini 40-50% din proiect

Concluzia este că ambițiosul proiect, în atare condiții, adună o parte însemnată din aceste nevoi, însă e destul de clar și pentru conducerea CJ că ele nu vor fi derulate în totalitate în acești șase ani. O spune chiar președintele CJ Ciprian Dobre, care estimează că se pot finaliza între 30% și 50% din acest program: „Dacă acest calcul procentual, cum încercați să-l faceți, îl transpunem strict aritmetic, nu ne ducem nici până în 30%. Dar dacă desfacem acest program pe componente, vom vedea că unele dintre proiecte nu se finanțează numai din REGIO. De exemplu, apă-canalizare – vor fi probabil trei componente pe care se va merge, componenta de mediu, plus REGIO, plus componenta guvernamentală. Dacă vorbim de centuri ocolitoare, vom vedea că finanțare se poate obține și pe POS Transporturi. Dacă vorbim despre pod peste râul Mureș, pe lângă programul REGIO, avem și OG 26 – programul de dezvoltare locală. Dacă vorbim de piste de biciclete, vom vedea că avem și acolo cel puțin două componente de finanțare. Deci nu putem să ne raportăm numai la finanțarea pe care o avem pe REGIO. Practic, proiectul se descompune, acolo este un proiect de dezvoltare al județului și al celor 102 localități care îl compun, nu numai prin prisma exigențelor sau întinderii fondurilor europene. Avem fonduri europene, avem fonduri guvernamentale, avem fonduri proprii și avem posibilitatea obținerii și de alte finanțări(…). Dacă avem un randament bun al absorbției, nu numai pe fonduri regionale, se poate face 40-50% din acest proiect. Acela este programul de dezvoltare a județului și nu programul de dezvoltare a județului din fonduri europene REGIO”.

Cătălin Hegheș

Read more »

Biserica din Tirimia se surpă! Să o salvăm!

By |

Biserica din Tirimia se surpă! Să o salvăm!

026Bisericile sunt, de multe ori, singurele monumente cu care unele regiuni sau sate se pot lăuda. De aceea, conservarea bisericilor a devenit, adeseori, o necesitate nu doar religioasă, ci şi culturală. Acesta este şi cazul bisericii din satul Tirimia (judeţul Mureş). Biserica de aici are o vechime de peste 100 de ani, iar momentan, necesită reparaţii foarte importante fiindcă, începând de aproximativ cinci ani, zidurile bisericii crapă tot mai mult.

Crăpăturile

Biserica din Tirimia a fost construită în anul 1908. Dat fiind faptul că acum câţiva ani biserica a început să crape, iar crăpăturile s-au tot lărgit şi înmulţit, preotul local, Horaţiu Sită, a chemat o echipă de experţi să analizeze situaţia şi să propună soluţii pentru ca biserica să poată fi conservată. Echipa de experţi, condusă de arhitectul Nagy Attila din Tîrgu-Mureş, a preluat date importante la sfârşitul săptămânii trecute. „Așteptăm rezultatul analizelor care s-au făcut astăzi (vineri 11 aprilie n.r.), aşteptăm verdictul arhitectului și în funcție de aceasta ne gândim să facem diferite proiecte prin care să accesăm fonduri din mai multe direcții – fonduri locale, fonduri europene și să apelăm la fiii satului. Arhitectul, la prima vedere, a zis că e o problemă cam gravă, deşi nu prezintă un pericol iminent al dărâmării. Au fost încercări de consolidare în 1965, dar se pare că dealul se tot duce și au apărut crăpături vizibile în zona altarului…”, a spus preotul Horaţiu Sită, parohul locului.

De 100 de ani

,,Biserica din Tirimia a fost finalizată în 1908. Pictura s-a realizat în tehnica fresco, în anul 1970-1974. În 1974 a fost sfințită de către episcopul Emilian Birdaş. Lucrări de consolidare au fost făcute în 1965 în timpul părintelui Sămărghițan, când s-au construit niște piloni de susținere. O reparație generală s-a făcut în 2002 când nu erau apărute crăpăturile. Crăpăturile au apărut în urmă cu 5 – 6 ani. Anul trecut s-au accentuat. Nu se știe sigur cauza, dacă este vorba despre alunecări de teren sau despre infiltrații de apă. Numai după ce spune arhitectul vom şti… Și la casa parohială au apărut crăpături vizibile, și la mai multe case din zonă”.

Nevoie de ajutor

Satul Tirimia este un sat cu majoritatea creștinilor în vârstă și cu pensie de CAP, constând în sume foarte mici, deci cu posibilităţi reduse. De aceea, preotul Horaţiu Sită doreşte să iniţieze proiecte care ar putea aduce fonduri pentru consolidarea bisericii. Dar, până în acel moment, orice creştin cu posibilităţi materiale poate contribui la conservarea acestei biserici vechi de peste 100 de ani.
„Solicităm ajutorul tuturor celor care doresc să participe la conservarea acestei biserici pentru că dacă a fost construită cu greu de către strămoșii noștri, de către bunici, străbunici, noi măcar atât avem datoria de a o păstra, de a o conserva, mai ales că biserica are vechime de peste 100 de ani”, a fost apelul lansat de preotul paroh Horaţiu Sită.
Donaţiile pentru conservarea bisericii din Tirimia pot fi făcute în contul în lei deschis la Volksbank – RO80VBBU2511MF2651762701.

Titi Dălălău

Read more »

Maneaua administrativă

By |

catalin heghesÎn martie 2011, Sala Polivalentă din Tîrgu-Mureș, burdușită de oameni cum foarte rar îți este dat să vezi, găzduia un concert urmărit de la balcon, printre alții, de Claudiu Maior, pe atunci viceprimar, șeful Poliției Locale Valentin Bretfelean sau răposatul om de afaceri Sorin Țerbea. Pe scenă urca Nicolae Guță, unul din cei mai de succes maneliști români, iar intrarea era liberă. Pe afișul de promovare al evenimentului eram anunțați că evenimentul ni se oferă „Cu sprijinul Primăriei Tîrgu-Mureș”. Bineînțeles, lipsită ca de obicei de transparență, Primăria nu ne-a anunțat în ce anume a constat acel sprijin.

Au trecut anii, iar săptămâna trecută constatăm că, la propunerea Primăriei, Consiliul Local Tîrgu-Mureș votează un proiect de hotărâre prin care proprietarii de terase din Complexul de Agrement Mureșul (Weekend) nu mai au voie să vâre în playlisturile lor manele sau hip-hop. Schimbarea cu 180 de grade a gusturilor muzicale în birourile din Piața Victoriei, iată că devine literă de lege și pentru proprietarii de terase din Weekend. Dar există câteva probleme.

Pe de-o parte, poate nu știați, dar tot manelist este și Florin Salam, în cariera căruia putem bifa un curs pe care îl ține la Conservatorul din București, pe care l-a și absolvit de altfel, sau un album înregistrat cu Goran Bregovic, care l-a propulsat din exilul radiourilor românești până în playlistul BBC Radio One de la Londra. Fără să-mi placă personal nici Bregovic și nici Florin Salam, întreb doar: dacă la BBC Radio One e voie, la terasă la Weekend de ce nu e voie?

Alt exemplu. Dacă trupa de hip-hop Paraziții a fost invitată să compună o melodie pentru campania în care TVR încerca să identifice marile personalități ale neamului (proiectul Mari Români, care a născut la vremea aceea intense dezbateri la nivel național), la terasă la Weekend de ce n-au voie?

Și mai ales, de când se ocupă Primăria Tîrgu-Mureș să identifice și să reglementeze piața genurilor muzicale? Cine, cum și în baza căror principii îi va antrena pe polițiștii comunitari din Weekend să identifice care piesă e manea/hip-hop și care nu, deci pe cine să amendeze și pe cine nu? De ce a devenit plătitorul de taxe manelist discriminat față de cel care ascultă muzică lăutărească? Sau cine din Primărie s-a gândit că educarea târgumureșenilor nu se mai face în școli, ci prin interzicerea unuia sau a altui gen muzical?

Cãtãlin HEGHEŞ

Read more »

Proiect grandios pentru centrul Reghinului

By |

Proiect grandios pentru centrul Reghinului
Cinematograful Patria

Cinematograful Patria

Săptămâna trecută, primarul municipiului Reghin, Maria Precup, a postat pe pagina sa oficială de facebook imagini cu cinematograful Patria din centrul orașului, obiectiv care face parte dintr-un amplu proiect de reabilitare aprobat recent de consilierii locali în ședință extraordinară.

Imaginile au fost primite cu entuziasm pe internet, astfel că, în doar câteva ore, postarea a primit numeroase like-uri, share-uri și comentarii din partea reghinenilor.

Revitalizarea patrimoniului cultural din Reghin

Proiectul în cauză face obiectul unei hotărâri de Consiliu care se referă la participarea municipiului Reghin la schema de granturi mari din cadrul Programului PA16/RO12 Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural, urmând ca sursele de finanţare a acestei investiţii să fie asigurate atât prin accesarea fondurilor europene aferente Programului PA16/RO12, cât și din bugetul local. Valoarea totală a investiției este de circa 1.950 000 de euro și se estimează că în faza de execuţie se vor crea 60 de locuri de muncă, iar apoi, în faza de operare, 7 persoane vor avea joburi permanente.
Proiectul „Revitalizare patrimoniu Cultural în municipiul Reghin – Ansamblul Urban ,,Centru istoric” și Cinematograful ,,Patria” din Ansamblul Urban strada Petru Maior” are în vedere Parcul Central și Cinematograful Patria, dezafectat din 1995.

Restructurarea spațiului verde din centrul orașului …

…are la bază ideea de orientare a parcului spre „piesa de rezistenţă” a zonei centrale, care este clădirea Primăriei, crearea unor spaţii largi de adunare, dar și ideea de cinstire a meşterilor anonimi care au făcut ca faima Reghinului să treacă peste hotarele țării. Astfel, Parcul Central va fi structurat pe o axă transversală, având la Est balconul Primăriei. În fața clădirii, va fi o piaţă semicirculară, denumită „Platoul Primăriei”, din care vor porni…

Trei alei principale:

patria 21. „Aleea Eroilor”, care va avea de o parte şi de alta busturile lui Mihai Eminescu, Constantin Romanu Vivu, Petru Maior şi Patriciu Barbu.
2. „Aleea Muzicienilor”, va porni de la Platoul Primăriei către nord-vest, până la un scuar circular, în mijlocul căruia se va amplasa un monument destinat viorii, urmând ca de o parte şi alta a aleii să fie amplasate un bazin de apă cu o fântână arteziană cu 40 de jeturi şi o colină artificială alungită. În dalajul aleii se vor regăsi dale cu medalioane purtând numele unor violonişti celebri care s-au folosit în cariera lor de viorile fabricate la Reghin.
3. „Aleea Sportivilor” va porni de la acelaşi Platoul al Primăriei către sud vest până la un al doilea scuar circular, în mijlocul căruia se va afla un monument destinat ambarcaţiunilor sportive .Ca şi în cazul Aleii Muzicienilor şi aici pot fi amplasate acelaşi tip de dale cu medalioane, purtând numele unor sportivi celebri care în timpul competiţiilor sportive au folosit echipamente reghinene.
Între Aleea Muzicienilor şi Aleea Eroilor este prevăzută amplasarea unui amfiteatru în aer liber cu 200 de locuri.

O promenadă circulară

Funcţiunile centrale ale parcului vor fi legate de o promenadă circulară, care va include și o pistă de alergare cu covor artificial, iar dincolo de această promenadă sunt prevăzute platforme betonate sau cu dale, care pot avea destinaţii diverse, în funcţie de intenţiile ulterioare ale Primăriei (loc de joacă pentru copii, platforme pentru terase, un colţ destinat pensionarilor unde să se poată juca şah sau alte jocuri de societate).
Între şirul de case şi aceste platforme se va menţine trotuarul şi o cale carosabilă, cu acces limitat. Dincolo de intersecția cu Strada Spitalului parcul continuă cu o platformă circulabilă în mijlocul căreia se va ridica „Punctul de Informare pentru Turism”, investiţie pe cale de realizare. Va urma o zonă mixtă, verde cu peluză şi cu porţiuni pavate, denumită „Platoul Latinităţii” .
Sistemul de iluminat prevede amplasarea a 25 de stâlpi de iluminat cu Led-uri și a șapte stâlpi echipați cu panouri fotovoltaice. În jurul Parcului Central se propune restructurarea circulaţiei auto, cu baterii de parcări, staţii de autobuze și treceri de pietoni.

3D la Cinematograful ,,Patria” …

patria 3…se doreşte inventarierea stricăciunilor şi repararea lor, dar se va interveni și asupra funcţiunilor arhitecturale. Pentru că un Cinematograf cu 500 de locuri nu mai poate fi funcțional la ora actuală, spaţiile vor fi reconsiderate . Astfel, imobilul va include o sală destinată spectacolelor de teatru, expoziţiilor și conferinţelor, de dimensiune medie, cu 120 de locuri, o sală de cinema 3D de dimensiuni mici, cu 60 locuri, o altă sală pentru workshop-uri, în extindere la etaj, peste centrala termică actuală. Vor fi și anexe aferente unei asemenea structuri, respectiv grupuri sanitare, oficiu, club, foaier, depozitări, vestiare, dar și spaţii tehnice și administrative moderne.
Per ansamblu, conform proiectului, după modernizare, reabilitare şi extindere, cinematograful va avea la demisol centrala termică și cameră pentru instalații de ventilație, la parter vor fi două săli de spectacole, una cu scenă, a doua cu ecran, portic acoperit, holuri, windfang-uri, foaier, garderobă, birou, sală pentru workshop, vestiare, grupuri sanitare, casă de bilete, depozite, un bar-bufet cu o selecție variată de răcoritoare şi dulciuri. Primul etaj va fi ocupat de hol, două cabine de proiecție, birouri, vestiar, grup sanitar şi casa scării. Spaţiile exterioare vor cuprinde un gang exterior pietonal, acces pentru persoanele cu handicap, două accese pietonale (obținute prin reabilitarea celor existente pe cele două laturi ale clădirii), necesare asigurării ieșirii spectatorilor de la cinematograf, scări de acces, platformă cu o lăţime de cinci metri, situată în spatele centralei termice, trotuar de protecție la Centrala termică. Proiectul prevede și refacerea zidului de sprijin, care și-a pierdut stabilitatea din cauza infiltraţiilor de apă, reabilitarea împrejmuirii existente și amenajarea zonei verzi situată în jurul centralei.
Același proiect prevede achiziţionarea unor instalaţii de proiecţie şi sonorizare (care vor fi folosite pentru asigurarea sonorizării activităţilor desfăşurate în cadrul cinematografului, în special pentru sala de spectacol), mobilier (scaune, mese și cuiere) și dotări PSI.

Emeșe Ardelean

Read more »

Spectacol de excepție: Szilagyi, Ota și prietenii

By |

Spectacol de excepție: Szilagyi, Ota și prietenii
Trei artiști de mare calitate

Trei artiști de mare calitate

Activitatea culturală din orașul Luduș a cunoscut un reviriment deosebit datorat unei serii de surprize de proporții, oferite în ultimul an iubitorilor de muzică bună interpretată de muzicieni de renume ai țării.

Mai întâi, în luna mai 2013, au cântat pe scena Casei de Cultură „Pompeiu Hărășteanu, director Dorin Grama, doi maeștri ai clapelor, Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu după care, în ianuarie 2014, am primit vizita Cvartetului Transilvania, adică Gabriel Croitoru, Nicușor Silaghi, Marius Suorășan și Vasile Jucan. Concertele au fost posibile datorită unei deschideri spre arta adevărată a Primăriei și a Consilului Local care au apelat la Bugetul local atunci când a fost nevoie. Un alt merit important revine unui sponsor deosebit, SC TEREOS SA care a donat pianul pe care s-a cântat. Acum, în luna aprilie, ludușenii au beneficiat de încă o seară de vis, una mai strălucitoare decât celelalte.

Szilagyi – pledoarie pentru caritate

Szilagyi – pledoarie pentru caritate

De ce Bogdan Ota?

Doar câțiva dintre invitați

Doar câțiva dintre invitați

Un răspuns avizat ni l-a dat „principalul vinovat” pentru eveniment, Szilágyi Zoltán, un inginer care a devenit om de afaceri, un competent cunoscător al fenomenului cultural și totodată un om care înțelege suferința aproapelui și face tot posibilul să treacă de la momentul declarativ al compasiunii, la acțiune concretă. Și reușește.
Dar, cine este Bogdan Ota? În câteva cuvinte poate fi definit ca un muzician de excepție, locul doi la concursul „Norvegienii au talent”, absolvent de conservator și, nu în ultimul rând, un artist care rezonează cu tot ceea ce înseamnă compasiune tratată cu acte de caritate, nu doar cu vorbe frumoase. Participând și la alte concerte caritabile din țară, Szilagyi Zoltan l-a cunoscut pe noul său prieten, Bogdan Ota și așa s-a consolidat ideea concertului de caritate în beneficiul copiilor cu dizabilități grave de la Asociația „Impuls” condusă de Marioara Șofron.

Prietenii

Mulți amatori de autografe

Mulți amatori de autografe

Ceea ce părea o utopie pentru mulți, adică să umpli o sală, prețul biletului fiind de 30 de lei, s-a dovedit a fi o realitate frumoasă, după o promovare pe care o putem numi eroică făcută de ing. Szilagyi și Asociația PRINCIPIUM din Cluj-Napoca. Aceasta a rezolvat cu succes problemele tehnice ridicate de un asemenea concert.
Pe scenă, pianistul Bogdan Ota și prietenii săi, Radu Cotoman la vioară și Emerich Gherca – violoncel au încântat auditoriul cu o muzică astrală, ireală și profund emoționantă, o încântare pentru spectatorii vrăjiți. În sală au fost mulți oameni deosebiți veniți din Tîrgu-Mureș, Sibiu, Mediaș, Bistrița, Cluj-Napoca, Brașov și Luduș printre care l-am remarcat pe prefectul dr. Corneliu Grosu, deputatul Cristian Chirteș, vicepreședintele CJ Ovidiu Dancu, primarul Cristian Moldovan, preoții Lucian Voșloban, Ambruș Vilmoș, Ilie Dăian și C-tin Savu, apoi președintele IMO Finance, Iosif Pop, familiile Mocanu

Ineditul moment al mulajului

Ineditul moment al mulajului

Iosif și Rodica, Fodor Emil și Rodica, Ercean Cornel și Elena, Chișu Iov Ionel și Magdalena, Bordan Dennis și Ana, Călugăr Vasile și Gabi, împreună cu Andra, Pandrea Mihai și Ana, Răileanu Aurel și Olga. De asemenea, i-am văzut pe Stelian Crăciun, Emil Coman, Grigore Iftenie, consiliera Paula Stînă, medicii Daniel Porav Hodade și Ovidiu Gîrbovan și întregul personal de la SC RIAD TRADE SRL. A fost un public deosebit, caracterizat succint de Maria Călin de la Casa de Cultură: „Lucrez de mulți ani aici, dar niciodată nu am găsit așa ordine după plecarea spectatorilor, doar două hârtiuțe pe jos”.
După ce Euterpe, muza muzicii a destrămat vraja, spectatorii s-au întâlnit în holul mare al Casei de Cultură care, instantaneu, a devenit prea mic pentru cei care au dorit să admire expoziția de artă plastică. Au expus Rodica Olteanu, Ioan Astăluș, Alex Nicoară, Marius Popa, autorul fotografiilor din pagină, Șimon Lenke Ildiko și Attila, Eugen Stoica și Tudor Lucian Demian. La un moment dat, atenția tuturor a fost captată de spectacolul oferit de Șimon și Astăluș care au „răpit” amprenta palmei drepte a lui Bogdan Ota. Turnată în bronz, aceasta va aminti de evenimentul cultural.
La final, ing. Szilagyi Zoltan ne-a declarat: „ Am certitudinea că la închierea spectacolului oamenii care la început au fost doar buni, au ieșit din sală mult mai buni. Cu cât procentul acestora va fi mai mare, cu atât ziua de mâine a României va fi alta”.

Ioan A. Borgovan

Read more »

Eduard Novak, bronz la Mondialele de paraciclism

By |

Eduard Novak, bronz la Mondialele de paraciclism

carol-eduard-novak1Sportivul român Eduard Carol Novak a cucerit medalia de bronz, vineri (11 aprilie), la Campionatele Mondiale de paraciclism de la Aguacalientes (Mexic), în proba de 4 km urmărire (categoria C4), în care deținea recordul mondial.

Cvintuplu campion mondial, Novak a ocupat locul 4 în calificări, cu timpul de 4 min 40 sec 600/1000, apropiat de recordul mondial — 4 min 40 sec 315/1000. Singurul campion paralimpic din istoria sportului românesc a fost devansat de slovacul Jozef Metelka, acesta stabilind un nou record mondial, 4 min 30 sec 806/1000, de cehul Jiri Jezek, 4 min 32 sec 944/1000, și de americanul Jeffrey Martin, 4 min 39 sec 616/1000. La cursă au luat startul 14 sportivi.
Novak l-a învins pe Martin în lupta pentru medalia de bronz, fiind cronometrat cu timpul de 4 min 41 sec 318/1000, față de 4 min 48 sec 984/1000. Metelka (4:33.322) l-a întrecut pe Jezek (4:34.688) în confruntarea pentru aur.
,,Chiar dacă am făcut tot ce a ținut de mine, câteodată soarta nu o poți ocoli. Accidentarea din ultimul antrenament la prima vedere a fost banală, dar sunt în imposibilitatea de a respira normal. Timpul din calificări este de ajuns pentru finala mică”, afirma Novak după calificări pe pagina sa de Facebook.
,,Obținând locul 4 în calificări am reușit să înving și să termin pe locul 3. Rezultatele nu sunt chiar conform așteptărilor, probabil din cauza unei accidentări banale care mi-a influențat respirația. Însă, chiar dacă faci totul cum trebuie, unele lucruri nu le poți ocoli”, a scris Novak după finală. Novak s-a declarat totuși fericit și pentru medalia de bronz, care aduce puncte importante pentru calificarea la Jocurile Paralimpice Rio 2016.

Read more »

Automobilele electrice, în producție de masă

By |

Automobilele electrice, în producție de masă
Tesla - cea mai bună mașină electrică

Tesla – cea mai bună mașină electrică

Chiar dacă nu e neapărat o noutate și ne-am cam obișnuit cu ideea că există pe piață și variante electrice pentru deplasări (în special urbane), trebuie să spunem că 2014 va rămâne totuși anul în care aceste modele prind contur serios. Am semnalat deja intrarea BMW pe piața auto-electrice cu i3 și i8, iată că nici Mercedes Benz nu e prea mult în urmă. Săptămâna care tocmai s-a încheiat a consemnat intrarea în producție a B-Klass full-electric, mașina care depășește din start BMW la capitolul cel mai sensibil al electricelor: autonomia. Mercedes anunță 200 de kilometri și baterii Tesla – adică cele mai bune la ora actuală – în timp ce rivalii au anunțat doar 160 km la i3.

În rest, B-Klass electric va dezvolta 177 CP, va cântări peste 1.700 kg și se va lansa pe piața din SUA, apoi Germania și până la finele acestui an ar trebui să ajungă cam în toate țările cu potențial de vânzare a mașinilor electrice.

Alte electrice …

… găsiți în oferta Nissan și Renault, care sunt firme ale aceluiași trust auto și care sunt și pionieri în acest domeniu. Trebuie spus că Nissan Leaf este una dintre primele mașini full-electrice apărute pe piață. În prezent Renault are nu mai puțin de patru modele complet diferite: Zoe, Twizzy, Fluence și Kangoo Van.
Apoi, avem cea mai bună mașină electrică, dar și una dintre cele mai râvnite mașini de pe planetă: Tesla. Există un singur model și la prima vedere ai spune că e scumpă. Dar comparând performanțele pure cu ale altor modele din aceeași grupă vei constata rapid fie că mașinile comparabile ca performanțe nu prea sunt comparabile la preț, fie că la acest preț nu vei găsi foarte multe mașini comparabile. Și da, vorbim de tehnologie bazată pe motor electric.
Și, ca să nu tratăm discriminatoriu producătorii auto, mai amintim în rândurile modelelor electrice Ford Focus Electric, Chevrolet Volt, Volkswagen E Up și Golf E, Mitsubishi i-MIEV, SMART ed-coupe și tripleta de mașinuțe de oraș Peugeot – Citroen – Toyota, fiecare cu denumirea sa.

Cristian Teodorescu

Read more »

Votul deputaților: Judecătoria Tîrnăveni rămâne!

By |

Votul deputaților: Judecătoria Tîrnăveni rămâne!

judecatorieMinisterul Justiției a lansat în dezbatere publică la sfârșitul lunii ianuarie un proiect de lege prin care justifica necesitatea desființării a 30 de instanțe și parchete din România. În expunerea de motive a Legii privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea se precizează că desființarea este fundamentată pe Raportul privind concluziile Grupului de lucru interinstituțional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea introducerii noilor Coduri (raport din 2013), grup de lucru coordonat de magistratul mureșean Horatius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, pe un raport din 2010 care a stat la baza Legii nr. 148/2011 privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă acestea, potrivit căreia au fost desființate 9 judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, pe recomandările din Rapoartele privind Mecanismul de Control și Verificare al Comisiei Europene etc.

Astfel, în argumentația elaborată de Ministerul Justiției se precizează că: „Rapoartele anuale privind activitatea instanţelor şi parchetelor, elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii au evidenţiat faptul că există instanţe care în mod constant în perioada 2009 – 2012 au înregistrat un volum de activitate sub pragul de 5.000 de cauze. Astfel, în timp ce volumul de activitate la nivelul majorităţii instanţelor şi parchetelor de la an la an cunoaşte o continuă creştere, într-un sens oarecum contrar acestui trend ascendent anumite instanţe îşi menţin constant volumul de activitate sub pragul de 5000 de cauze”.
Pornind de la această constatare s-a format grupul de care aminteam mai sus și care a avut sarcina de a analiza volumul de muncă al instanțelor și parchetelor. Astfel, reprezentanți din CSM, Ministerul Justiției și Ministerul Public au întocmit un raport ținând cont de mai multe criterii prin care era apreciat volumul de activitate al instanțelor și parchetelor, și anume: volumul de activitate în perioada de referinţă 2009-2012, maxim 3500 de cauze, circumscripţiile teritoriale şi posibilităţile de rearondare a localităţilor în cazul instanţelor şi parchetelor desfiinţate, infrastructura (rutieră, feroviară), distanţele de parcurs până la sediile instanţelor şi parchetelor la care vor fi arondate localităţile din cadrul instanţelor/parchetelor desfiinţate, situaţia sediilor instanţelor sub aspect juridic şi funcţional şi cheltuielile instanţelor, numărul de locuitori deserviţi de instanţa respectivă, schema de personal şi gradul de ocupare al instanţei.
În baza acestor criterii, printre instanțele și parchetele care au fost propuse spre desființare se numără și Judecătoria Târnăveni și Parchetul de pe lângă Judecătoria Târnăveni (mai multe detalii www.punctul.ro – Justiția e oarbă? Cauza Judecătoriei Târnăveni).

Primarului Sorin Megheşan, la București

În urma numeroaselor memorii şi sesizări ale primarului municipiului Târnăveni Sorin Megheşan, referitoare la desfiinţarea Judecătoriei din Târnăveni, edilul a fost invitat la Bucureşti în data de 5 martie în şedinţa pe comisii a Camerei Deputaţilor, unde le-a explicat parlamentarilor importanţa şi necesitatea acestei instituţii la Târnăveni.
În data de 8 aprilie la ora 12.00, Camera Deputaţilor a votat împotriva proiectului de desfiinţare a Judecătoriei din municipiul Târnăveni. Primarul Sorin Megheşan le-a mulţumit public tuturor parlamentarilor mureşeni care au susţinut cauza Târnăveniului şi în mod special preşedintelui Consiliului Judeţean Mureş, Ciprian Dobre.
Proiectul de Lege privind desfiinţarea unor instanţe judecătoreşti şi a parchetelor de pe lângă aceasta (PL-x 33/2014) este o lege organică. Comisia Juridică a respins raportul, Camera Deputaţilor fiind prima cameră sesizată. Proiectul urmează a fi discutat şi în Senat.

Mircea Barbu

Read more »

Deşeurile din cartiere aduc sancțiuni

By |

Deşeurile din cartiere aduc sancțiuni

gunoaiePrimarul Sorin Megheşan a avertizat preşedinţii asociaţilor de proprietari că vor fi sancţionaţi financiar şi încep demersurile pentru ridicarea atestatelor, dacă nu rezolva problema deşeurilor din cartiere.

Patru cartiere din Târnăveni au rămas de mai bine de o săptămână fără tomberoane şi fără serviciul de salubritate deoarece au acumulat mari restanţe. Preşedinţii asociaţilor au preferat ca din banii încasaţi să achite doar factura de apă. ,,Cu toate acestea, unii dintre conducătorii asociaţilor cu probleme, pe lângă faptul că nu îşi respectă programul de lucru au avut grijă să îşi încaseze salariul deşi cartierul a rămas fără tomberoane”, a afirmat primarul în cadrul ultimei şedinţe a Consiliului Local.
Motivul pentru care s-au ridicat containerele de gunoi de către firma S.C. Schuster Ecosal S.R.L. îl reprezintă restanţa la achitarea facturilor de către asociaţiile de proprietari de mai jos:
Asociaţia de proprietari nr. 11, Cartier 1 Decembrie 1918 = 15 luni restanţă
Asociaţia de proprietari nr. 12, Cartier 1 Decembrie 1918 = 10 luni restanţă
Asociaţia de proprietari Tineretului – Victoriei = 8 luni restanţă
Asociaţia de proprietari nr. 8, Cartier 1 Decembrie 1918 = 6 luni restanţă
Asociaţia de proprietari nr. 1, Cartier Zorilor = 6 luni restanţă
Asociaţia de proprietari nr. 6, Cartier George Enescu = 5 luni restanţă.

Read more »

50 de proiecte au câștigat „Spații Verzi”

By |

50 de proiecte au câștigat „Spații Verzi”

proiecteUn număr de 50 de proiecte de mediu vor fi finanţate de către MOL România cu suma de 650.000 lei, în cadrul Programului ,,Spaţii Verzi”, derulat de Fundaţia pentru Parteneriat din Miercurea Ciuc.

Potrivit unui comunicat, au fost primite 179 de cereri de finanţare, din 35 de judeţe, iar Fundaţia pentru Parteneriat a selectat 50 de proiecte câştigătoare. Pentru componenta ,,Spaţii Verzi Urbane” au fost depuse 94 de proiecte, dintre care 27 au fost declarate câştigătoare de către comitetul de evaluare a programului.
Se vor reamenaja curţi de şcoli, de grădiniţe, parcuri publice şi curţi ale centrelor de copii în 25 de oraşe, din 17 judeţe. În comunicatul menţionat se mai arată că vor fi plantaţi peste 2.000 de arbori şi arbuşti şi în jur de 14.000 flori, pe o suprafaţă de 30.000 de metri pătraţi de spaţii verzi.

Arii Naturale Protejate

La categoria ,,Arii Naturale Protejate” au fost propuse 85 de proiecte, iar 23 dintre acestea au fost selectate pentru finanţare. Câştigătorii au obţinut fonduri pentru activităţi tip Junior Ranger, amenajarea de poteci tematice, organizarea de evenimente precum ,,Ziua Rezervaţiei”, ,,Ziua Biodiversităţii”, expoziţii şi amenajarea unor centre de vizitare. Proiectele se vor derula în 14 judeţe din ţară.
Directorul Fundaţiei pentru Parteneriat, László Potozky, a declarat că interesul organizaţiilor şi comunităţi de a se implica în activităţi de protecţia mediului este unul crescut.
,,Evaluarea proiectelor din cadrul celor două componente ale programului ‘Spaţii Verzi’ ne-a demonstrat interesul continuu al organizaţiilor neguvernamentale şi al comunităţilor de a se angaja în activităţi care să ducă la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu urbane, respectiv la conştientizarea valorii patrimoniului natural din România. Modalităţile de abordare descrise în cadrul proiectelor aprobate sunt caracterizate printr-un grad ridicat de inovaţie şi creativitate”, a declarat László Potozky, director al Fundaţiei pentru Parteneriat.

La rândul său, Kinga Daradics, director al MOL România, a precizat că responsabilitatea faţă de mediu trebuie dublată de eforturi consecvente pe termen lung. ,,Este parte a filosofiei noastre de afaceri şi vom rămâne un partener de încredere al celor care vor să realizeze proiecte verzi, care vor înfrumuseţa şi îmbunătăţi viaţa comunităţilor, cu efecte durabile şi sustenabile”, a spus ea.

134.000 de voluntari

În cadrul celor opt ediţii anterioare ale programului Spaţii Verzi, desfăşurate în perioada 2006-2013, s-au implicat peste 134.000 de voluntari. Proiectele finanţate au ,,înverzit” o suprafaţă de circa 363.000 de metri pătraţi. De asemenea, au fost sprijinite 124 de proiecte de popularizare a importanţei ariilor protejate, prin activităţi variate. Finanţările totale acordate de la începutul programului depăşesc echivalentul a un milion de euro.

Read more »

Voluntarii au înfrumusețat orașul

By |

Voluntarii au înfrumusețat orașul

voluntariZeci de angajaţi ai Primăriei Miercurea Ciuc au părăsit marţi birourile instituţiei pentru a participa la o acţiune de voluntariat cu scopul de a înfrumuseţa oraşul.

Acţiunea se intitulează ,,Ziua Verde a Primăriei”, se desfăşoară pentru al treilea an consecutiv şi la ea participă majoritatea angajaţilor municipalităţii, exceptându-i pe cei care lucrează la birourile de relaţii cu publicul.
Un grup al angajaţilor Primăriei a mers în zona izvorului de apă minerală din Şumuleu-Ciuc, unde s-au efectuat lucrări de salubrizare şi de înfrumuseţare a suprafeţelor verzi, iar un alt grup s-a ocupat de înfrumuseţarea parcului Erzsébet din zona Gării CFR. Aici au fost adunate deşeurile, s-a tuns gardul viu şi au fost curăţaţi copacii uscaţi. Alte două grupuri s-a deplasat pe străzile Bolyai şi Nicolae Bălcescu, respectiv în Piaţa Majláth Gusztáv Károly, unde, sub îndrumarea colegilor de la secţia floricolă, au plantat copaci şi trandafiri.
Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila, a declarat că acţiunea a început întâmplător, atunci când angajaţii Primăriei trebuiau să recupereze o zi liberă şi au decis să facă voluntariat pentru a-i ajuta pe colegii de la secţia floricolă, care aveau mult de lucru în perioada respectivă. Ulterior, acţiunea a devenit tradiţie şi este primită cu plăcere de personalul municipalităţii.
,,La acţiune participă cam 60-80 de persoane şi se desfăşoară în perioada în care colegii de la secţia floricolă au nevoie de forţă de lucru şi orice ajutor este binevenit. Deja a devenit o tradiţie şi este o experienţă plăcută”, a explicat viceprimarul Antal Attila.
În cursul zilei de marţi la Primăria Miercurea Ciuc funcţionează doar birourile de relaţii cu publicul.

Read more »

Întreținerea șanțurilor, în vizorul prefectului

By |

Întreținerea șanțurilor, în vizorul prefectului

santPrefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, a dispus acţiuni de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă şi au fost realizate şi întreţinute şanţurile şi rigolele în localităţi, pentru prevenirea inundaţiilor ce ar putea avea loc în timpul primăverii.

Adrian Jean Andrei a declarat că în cadrul acestor controale se vor verifica, în principal, existenţa depozitelor de deşeuri şi de material lemnos pe malurile şi în albiile cursurilor de apă, precum şi zonele de scurgere a podurilor şi podeţelor , inclusiv modul în care au fost întreţinute şanţurile şi rigolele de scurgere ale apelor pluviale din localităţi.
Controalele vor fi coordonate direct de prefectul Harghitei şi vor fi efectuate de o echipă mixtă formată din reprezentanţi ai Sistemului de Gospodărire a Apelor, Gărzii de Mediu, Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă.
Prefectul Adrian Jean Andrei a subliniat că în localităţile unde se vor identifica nereguli sau unde nu se respectă termenele de remediere a deficienţelor, primarii vor fi sancţionaţi potrivit legislaţiei în vigoare.
,,Autorităţile publice locale nu trebuie să facă altceva decât să respecte legea. Iar aceste controale sunt necesare pentru prevenirea blocajelor în cazul unor inundaţii iminente, care pot duce la pagube materiale sau chiar la pierderi de vieţi omeneşti”, a declarat prefectul Harghitei.

Read more »

Incze Csongor, nou vice al CJ Harghita

By |

Incze Csongor, nou vice al CJ Harghita

Incze-CsongorVicepreşedintele organizaţiei de tineret a UDMR Odorhei, Incze Csongor, în vârstă de 31 ani, a fost ales miercuri vicepreşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Harghita, după ce postul a rămas liber în urma numirii fostului vicepreşedinte, Birtalan Jozsef, în funcţia de şef al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Incze Csongor a fost ales în şedinţa extraordinară a Consiliului Judeţean Harghita, fiind singura propunere a grupului UDMR, ai cărei membri sunt majoritari în acest organism. El a fost votat de 21 dintre consilieri, în vreme ce consilierii Partidului Civic Maghiar (PCM) nu au dorit să participe la vot, pe motiv că vicepreşedintele trebuie ales în şedinţă ordinară şi nu extraordinară. În plus, reprezentanţii PCM au reclamat faptul că UDMR ‘face politică de forţă’ şi tratează această formaţiune ca pe ‘fratele mai mic, căruia îi mai dă câte o palmă’, făcând referire la faptul că grupul civicilor maghiari nu a fost consultată în alegerea vicepreşedinţilor.
Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a ţinut să puncteze faptul că doreşte să continue colaborarea cu opoziţia, pentru ca, în deciziile luate, ,,să se oglindească şi părerea celor care nu au votat cu UDMR” şi le-a cerut reprezentanţilor grupurilor din consiliu să discute între ei.

Cine este

Noul vicepreşedinte al CJ Harghita, Incze Csongor, a absolvit Facultatea de inginerie informatică la Budapesta, a fost timp de patru ani şeful biroului parlamentar al deputatului Antal Istvan, a lucrat timp de un an ca şi consilier în Ministerul Comunicaţiilor, iar în prezent este reprezentant vânzări pentru Harghita şi Covasna al Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii, funcţie de unde va trebui să se suspende, în următoarele 15 zile.
El a declarat că va avea aceleaşi atribuţii ca şi fostul vicepreşedinte Birtalan Jozsef şi va lucra în echipă la proiectele Consiliului Judeţean Harghita.
În mod tradiţional, dacă preşedintele CJ Harghita provine din zona Ciuc, ceilalţi doi vicepreşedinţi trebuie să reprezintă zonele Odorhei, respectiv Gheorgheni, acest algoritm fiind păstrat cu stricteţe în ultimii ani.

Read more »

Peste 120 de producători la Târgul de paşte

By |

Peste 120 de producători la Târgul de paşte

targ de pastePeste 120 de producători şi meşteşugari din Harghita au participat la sfârșitul săptămânii trecute, vineri şi sâmbătă, la Târgul de paşte al produselor locale şi tradiţionale, în pofida ploii persistente şi a temperaturilor scăzute.

În parcarea clădirii Palatului Administrativ din Miercurea Ciuc şi sub coloanele imobilului au fost amplasate standuri cu produse dintre cele mai diverse, de la preparate din carne şi lapte, siropuri, pâine de casă şi turtă dulce până la ouă încondeiate, ţesături, îmbrăcăminte, bijuterii lucrate manual sau decoraţiuni de Paşte. Atmosfera a fost întreţinută de fanfara din localitatea Cârţa, care a interpretat cântece de promenadă.

Cojocarul Peter Istvan

Peter Istvan este un cojocar din comuna Zetea şi prezintă publicului căciuli, cojoace sau mănuşi. Chiar dacă vine primăvara, el speră să vândă câte ceva înainte de Paşte, dar recunoaşte că cei care sunt interesaţi de produsele sale sunt mai ales turiştii.
,,Am 65 de ani şi fac acest meşteşug din 1968. Mă ajută nevasta şi un fecior. Acum ne pregătim să începem argăseala pieilor, după ce sunt tăiaţi mieii şi toată vara asta facem. Iar iarna ne apucăm de lucru şi muncim până în primăvară”, a spus Peter István.

Veres Imre, dogar din satul Fâncel

La târg a venit şi Veres Imre, un dogar din satul Fâncel, zona Odorhei, care oferă la vânzare butoiaşe şi putini pentru făcut brânza sau pentru iaurt, dar şi alte obiecte de lemn necesare în bucătărie. Întrebat dacă produsele sale au căutare, Veres Imre a replicat: ,,Care cumpără, cumpără şi care nu, nu. Noi să fim sănătoşi”.

Dajka Julianna, Faluvegi Irma – mărgele și covoare

În apropierea standului bătrânului dogar expune Dajka Julianna, din Miercurea Ciuc, care realizează ouă brodate cu mărgele, în vreme ce Faluvegi Irma, o ţesătoare din municipiu, a venit la târg cu covoare de perete tradiţionale, pe care le realizează cu multă migală şi cu care vorbeşte ,,pentru a le însufleţi”.
La această ediţie a târgului s-a desfășurat şi un concurs de brânzeturi, organizat de Asociaţia producătorilor tradiţionali din Harghita şi o prezentare a mărcii ,,Hargita Sajt” (nr: ,,Caşcavalul Harghita”). De asemenea, în holul Consiliului Judeţean a fost deschisă o expoziţie care are ca temă energia regenerabilă şi unde cei interesaţi vor putea vedea sisteme de colectoare solare, cazane pe biomasă şi pot adresa întrebări experţilor din domeniul eficienţei energetice a caselor.

Tradiţionalul Târg de Paşte de la Miercurea Ciuc este organizat de Consiliul Judeţean Harghita, prin Camera Agricolă, cu scopul de a încuraja locuitorii să cumpere produse de calitate, dar şi pentru a sprijini meşteşugarii şi producătorii locali.

Read more »

Interes ridicat pentru agricultură

By |

Interes ridicat pentru agricultură

agricol (2) tractor campAproximativ 15.000 fermieri harghiteni au depus, până în prezent, cererile pentru acordarea subvenţiei pe suprafaţă, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA), ceea ce înseamnă aproape jumătate din numărul solicitărilor programate până în 15 mai.

Şeful APIA Harghita, Haschi Andras, a declarat că perioada de depunere a cererilor este 1 martie – 15 mai şi sunt aşteptaţi aproximativ 32.000 fermieri. Dacă în anii trecuţi, în aceeaşi perioadă, abia se depuseseră 10.000 de cereri, în acest an interesul este unul foarte ridicat.
,,Până în momentul de faţă, adică în prima treime a lunii aprilie, s-au depus la Centrul Judeţean al APIA Harghita un număr de aproximativ 15.000 de cereri, ceea ce însumează o suprafaţă de aproximativ 90.000 de hectare. Pentru ca să putem termina în perioada optimă, adică 15 mai, trebuie să se depună zilnic aproximativ 680 de cereri în judeţ, iar în momentul de faţă noi preluăm chiar acest număr de cereri şi pot să spun că ne-am încadrat sută la sută în grafic. Faţă de anii trecuţi stăm mult mai bine”, a declarat Haschi Andras.
Fermierii harghiteni au primit, în ultimii şapte ani, de la aderarea României la Uniunea Europeană, peste 300 de milioane de euro, reprezentând subvenţii pe suprafaţă, fonduri accesate prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură (APIA).
Potrivit specialiştilor, aceste fonduri sunt folosite pentru dezvoltare rurală, pentru creşterea nivelului de trai de la sate, astfel încât fermierii să nu-şi dorească să se mute la oraş.
Campania de preluare a cererilor pentru anul 2014 se desfăşoară în perioada 1 martie-15 mai, dar va continua încă 25 de zile şi după această dată, dar cu aplicarea unei sancţiuni de 1% pe zi.

Read more »

Turiştii, așteptați în Harghita de Paști

By |

Turiştii, așteptați în Harghita de Paști
În Harghita, ficiorii merg la ,,stropitul fetelor”

În Harghita, ficiorii merg la ,,stropitul fetelor”

Turiştii din România şi Ungaria sunt aşteptaţi să-şi petreacă sărbătorile pascale în pensiunile din Harghita cu bucate tradiţionale şi programe speciale, atât Paştele ortodox, cât şi cel catolic fiind celebrate, în acest an, în aceeaşi zi.

Praid

Unele dintre cele mai căutate pensiuni sunt cele aflate în zona Praid, unde turiştii vin pentru relaxare şi pentru a face tratament în salina din localitate.
Reprezentanta unei agenţii de turism din Praid, Laszlo Ildiko, a declarat că gradul de ocupare a pensiunilor din zonă este de 70-75%, în vreme ce în centrul localităţii nu se mai găsesc locuri de cazare. Cei mai mulţi turişti sunt din România, dar există şi rezervări făcute de turişti din Ungaria care îşi vor petrece Paştele în această zonă. Laszlo Ildiklo a spus că de pe masa festivă nu vor lipsi ouăle roşii, mielul umplut sau cozonacul şi, în premieră, va fi pregătită o ,,pâine a soarelui”, care va avea forma florii soarelui şi ,,va fi umplută cu seminţe şi şuncă”.
Preţurile practicate de pensiunile din zona Praid pornesc de la 55-60 de lei pe zi, cazare, şi ajung până la peste 100 de lei, în funcţie de categorie.

Valea Ghimeşului

Şi la pensiunile de pe Valea Ghimeşului se fac ultimele pregătiri pentru sărbătorile pascale. Zona este una deosebit de frumoasă şi mulţi turişti au ales să sărbătorească aici Învierea Domnului.
Csillip Arpad este proprietarul unei pensiuni din Valea Rece şi afirmă că toate locurile de cazare au fost ocupate de Paşte de turişti din Bucureşti, Iaşi sau din Ungaria. Oaspeţilor li s-au pregătit programe speciale, ei putând să vopsească şi să încondieze ouă sau să frământe cozonaci, împreună cu angajatele pensiunii. Csillip Arpad a spus că turiştilor li se pregăteşte pentru masa de Paşte miel la cuptor, drob sau pâine umplută cu ciolan afumat, o specialitate a acestei pensiuni. De asemenea, în a doua zi a Paştelui catolic, turiştii vor putea vedea obiceiul ,,stropitului fetelor”, foarte iubit în zonă.
,,Suntem pe ultima sută de metri cu pregătirile, iar turiştii vor avea parte de bucate tradiţionale, specifice zonei, vor putea să vopsească şi să încondeieze ouă, dar vor putea merge cu noi la stropit în satele din împrejurimi şi vor participa şi la o petrecere”, a declarat Csillip Arpad.
Preţurile practicate la această pensiune sunt cuprinse între 30 şi 60 de euro pe zi, all inclusive.

Băile Tuşnad

În staţiunea Băile Tuşnad jumătate dintre locurile de cazare din pensiuni sunt ocupate, interesul turiştilor fiind destul de ridicat, a precizat primarul Albert Tibor. El a subliniat că înainte de sărbători turiştii pot mânca preparate de post, iar de pe masa de Paşte nu vor lipsi ouăle roşii, mielul şi palinca. De asemenea, centrul wellness din staţiune, deschis în această iarnă, va avea program prelungit pentru a sta la dispoziţia tuturor celor care doresc să se relaxeze după o masă copioasă.
Tarifele în staţiunea Băile Tuşnad sunt cuprinse între 350-700 de lei, pentru trei zile, all inclusive, în funcţie de categoria pensiunii.

Borsec

Un interes mai mic se manifestă pentru staţiunea Borsec, unde doar aproximativ 30% din locurile de cazare sunt ocupate. Preşedintele Asociaţiei de Turism din Borsec, Sarpatki Melania, a declarat că turiştii care au ales să-şi petreacă sărbătorile pascale în staţiune vor putea vizita împrejurimile şi peşterile din zonă, însoţiţi de un ghid, dar se vor putea relaxa şi la minicentrul de tratament cu apă minerală, ,,Baia O-Saros”. Bucatele pascale vor fi ,,specific ungureşti”, iar pentru un pachet de patru zile şi trei nopţi, tarifele pornesc de la 100 de lei pe zi cazare şi ajung la 280 de lei cu demipensiune şi masă festivă.

Read more »

Modernizarea satelor mici, un proiect unic

By |

Modernizarea satelor mici, un proiect unic

modernizareConsiliul Judeţean (CJ) Harghita derulează, de câţiva ani, un program destinat modernizării satelor mici, ce vizează electrificarea gospodăriilor, repararea şcolilor şi grădiniţelor sau reabilitarea drumurilor.

Preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat că este vorba de un program cadru, unic la nivel naţional, destinat modernizării satelor mici, în cadrul căruia se derulează un subprogram ce vizează electrificarea acestora. Borboly a spus că este inacceptabil ca în secolul XXI sate întregi să fie neelectrificate, iar copiii să înveţe la lumina lămpilor, motiv pentru care autoritatea judeţeană s-a implicat în rezolvarea acestei probleme, după ce a văzut că de la nivel central nu se alocă fonduri în acest sens.

Program unic în țară

,,Este un program unicat în ţară, prin care Consiliul Judeţean s-a implicat pentru rezolvarea unei necesităţi, unei probleme majore. Pentru că în secolul XXI nu este bine şi este inacceptabil ca sate întregi să nu fie electrificate, copiii să înveţe la lumina lămpilor sau să se folosească combustibil pentru iluminat şi pentru aparatură electronică. Foarte mulţi oameni nu au frigider sau nu folosesc un calculator. (…) De aceea, din 2010, noi ne-am implicat şi am realizat, în cadrul programului cadrul pentru satele mici, un subprogram intitulat ,,Electrificarea satelor mici”, de sub 100-200 de locuitori. Astfel, realizăm investiţii în comun cu localităţile respective şi cu locuitorii care vor fi beneficiari”, a declarat preşedintele CJ Harghita.
El a spus că electrificarea se realizează în sistem ,,clacă”, respectiv Consiliul Judeţean ,,cumpără cablurile de tensiune şi transformatoarele şi finanţează lucrarea, iar racordarea şi planul lucrării sunt realizate de către locuitori şi de autorităţile locale”.
Potrivit sursei citate, în ultimii ani, peste zece sate mici au fost electrificate, ceea ce înseamnă mai mult de 500 de gospodării. În acest an se află pe listă şi alte localităţi, cum ar fi Borzon, Hodoşa, Şicasău şi Liban.
În afară de electrificarea zonelor respective, prin acelaşi program al CJ Harghita, sute de locuitori au fost racordaţi la reţeaua de apă şi canalizare, drumurile au fost reabilitate, iar grădiniţele şi şcolile au fost reparate. În ceea ce priveşte suma cheltuită, Borboly a spus că este de ordinul milioanelor de euro, întrucât din cele 237 de localităţi din judeţ, 100 sunt sate mici şi în majoritatea dintre acestea s-au realizat lucrări de acest gen.
,,Avem programul cu drumuri, cu electrificarea, de alimentare cu apă, programul de clacă pentru repararea şi modernizarea şcolilor şi grădiniţelor şi căminelor culturale şi aşa dăm o şansă oamenilor de acolo pentru o viaţă normală. Şi dăm o posibilitate ca depopularea acestor localităţi să se reducă şi să fie reversibilă, pentru că avem multe cazuri în care oameni de la oraş s-au mutat într-o astfel de localitate. Şi ideea de bază este aceea că valorile tradiţionale, natura, artizanatul, foarte multe lucruri pot fi păstrate în aceste sate mici”, a punctat Borboly Csaba.

Și Internet

Acesta a adăugat că va încerca şi derularea unui subprogram, intitulat ,,Internet pentru satele mici”, în sistem broadband, în condiţiile în care în aceste localităţi nu există acoperire nici pentru reţelele de telefonie mobilă şi sunt, de multe ori, izolate.

Read more »

14 milioane de lei pentru investiții

By |

14 milioane de lei pentru investiții
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a spus că suma primită este binevenită şi datorită ei, în curând, condiţiile de trai ale oamenilor se vor îmbunătăţi

Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a spus că suma primită este binevenită şi datorită ei, în curând, condiţiile de trai ale oamenilor se vor îmbunătăţi

Mai multe investiţii începute în 20 de localităţi harghitene vor fi finalizate în perioada următoare, după ce autorităţile locale au primit fonduri în valoare totală de 14 milioane de lei, de la Ministerul Dezvoltării Regionale.

Contractele de finanţare, în valoare totală de 14.1 milioane de lei, au fost semnate marţi, la sediul Consiliului Judeţean Harghita, banii fiind alocaţi în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, subprogramul ,,Modernizarea satului românesc”.
Investiţiile din cele 20 de localităţi vizează, în principal, finalizarea reţelelor de apă şi canalizare şi a drumurilor comunale. De asemenea, Consiliul Judeţean Harghita a semnat patru contracte pentru finalizarea unor drumuri judeţene şi pentru realizarea unui zid de sprijin la Cristuru Secuiesc.
Primarii şi-au manifestat satisfacţia că lucrările, începute de câţiva ani, vor fi terminate şi au spus că au în plan demararea unor noi investiţii.
,,Am semnat astăzi pentru finalizarea DC 74, din comuna Gălăuţaş, pe care sperăm să-l terminăm în acest an. Drumul e început din 2008 şi cu aceşti bani – 257.0000 lei-vom finaliza proiectul”, a declarat Radu Ţăran, primarul comunei Gălăuţaş.
La rândul său, primarul comunei Lueta, Lazar Zoltan, şi-a exprimat bucuria că va putea finaliza realizarea canalizării şi a staţiei de epurare şi că va putea pune în funcţiune sistemul.
Preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a spus că suma primită este binevenită şi datorită ei, în curând, condiţiile de trai ale oamenilor se vor îmbunătăţi.

Decizii echitabile

,,Noi credem că acum, la începutul anului, când şi UDMR a intrat la guvernare, este foarte binevenită această sumă pentru judeţul Harghita, având în vedere că avem foarte multe proiecte deja în derulare, care sunt aproape de a fi finalizate. Şi astăzi am semnat contracte prin care (…) în maxim două luni se pot finaliza lucrările început, prin care vom ajuta, ca oamenii care trăiesc în aceste localităţi să aibă o viaţă normală”, a declarat Borboly Csaba.
Acesta a adăugat că de la Ministerul Dezvoltării a mai a fost alocată suma de 11 milioane de lei, pentru care se vor semna contracte în perioada următoare, în vederea începerii unor investiţii noi.
Borboly a punctat faptul că banii nu au fost împărţiţi ,,din pixul preşedintelui”, ci deciziile au fost echitabile.
,,Am promis primarilor (…) că deciziile CJ vor fi echitabile, pot fi susţinute şi vor ajuta aproape fiecare localitate din Harghita exact acolo unde rana doare cel mai tare. Şi acum pot să ciocnesc un pahar de vin cu primarii pentru că am reuşit să mă ţin de promisiune (…) Fiecare a înţeles că nu trebuie să ne certăm la fiecare împărţeală de bani, ci să avem o strategie prin care să ne corelăm în aşa fel încât peste tot oamenii să primească o şansă să trăiască mai bine”, a adăugat Borboly Csaba.
De altfel, după ce au fost semnat contractele, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita le-a oferit primarilor câte un pahar de vin din producţia proprie, cu care intenţionează să iasă pe piaţă, în curând.

Read more »

Hoții din Odorheiu Secuiesc au fost prinși

By |

masini-politieO grupare infracţională specializată în furturi din garaje, societăţi comerciale sau chiar cimitire a fost destructurată de poliţiştii harghiteni.

Purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita, Gheorghe Filip, a declarat că este vorba de patru tineri din municipiul Odorheiu Secuiesc, cu vârste cuprinse între 23-29 ani, despre care existau indicii de mai mult timp că acţionează în oraş şi în satele din împrejurimi. În cursul zilei de joi (10 aprilie) au fost efectuate mai multe percheziţii domiciliare la cei patru şi la doi apropiaţi ai acestora, în urma acestora fiind descoperite mai multe bunuri provenite din săvârşirea de infracţiuni. Gheorghe Filip a spus că este vorba de scule electrice şi unelte (moto-fierăstraie, moto-cositori, truse de scule, generatoare electrice, maşini de găurit) sustrase din societăţi comerciale şi garaje, precum şi arbuşti ornamentali şi obiecte din cupru şi alamă sustrase din cimitire, dar şi animale furate din diferite gospodării.
În urma cercetărilor efectuate, până la acest moment, s-a stabilit că tinerii au sustras bunurile şi animalele în ultima parte a anului 2013 şi în cursul anului 2014 până în prezent, fiind documentate 19 infracţiuni de furt, cu o valoare totală a prejudiciului de aproximativ 50.000 de lei.
Toate bunurile respective au fost ridicate în vederea stabilirii provenienţei acestora şi restituirii lor către părţile vătămate. Gheorghe Filip a precizat că pentru o parte a bunurilor nu s-au găsit încă proprietarii, ceea ce înseamnă că numărul infracţiunilor este mai mare.
Cei patru au fost reţinuţi şi vor fi prezentaţi instanţei, cu propunere de arestare preventivă.
,,Cercetările sunt continuate în vederea stabilirii întregii activităţi infracţionale a suspecţilor, urmând să fie extinse şi cu privire la alte furturi aflate în lucru cu autori necunoscuţi, dar şi la alţi eventuali participanţi”, a conchis purtătorul de cuvânt al IPJ Harghita.

Read more »

Borbely se pregătește de retragerea din politică

By |

borbelyVicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, a anunţat vineri, la un post local de televiziune din Târgu Mureş, că în 2016 nu va mai candida pentru un nou mandat în Parlament, iar în 2015 nu va mai dori nici funcţia de vicepreşedinte în cadrul Uniunii. ‘În ceea ce-i priveşte pe greii din UDMR, cei care am dus greul în UDMR şi am fost mai mulţi târgumureşeni, nu numai Marko Bela, Frunda Gyorgy, ci şi Kelemen Attila şi alţii. În ceea ce mă priveşte, Marko Bela e activ în politică, dar cred că gândeşte la fel, nu neapărat pentru că vrem să ieşim din politică de mână, nu doar că acceptăm această stare de fapt, dar eu nu am avut niciodată în ultimii ani, slavă Domnului, o impresie că nu aş fi destul de puternic în UDMR sau că pierd teren. Nu aşa se pune problema (…) În ceea ce mă priveşte, eu din 2015, nu e un secret, nu voi candida la o nouă poziţie de vicepreşedinte în UDMR, asta se ştie în UDMR. A fost decizia mea, nu a altora şi din 2016 nu voi candida pentru un nou post de parlamentar. E ceva ce se ştie în UDMR. Deci să fie foarte clar pentru cei care gândesc că uite, domnule, ăştia grei nu vor să lase (puterea, n.r.). Am fost foarte conservatori noi, cei din Mureş, pentru că din ’90 suntem cam aceeaşi parlamentari’, a susţinut Laszlo Borbely la postul ŞtiiTV.

Acesta a arătat că UDMR are foarte mulţi politicieni tineri şi capabili, în frunte cu Kelemen Hunor, cu care a fost ‘pe aceeaşi baricadă de mulţi ani, deci nu a venit aşa de undeva’. Laszlo Borbely a spus că a avut o carieră politică frumoasă în ultimii 25 de ani. Borbely nu a precizat ce va face după anul 2016 sau dacă se va retrage definitiv din politică.

AGERPRES

Read more »

Proiect de 5,8 milioane lei, pentru un muzeu digital

By |

Proiect de 5,8 milioane lei, pentru un muzeu digital

cetatea targu muresPrimăria Târgu Mureş a depus o cerere de finanţare în valoare de peste 5,8 milioane de lei în cadrul Mecanismului Financiar al Spatiului Economic European (SEE) 2009-2014, pentru Proiectul ‘PatrimoniuMs’ prin care se doreşte amenajarea unui muzeu digital al patrimoniului cultural local, în special al celui construit.

Prin proiectul ‘PatrimoniuMs’ se doreşte înfiinţarea unui muzeu al patrimoniului cultural material şi imaterial, îndeosebi patrimoniul construit în Târgu Mureş, care să cuprindă materiale şi informaţii privind patrimoniul cultural local, prezentat multilingvistic prin intermediul tehnologiilor de ultimă generaţie, care să îl facă atractiv şi accesibil publicului de orice vârstă şi origine.

Proiectul presupune amenajarea muzeului digital în cadrul Cetăţii Medievale – în Bastionul Mic şi în Bastionul Porţii – spaţii care sunt în curs de renovare printr-un proiect european aprobat în cadrul Programul Operaţional Regional cu destinaţia de muzeu. ‘Efectiv se va proceda la revitalizarea patrimoniului oraşului, prin editarea unor materiale informative şi prin amenajarea, din câte am înţeles, unui muzeu virtual. S-au propus două locaţii care erau folosite de Muzeul Judeţean, în strânsă colaborare cu Primăria municipiului Târgu Mureş. Având în vedere că sunt mii de piese de patrimoniu care provin din săpăturile din Cetate, ar fi bine ca aceste locaţii să nu-şi schimbe amplasamentul şi să rămână aici, folosind alte bastioane din Cetate pentru proiectul propus de doamna arhitect-şef – şi de asta am cerut să fie modificată expunerea de motive. Aici mai e şi un alt element important, deoarece parcul arheologic care a fost amenajat în urma cercetărilor arheologice efectuate de Muzeu este în vecinătatea acestor bastioane şi normal ar reprezenta un complex muzeal, în cadrul complexului (adică s-ar putea integra într-un complex)’, a declarat presei Soos Zoltan, directorul Muzeului Judeţean Mureş.

Prin crearea acestui muzeu, se urmăreşte informarea şi sensibilizarea populaţiei şi a specialiştilor cu privire la cunoaşterea şi conservarea patrimoniului cultural local, educarea specialiştilor cu privire la constrângerile de care trebuie să ţină cont atunci când realizează intervenţii asupra patrimoniului construit, pentru evitarea degradării sale ireversibile.

În urma implementării proiectului vor fi inventariate şi digitizate 2.000 de bunuri şi clădiri de patrimoniu, va fi înfiinţat un muzeu, vor fi tipărite 10.000 de ghiduri pentru turişti şi alte 1.000 pentru specialişti, la care se adaugă kit-uri de prezentare, o expoziţie pentru minorităţi şi o colecţie a patrimoniului minorităţilor.

Proiectul urmăreşte protejarea patrimoniului cultural, dezvoltarea comunităţilor prin creşterea atractivităţii turistice şi investiţionale, valorificarea patrimoniului cultural din Municipiul Târgu Mureş, inclusiv a patrimoniului cultural al minorităţilor etnice şi culturale locale, inclusiv a minorităţii rrome.

AGERPRES

Read more »

Păgubiți cu peste 35.000 lei prin metoda „Accidentul”

By |

Păgubiți cu peste 35.000 lei prin metoda „Accidentul”

telefon mobilAdjunctul şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Mureş, comisar şef Alexandru Câmpean, a anunţat vineri, într-o conferinţă de presă, că, în ultimele două luni, nouă persoane din Târgu Mureş au fost înşelate cu peste 35.000 de lei prin metoda ‘Accidentul’, în acest interval de timp înregistrându-se, de asemenea, alte trei tentative de acest gen. Totodată, el a precizat că deja este conturat un cerc de suspecţi. ‘În ultima perioadă, mai exact în ultimele 2 luni, ne-am confruntat cu o serie de fapte de înşelăciune prin metoda pe care noi am numit-o Accidentul. Prejudiciile sunt însemnate (…) La un moment dat, la una din fapte s-a virat suma de 30.000 de lei. Din fericire, a rămas în fază de tentativă pentru că, în timp util, s-a reuşit blocarea tranzacţiei, adică eliberarea sumei, iniţial fiind virată în contul indicat de autorul faptei (…)E vorba de infracţiunea de înşelăciune, avem un cerc de suspecţi, încercăm să identificăm toate persoanele şi să efectuăm demersurile pentru a fi trase la răspundere şi bineînţeles să recuperăm şi prejudiciile care s-au cauzat deja. Este vorba de 9 infracţiuni consumate şi 3 tentative. Victimele domiciliază în Târgu Mureş şi sunt apelate pe telefonul fix de la domiciliu sau reşedinţă. Peste 35.000 de lei este prejudiciul la infracţiunile consumate’, a declarat Câmpean.

Adjunctul şefului IPJ Mureş a spus că, întrucât faptele se repetă, iar oamenii sunt în continuare înşelaţi, cere sprijinul presei pentru informarea cetăţenilor să nu dea crezare celor care îi anunţă că rudele lor ar fi suferit accidente şi că ar fi nevoie să vireze anumite sume de bani în diverse conturi. ‘În principiu, făptuitorii apelează de la un post telefonic mobil telefoane fixe din judeţul Mureş şi chestionează persoanele de la capătul firului, pe care le informează că o persoană din familie a fost implicată într-un accident rutier, că se află în stare gravă, internată în spital, şi că, pentru sprijinirea presupusei victimei, solicită să li se vireze într-un anumit cont pe care-l indică, o sumă importantă de bani. Pentru a se asigura că persoana înşelată nu ia legătura cu membrul familiei, autorul solicită şi numărul de telefon mobil, contactează imediat persoana pe numărul de telefon mobil şi păstrează legătura permanent până în momentul în care victima ajunge la unitatea bancară şi virează bani în contul indicat. De regulă, pentru tranzacţii se folosesc cei doi operatori, Money Gram şi Western Union, cu metode care permit ridicarea banilor de oriunde de pe întreg teritoriul României’, a susţinut Alexandru Câmpean.

Viorel Rădulescu, adjunct al şefului IPJ Mureş, a precizat la rândul său, că făptuitorii mizează pe impactul emoţional asupra potenţialelor victime. ‘Sunt date că, la unele dintre apeluri, în fundal, se auzeau plânsete, se simula o stare cum că cineva ar fi rănit şi este lesne de înţeles că victimele, sub imperiul emoţiei, dau curs solicitărilor’, a afirmat Rădulescu.

Una dintre victime a declarat, sub protecţia anonimatului, că a fost sunată de un bărbat, care i-a relatat că fiul ei a accidentat grav un copil, care trebuie urgent operat şi este nevoie de 30.000 lei. ‘Mi-a spus: sunteţi familia cutare? Să ştiţi că băiatul dumneavoastră a făcut un accident, a lovit un copil şi într-o oră trebuie să trimiteţi 300.000.000 de lei (vechi, n.r.) că dacă nu, îl închidem pe băiat. Să nu închideţi telefonul, să-l lăsaţi deschis în continuu. Şi eu, fiind speriată, mi-a cerut numărul de celular, i l-am dat. A spus ‘Doamnă, să nu închideţi telefonul!’ Tot din 15 în 15 minute mă suna şi mă întreba de ce am închis telefonul. Dar eu nu l-am închis. ‘Doamnă, vă rog să nu-l mai închideţi. Să nu spuneţi nimănui ce s-a întâmplat, nici măcar familiei dumneavoastră’. M-am dus să fac rost de bani, să-i bag la bancă, mi-a spus că dacă nu, fiul, nora o să fie arestată…. Am plâns, mi s-a făcut rău, am căzut jos, lângă pat. Ce să fac? Unde să mă duc? Pe cine să apelez aşa de repede? Nu mi-am dat seama că sunt înşelată’, a arătat femeia.

Aceasta a spus că bărbatul de la capătul firului i-a spus că i-l dă la telefon pe fiule ei, că a auzit cum fiul ei plângea, la fel şi nora ei. După circa trei ore, timp în care femeia a împrumutat bani şi i-a trimis prin mandat on-line, şi-a găsit fiul acasă, iar acesta, auzind ce s-a întâmplat, a apelat la Poliţie şi a reuşit să blocheze tranzacţia. Poliţiştii i-au sfătuit pe cetăţeni să nu dea crezare unor astfel de zvonuri şi să sune urgent la 112.

AGERPRES

Read more »

Amenzi și marfă confiscată la Reghin pentru evaziune

By |

Amenzi și marfă confiscată la Reghin pentru evaziune

bani leiPeste 30 de ofiţeri de investigarea fraudelor şi ordine publică din cadrul IPJ Mureş şi Poliţia municipiului Reghin au desfăşurat la data de 10 aprilie a.c., mai multe acţiuni de combatere a infracţiunilor de evaziune fiscală, în piaţa din Reghin.

Controalele poliţiştilor au vizat identificarea si verificarea agenţilor economici care desfăşoară activităţi comerciale nelegale cu produse specifice perioadei premergătoare sărbătorilor de Paşte şi prevenirea şi combaterea comercializării ilegale a produselor accizabile;

În cursul zilei de ieri, au fost constatate 4 infracţiuni, din care 2 pentru fapte de evaziune fiscală şi 2 infracţiuni constatate la Legea nr. 84/1998 privind punerea în circulaţie a mărfii contrafăcute.

Au fost aplicate 26 de contravenţii pentru încălcări ale prevederilor Legii nr.12/1990, în valoare de peste 12000 lei.

Poliţiştii participanţi la acţiune au confiscat produse din carne (50 kg de pastă de mici, peste 1400 kg carne de porc), produse lactate în valoare de peste 1200 lei şi produse de panificaţie de peste 800 lei. Poliţiştii au mai ridicat în vederea confiscării 400 kg lână, îmbărcăminte şi parfumuri în valoare de 3400 lei.

Sursa: IPJ Mureș

Read more »

„Punct triplu”, invitat la Arad și Timișoara

By |

„Punct triplu”, invitat la Arad și Timișoara

punct tripluSpectacolul Companiei Liviu Rebreanu a Teatrului Naţional Târgu-Mureş, Punct triplu de Bogdan Georgescu, va participa în luna mai la două festivaluri importante din România, Festivalul de Teatru Nou de la Arad şi Festivalul Dramaturgiei Româneşti de la Timişoara. La Teatrul Național din Tîrgu-Mureș, spectacolul Punct Triplu poate fi vizionat marţi 15 aprilie 2014, de la ora 18.00, la Sala Parking (cu intrare dinspre Sala Mică).

Punct triplu este un proiect de observație socială și artă activă care își propune să exploreze mutațiile sociale contemporane, raportul bărbat-femeie și conceptul de familie în diamnica socială a începutului mileniului trei. Punct triplu este ficțiune bazată pe fapte reale. Orice asemănare cu personaje sau fapte reale este pur întâmplătoare. Din distribuția spectacolului fac parte: Ion Vântu, Katalin Berekmèri, Elena Purea, Mihaela Mihai, Csaba Ciugulitu și Andrei Chiran. Spectacolul este supratitrat în limba maghiară!

Biletele şi abonamentele pot fi achiziţionate de luni până vineri între orele 12:00 şi 17:30 la Agenţia de Bilete a Palatului Culturii (0372 758 230) sau la casa de bilete a teatrului de luni până vineri între orele 90:00 şi 15:00 (telefon 0365 806 865) şi online: www.biletmaster.ro

Sursa: Teatrul Național Tîrgu-Mureș

Read more »

Peste 20.000 de mureșeni au buletine expirate

By |

Peste 20.000 de mureșeni au buletine expirate

carte de identitateLa nivelul judeţului Mureş sunt în evidenţe 20.678 persoane care deţin acte de identitate expirate, din care 4.268 persoane cărora le-a expirat actul de identitate în anul curent și 16.410 persoane cărora le-a expirat actul de identitate în anii anteriori.

Având în vedere că la data de 25 mai 2014 se vor desfăşura alegerile pentru Parlamentul European, persoanele cu drept de vot trebuie să știe că au obligaţia să solicite serviciului public comunitar local de evidenţă a persoanelor care deserveşte localitatea de domiciliu, eliberarea unei noi cărţi de identitate, în locul celei expirate. Legiuitorul a stabilit termenul de exercitare a obligaţiei menţionate mai sus: „Cu cel mult 180 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate, dar nu mai puţin de 15 zile…”. Nerespectarea obligaţiei de a solicita un nou act de identitate în locul celei expirate, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 40 lei la 80 lei, conform prevederilor art. 43 din O.U.G. nr. 97/2005.

Potrivit prevederilor Legii nr. 33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, actul de identitate este documentul în baza căruia cetăţenii români cu domiciliul în România îşi vor exercita dreptul de vot.

Sursa: DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE EVIDENŢĂ A PERSOANELOR MUREŞ

Read more »

Concert The Rock, sâmbătă, la The Office Club

By |

Concert The Rock, sâmbătă, la The Office Club

1455054_223963204394570_922333387_nFormația tribute AC/DC The Rock revine la Tîrgu-Mureș sâmbătă, 12 aprilie, pentru un concert pe care urmează să-l susțină în Office Club, începând cu ora 21:00. Evenimentul vine în urma succesului pe care trupa l-a avut anul trecut cu cele două concerte susținute în același club.

Inființat în 2011, proiectul aduce în scenă explozia și dinamismul spectacolelor legendarei trupe australiene. Cu un solist vocal de exceptie care se apropie foarte mult de Brian Johnson, un chitarist solo din Moscova și instrumentiști cu experiență la bass, chitara ritmică și tobe, trupa reușește de fiecare dată să surprindă publicul și să transmită starea specifică unui concert AC/DC. În prezent trupa este formată din Daniel Ignat – voce, Nik Baydin – chitară solo, Adrian Popescu – chitară ritmica, Mircea „Burete” Preda – bas, Mirko Grusa – tobe. Un bilet la concertul de sâmbătă costă 15 lei.

Read more »

Premieră medicală la Clinica de Urologie

By |

Premieră medicală la Clinica de Urologie

clinica urologie targu muresO echipă de medici din cadrul Clinicii de Urologie a Spitalului Clinic Județean Mureș, coordonată de Dr. Călin Chibelean, a realizat, în premieră la Târgu Mures, o intervenție chirurgicală de reconstrucție a vezicii urinare (enterocistoplastie de marire) cu un segment de intestine subțire, unui pacient diagnosticat cu tuberculoză urogenitală.

După un tratament corect de tuberculoză timp de 6 luni, la negativarea analizelor specifice, pacientul a rămas cu o vezică de capacitate 10-20 ml și rinichiul drept, dilatat, iar cel stâng distrus complet; ca și simptome, pacientul urina din cinci în cinci minute, nu mai dormea noaptea, pierdea urină și era în pericol de a pierde și al doilea rinichi și să ajungă la dializă.

Operația a fost realizată la începutul acestei săptămâni unui bărbat de 48 de ani. Pacientului i-a fost exclus rinichiul stâng, distrus, și i-a fost deschisă vezica de mărimea unei nuci. A fost stentat ureterul drept, s-a recoltat un segment de intestin subțire și a fost construită o neovezică (aprox 350 ml), care a fost conectată la ceea ce a mai rămas din vezica proprie. Datorită faptului că s-a păstrat baza vezicii urinare proprii, atât funcția sexuală, cât și continența urinară vor fi păstrate nealterate și după intervenția chirurgicală pacientul își va continua viața în mod normal.

Tuberculoza urogenitală poate afecta, până la distrucție, vezica, ureterele, rinichii, dar și organele genitale, adică prostata, veziculele seminale, testiculele.

Specialiștii afirmă că lipsa segmentului de intestin din circuitul digestiv (folosit la reconstrucția vezicala) practic nu are impact negativ asupra organismului în timp ce reconstituirea vezicii urinare va permite pacientului să urineze în mod natural și să aibă o excelentă calitate a vieții postoperator, fiindu-i asigurată integritatea corporală și reinserția socială usoara si rapida.

Sursa: Spitalul Clinic Județean Mureș

Read more »

Ionela Ciotlăuș ar putea fi demisă ca viceprimar

By |

Ionela Ciotlăuș ar putea fi demisă ca viceprimar

Unul dintre cele mai de succes proiecte din anul 2013 ale viceprimarului Ionela Ciotlăuș a fost cel referitor la acordarea de scutiri la plata impozitului pe clădiri a proprietarilor de locuinţe care au executat lucrări de intervenţie pe cheltuiala proprie pentru creşterea performanţei energetice și a calităţii arhitectural-ambientale

Primarul din Târgu Mureş, Dorin Florea, a declarat presei, joi, că există un proiect de hotărâre al Consiliului Local Municipal care vizează schimbarea din funcţia de viceprimar a Ionelei Ciotlăuş (PNL), iar acesta a fost iniţiat de o treime dintre consilierii locali, din aproape toate formaţiunile reprezentate. ‘Doamna (Ionela Ciotlăuş, n.r.) nu face nimic pentru oraş. A fost o alegere total neinspirată, a venit în urma unui troc politic, ea ar fi trebuit demult să renunţe la acest post. Consilierii au constatat că în afară de circ nu se întâmplă nimic, s-a opus la absolut toate proiectele Primăriei. Or, cei din executivul Primăriei trebuie să colaboreze. Deci consilierii, inclusiv cei de la UDMR (care deţin majoritatea în Consiliul Local, n.r.), au motivat atmosfera tensionată şi că e prea angajată politic. Sunt îndeplinite toate condiţiile’, a declarat Dorin Florea.

De cealaltă parte, viceprimarul Ionela Ciotlăuş a spus că legal nu ar fi îndeplinite condiţiile necesare pentru a fi schimbată din funcţie, deşi Legea 215/2001 prevede că schimbarea viceprimarului se poate face de către Consiliul Local, la propunerea primarului sau a unei treimi dintre consilieri.

Propunerea de eliberare din funcţie a viceprimarului liberal din Târgu Mureş, Ionela Ciotlăuş, figurează pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Local Târgu Mureş din data de 16 aprilie. Consiliul Local Târgu Mureş este format din 10 consilieri UDMR, şapte PDL şi câte trei din partea PSD şi PNL. Primăria Târgu Mureş are doi viceprimari, Peti Andras (UDMR) şi Ionela Ciotlăuş (PNL).

AGERPRES

Read more »